Ghimpu Ramon Sorin Andrei Clasa a VI-a A

Pasarile agatatoare si pasarile picioroange

Pasarile agatatoare sunt pasari insectivore. Picioarele lor sunt terminate cu doua
degete indreptate inainte si doua inapoi . Pentru a se putea agata au ghearele ascutite si incovoiate. Din categoria pararilor agatatoare face parte si ciocanitoarea . Ciocanitoarea poate fi intalnita in toate padurile de pe glob, exceptie facand Antarctica si Australia. Locuieste singura, in cuiburi formate in scoarta copacilor. Este foarte folositoare livezilor, dumbravilor si padurilor, pentru ca distruge o serie de insecte daunatoare. Mai este cunoscuta si sub denumirea "doctorul padurilor". Culoarea penajului este neagru sau maro, cu pete portocalii sau rosii. Aceste pasari se gasesc in numeroase specii (aproximativ 200), marimea ciocanitorilor variind foarte mult, astfel ca "ciocanitoarea imperiala" care traieste in Mexic ajunge la 56 de cm, in timp ce exemplarul din Japonia atinge inaltimea de doar 15 cm. Pentru a se mentine in copaci si a face adevarate cascadorii ciocanitoarea este ajutata de picioarele care se termina cu gheare ascutite si de o coada elastica si solida, necesara pentru a-si mentine echilibrul. Cu ciocul ascutit, lung si foarte tare sfredeleste coaja copacilor, in timp ce limba lipicioasa si lunga de cativa centimetrii cerceteaza fiecare santulet facut de insecte, scotandu-le afara si consumandu-le. In general nu este atacata de pradatori, tinandu-I la distanta cu ciocul sau puternic.

Pasarile picioroange au picioarele , gatul si ciocul foarte lungi pentru a se putea hrani cu animale din apa sau de pe marginea ei, fara sa-si ude penajul. Din catejoria pasarilor picioroange face parte si starcul censiu. Strcul cenuiu (Ardea cinerea), cunoscut i sub numele de btlan, este o pasre din ordinul Ciconiiformes, familia Ardeidae. El triete n regiunile cu clim blnd din Europa, Asia ca i n din sudul Africii cu excepia regiunii de coast din sudul Namibiei. In regiunile lipsite de nghe este sedentar, numai n regiunile mai reci unde iarna nghea apele este o pasre migratoare. Strcul cenuiu prefer regiunile de balt care sunt nconjurate de vegetaie. In ultimul timp se apropie de zonele urbane, putnd fi vzut n parcurile cu lacuri.

Strcul cenuiu (90 cm) este cu ceva mai mic ca o barz. Penajul pe cap este alb, el fiind mpodobit de un mo negru; pe gt i spate este cenuiu cu dungi albe. Ochii sunt nconjurai de un inel negru. Deschiderea aripilor la cocor atinge 1,70 m. Zborul lui este lin planat cu bti rare din aripi. Capul n zbor este tras napoi, gtul formnd o bucl n form de S. n timpul zborului pasrea emite sunete caracteristice. Ca aspect exterior i mod de via, strcul se aseamn cu cocorul canadian (Ardea herodias) care triete n America de Nord. Strcul are ciocul i picioarele lungi, pentru a mpiedica scufundarea n smrc. Cele trei degete la picior sunt rsfirate. El are glandele uropigene atrofiate. De acea, pentru a se apra de umezeal i frig, rsfir penele prin frecarea capului de piept. Din cauza regresului populaiei de strci din anii 1970, psrile au fost i sunt protejate, cea ce a dus la o cretere a populaiei n Germania de Nord. Strcii vneaz pndind animalele acvatice din balt. Hrana lui const din broate, peti mici, molute, erpi i insecte acvatice. Pe puni pasrea ateapt nemicat lng o gaur de oarece, sau fur ou din cuiburi de psri. Cuibul, n care femela depune 4 - 5 ou verzui, l construiete din crengi n copaci, pe cnd n Olanda strcii construiesc mai departe cuibul ascuns n stuf. Mortalitatea la puii de strci este destul de mare, aceasta este apreciat n primele ase luni de via la 70 %. Un strc poate tri 24 de ani. Coloniile de strci sunt glgioase, ntre psri existnd permanent conflicte. Nelinitea din colonii este cauzat i de faptul c ciorile fur oule din cuiburi.