Molusca

Moluștele sunt animale nevertebrate protostomiale. Denumirea de

moluște provine din latinescul molluscus (mollis însemând moale) și reprezintă
principala caracteristică a corpului acestor organisme. Printre reprezentanții
moluștelor sunt scoicile, melcii, sepiile, caracatițele. Sunt metazoare celomate
protostomiene, cu simetrie bilaterală. În cursul evoluției, unele au devenit
asimetrice (majoritatea melcilor).

Morfologie externă

Scoică

Caracatița
Corpul moluștelor nu este segmentat, dar ă la majoritatea se disting trei
regiuni: cap, picior și masă viscerală.

Capul este bine dezvoltat și distinct la gasteropode și cefalopode, și redus

la amfineurieni și scafopode. În cazul lameli branhiatelor, capul a regresat până
la dispariție. Melcii, limacșii, caracatița, sepia și nautilul au capul bine
diferențiat, iar la scoici acesta este practic inexistent.

Piciorul este un organ muscular situat în partea ventrală a corpului. La

cefalopode, picioarele sunt aranjate în regiunea capului.
 Masa viscerală are forma unui sac, în care sunt localizate organele interne
ce realizează funcții de relație, de nutriție și de reproducere.

În afară de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai au

manta și cochilie. Mantaua și cochilia sunt organe caracteristice moluștelor.
Aspectul mantalei este de membrană. Ea mai poartă și denumirea de pallium și
este formată din unul sau două pliuri care provin din peretele corpului. Funcțiile
mantalei sunt diferite. Astfel, ea protejează corpul (în special masa viscerală),
secretă cochilia, iar la unele moluște servește ca organ respirator. Între manta și
peretele corpului se găsește un spațiu numit cavitate paleală. Această cavitate
mai poartă și denumirea de cavitatea mantalei. În cavitatea paleală sunt
adăpostite branhiile și alte organe.

Cochilia (numită popular și scoică) este caracteristică moluștelor,

asemenea cavității paleale. Ea este o formațiune dură, calcaroasă, cu rol
principal de protecție a masei viscerale și a întregului animal. Mai are și rol de
schelet extern, pe cochilie fiind fixat o parte din musculatura corpului. Forma
cochiliei diferă de la un grup de moluște la altul. De asemenea, diferă și gradul
ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe bucăți. La
unele moluște, cochilia a regresat până la dispariție.

Organizarea internă

Funcții de relație

Sistemul nervos la moluște este de tip ganglionar și constă în ganglioni

nervoși, concentrați în partea anterioară a corpului, și în cordoane nervoase, care
pleacă de la ganglioni spre toate organele corpului.Organele de simt sunt bine
dezvoltate la molustile mobile in special la cele rapitoare si slab dezvoltate sau
lipsesc la cele bentonice si la cele putin mobile..

Funcții de reprodrucere

 Reproducerea la moluște se face prin oua.

Gastropodele sunt organisme hermafrodite, cu fecundația încrucișată. Ele depun

ouă sau nasc pui vii. Bivalvele si cefalopodele sunt organisme unisexuate.

12 curiozitati despre moluste

1. Exista opt grupe de moluste vii in prezent: Aplacoforele, Bivalvele,
Caudofoveata, Gasteropodele, Monoplacoforele, Poliplacoforele si
Scafopodele.

2. Aplacoforele (Class Aplacophora) sunt moluste marine care traiesc

ingropate in nisipurile marilor cu ape adanci. Sunt mici, seamana cu niste
rame si nu au invelis protector sau cochilie ca melcii. Aplacoforele nu cresc
mai mult de 1 cm in lungime.

3. Bivalvele (Class Bivalvia) traiesc in apa marina, dar si in cea

curgatoare. Sunt caracterizate de cochilia care are doua vale. acestea nu
au cap, ci doar un corp in forma de pana.

4. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si
calmarul, iar multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia.

5. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la

60.000 de specii si fiind sigurii care traiesc si pe pamant.

6. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap
si masa viscerala. Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale
nervoase.

7. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse

suprafete. Masa viscerala contine organele interne care indeplinesc functiile
de digestie, circulatie, reproducere si excretie.

8. Molustele au o manta care produce o secretie care ia forma de invelis

tare, adica renumita cochilie, cu scopul de a proteja masa viscerala. Cochila
apara molusca de pradatori si conditiile neprietenoase de mediu.
9. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii
de moluste din lume.

10. Gasteropodele, adica melcii, se misca alunecand lent pe dara lasata de

piciorul lor.

11. Melcii sunt inzestrati cu doua tentacule dotate cu ochi la capete.

12. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice , iar culoarea sangelui
lor este albastra.