Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Localizare :
Filipine este o ţară insulară din Asia. Este
mărginita de Marea Chinei de Sud la vest, Marea
Sulawesi la sud şi Oceanul Pacific la est şi nord.
Vecini :
Filipine se invecineaza cu Marea Chinei de Sud la
vest, Marea Filipinelor la est, și Marea Celebes la sud.
Relief Filipine
Luzon
Insula Mindanao
Perioada cea mai umedă a anului este între lunile iunie şi octombrie, când ţara
primeşte precipitaţiile musonice. Ianuarie este cea mai rece lună a anului,
temperaturile atingând un maxim de 25 grade Celsius.
În contract, mai este cea mai fierbinte lună a anului, cu temperaturi medii în jur
de 30 grade Celius şi maxime în jurul valorii de 40 de grade. Chiar şi în timpul
serii, temperaturile pot atinge 27 de grade
Celsius.
Hidrografie Filipine
Plaja Filipineza
Zonele Biopedogeografice
ale Filipinei
In cadrul tarii insa fauna salbatica este prezenta intr-un procentaj extrem de
mic, cel mai mare pradator al insulei fiind vulturul filipinez, care din pacate este pe
cale de disparitie, fapt ce se datoreaza numarului mic de specii prezente in intreaga
lume. Alaturi de vultur, putem regasi de asemenea si diferite specii de serpi,
soparle si pasari, alaturi de maimute. Padurile tropicale sunt bogate in esente
pretioase. Flora si fauna este protejata de catre tara prin alcatuirea a numeroase
rezervatii si parcuri nationale, care au menirea de a proteja in primul rand padurile
si speciile de animale care se afla pe cale de disparitie. Pe insula Suta se afla a
doua rezervatie marina din lume, cu peste 2.000 de specii de animale acvatice.
In largul insulei Santa Cruz, plajele capata o culoare roz cand coralii sunt adusi
de valuri pe tarm.
Apele calde din Filipine sunt locuite de peste
2.400 de specii de pesti, printre care ton urias,
macrou, baracuda, peste spada si merlin. Pentru
pescuit, cele mai bune luni sunt din decembrie
pana in august.
Planta cu cea mai mare floare este Rafflesia Arnoldi si creste intr-o serie de
insule din Filipine. Floarea ei ajunge in circumferinta pana la 3 m si poate atinge
greutatea de 10 kg. Bobocul acestei flori este de aproape trei ori mai mare decat o
capatana de varza.
Manila-Capitala
Filipinelor
Resurse Naturale
Se exploatează aur, platină, minereu de fier, crom, mangan, nichel, cupru,
zinc, sare, mercur, carbine.
Industrie
Industria produce energie
electrică, autovehicule, televizoare,
frigidere, cherestea, mobilă,
conserve de pește. Are o industrie a
pescuitului dezvoltată (cca 2,5 mil.t
anual). În cadrul inustriei prelucrătoare se remarcă
producția alimentară (zahăr - peste 2 mil.t anual - și
uleiuri vegetale), textilă, chimică, petrochimică (pe bază de petrol importat),
industria medicală și electronică (fiind orientată clar către export), prelucrarea
lemnului, exploatările miniere (în scădere drastică în ultimii ani), producția de
cauciuc natural.
Agricultura
Rămâne o importantă ramură economică, ce concentrează 1/3 din populația
activă. Se cultivă porumb (a doua cultură ca suprafață din Filipine; locul 3 în Asia),
trestie de zahăr, banane, cafea, cacao, abacă, ananas (locul 2 pe glob), sisal, rafie,
tutun, nuci de cocos (locul 2 în lume), copra (locul 1 în lume). Se cresc animale și
se pescuiește intens. Din totalul suprafeței cultivate (cca 1/4 din suprafața statului),
aproape jumătate este ocupată de orez (cca 15 mil.t pe an), ce satisface consumul
intern.
Obiective Turistice
1. Pesterile Callao
2. Golful Manila
3. Palatul Malacanang
Asemenea multor constructii de acest fel din intreaga lume, si Palatul Malacanang
a asistat la unele dintre cele mai importante evenimente din istoria tarii, aceasta
resedinta postcoloniala a sefilor de stat aflandu-se pe Strada Jose P. Laurel, nr.
1000, in San Miguel din orasul Manila, Filipine. Cladirea propriu-zisa a fost
ridicata in anul 1750 in stilul colonial spaniol, iar dupa cateva secole zbuciumate, a
devenit un simbol cunoscut in intreaga tara si nu numai. Aflata asadar in centrul
capitalei Filipinelor, impresionantul edificiu a devenit cunoscut ca resedinta
regimului Marcos. Aici, a locuit presedintele Ferdinand Marcos, intre anii 1965 si
1986, ducand, alaturi de sotia sa Imelda, o viata extravaganta, lipsita de griji si
cateodata desprinsa de realitatea crunta din strada. Palatul Malacanang sta, precum
un strajer de nadejde, pe malul nordic al raului Pasig, aici avandu-si sediul, de-a
lungul mai multor decenii, guvernatorii generali americani si spanioli.
4. Insula Corregidor
Cea mai importanta insula fortificata care apara intrarea in golful Manila,
Corregidor a jucat un rol crucial in ultimele secole. Atunci cand insulele Filipine
erau in proprietatea Statelor Unite ale Americii, in prima jumatate a secolului al
XX-lea, armata americana a construit
numeroase structuri pe insula, la circa 3,2
kilometri de peninsula Bataan, mai cu seama
pe insula principala Luzon, unde s-a instalat
un centru militar. Pe langa amplasamentele
pentru artilerie, armata americana a pus la
punct si o retea de tunele, in care functiona
sediul administrativ. In plus, s-au ridicat aici si
cateva baraci, un spital subteran si depozite
indeajuns de incapatoare cat sa adaposteasca
suficienta apa si mancare cat pentru 10.000 de oameni, pe o perioada de cel putin
sase luni.
5. Cartierul Intramuros
Intramuros, cel mai vechi cartier din Manila, a reprezentat o perioada buna centrul
administratiei spaniole in Filipine, acesta luand
fiinta atunci cand spaniolii au colonizat aceste
insule. Impresionantul complex, in jurul caruia s-
au ridicat mai multe ziduri, consta in case,
biserici si scoli, aparate de un sistem bine pus la
punct de fortificatii. Intramuros inseamna „intre
ziduri”, numele provenind de la expresia
latineasca intra muros. Acest oras are o pozitie
strategica foarte importanta, aflandu-se pe malul raului Pasig, in golful Manila. Nu
degeaba, inainte ca spaniolii sa cucereasca acest loc, orasul reprezenta centrul
puterii atat pentru indigenii aflati in fruntea regiunii, cat si pentru musulmanii
malaezieni. Lucrurile s-au schimbat mai tarziu, in anul 1670, cand spaniolii au
venit in golful Manila. Dupa un an de razboi, taberele, reprezentate de spanioli si
indigeni, au cazut la pace.