Etiopia

Limite.Granite
Etiopia - oficial Republica Federal Democratic a Etiopiei, este un stat fr ieire la mare situat n Cornul Africii. Se nvecineaz : cu Eritreea la nord cu Sudanul de Sud Sudan la vest Kenya la sud Somalia la est Djibouti la nord-est Cu o suprafa de 1.104.300 km, ocup locul 27 n lume, respectiv cu o populaie de 75.067.000, conform unei estimri din 2006, ocup locul 16 n lume.

Forma de guvernamant

Ca i sistem politic forma de guvernmnt a Etiopiei este de republic Federala . Sistemul parlamentar este format din dou camere ale puterii legislative :

Camera Reprezentanilor poporului: compus din 549 deputai alei prin vot universal direct la fiecare cinci ani. Aceasta are competen n materie legislativ, fiscal i bugetar. Camera Federaiei: compus de 108 membri alei prin vot universal indirect de ctre reprezentanii regiunilor. Are rol de control constituional. Puterea executiv are mai multe competene. Este mprit n dou poluri cu rol diferit:

eful statului, Preedintele Republicii, este o funcie onorific. Ales pentru ase ani de Camera deputailor, preedintele nu exercit nici o putere de fapt. Postul este n actualitate ocupat de Girma Wolde-Giyorgis Lucha ales n octombrie 2001. Primul ministru conduce de fapt ara. Ales de ctre partidul majoritar n Camera deputailor, acesta este numit pe un mandat cincinal, putnd s fie renovat doar o dat.Prim ministrul actual este Meles Zenawi.

Puterea judicial se sprijin pe Curtea suprem federal, separat de ctre constituie de puterea legislativ i executiv. Steagul Etiopiei a fost adoptat la 06 februarie 1996.Se conformeaza cu specificatiile stabilite in articolul al 3-a al Constutie Etiopiei din 1995 . Cele 3 culori traditionale ( verde, galben si rosu ) dateaza din vremea Imparatului Menelik (1889-1913) si au fost prima data folosite in steag in 1897.Steagul actual si emblema au fost adoptate dupa infrangerea regimului marxist Mengistu ( la putere 1974-1991 ).

Emblema este menita sa reprezinte atat diversitatea cat si unitatea tarii .Albastru reprezinta pacea , steaua reprezinta diversitatea si unitatea , iar razele soarelui simbolizeaza prosperitate. Fiecare culoare are o semnificatie anume : rosu (care simbolizeaza sangele varsat de martirii care au reusit unificarea si liberarea), galben (reprezentand bogatiile Taramului fagaduit) si verde (frumusetea, fauna si vegetatia Etiopei); cateodata negrul este folosit pentru a simboliza culoarea pieii celor care s-au zbatut pentru a iesii de sub jugul nedreptatii si diferentei si pentru a putea avea religia lor proprie.

Relieful
ara ocup un platou nalt n partea sa central, care variaz n altitudine ntre 1.800 i 3,000 m deasupra nivelului mrii, atingnd 4.533 m cu cel mai nalt vrf muntos al su. nlimi mai mari ca cele ale platoului central se gsesc naintea punctului de descenden spre Valea Marelui Rift, care separ platoul pe diagonal. Diferite ruri strbat platoul, dintre care cel mai notabil este Nilul Albastru, care izvorte din lacul Tana. Platoul coboar lin spre stepele Sudanului la vest i respectiv spre cmpiile Somaliei la sud-vest.

Vegetatie si Fauna

Africa este locul unde se ntlnesc cele mai variate i numeroase animale din lume, de la rarele gorile de munte din munii Rwandei pn la lemurii din Madagascar Plantele Etiopia variaza de la plante luxuriantedin pdurea tropical, pana la ierburi uscate, copaci i culturi. Copaci includ palma data, mimoza, de mslin slbatic, sycamores gigant, ienuperi i lauri, smirn i ali copaci i guma de pini. Pomii fructiferi includ smochine, portocale, var, rodii, piersic, cais banane, i pomi alte fructe. Cafea, condimente, indigo, bumbac i zahr, uneori, sunt, de asemenea, cultivate. Vegetaia n Etiopia este compus din patru biomuri principale, care se gsesc n regiunile rii. Primul Biom este savana, format din vegetatie tropicala montane cu pduri dese, si subarboret bogat i usctor de savana i pdurilor tropicale uscate amestecate cu puni, la altitudini mai joase de Vest i de Est Highlands. Biomul al doilea este format din vegetaie de munte, cea mai mare parte este formata din pajiti montane temperate, care acoper altitudini mai mari de Vest i de Est Highlands. Biomul al treilea este format din tufiuri tropicale i de step mpdurite, i se gsete n Valea Rift i Lowlands de Est. Biom al patrulea se gaseste vegetaie de step pustie, care acoper zonele din Cmpia Denakil. n zonele de savan gsim vaste populaii de zebre, antilope i prdtorul lor, leul, maimue, leoparzi, hiene, rinoceri, hipopotami i elefani. Viaa slbatic din Africa a fost dramatic redus n ultimii 50 de ani datorit vnatului excesiv i extinderii aezrilor omeneti.

Dei lumea crede contrariul, n Africa sunt mai multe animale n captivitate dect slbatice. Vaci, capre i porci sunt n numr foarte mare crescui pentru mncare, la care se adaug animalele domestice. Insectele sunt un alt element important n fauna Africii. Unele furnici comune din partea de sud produc un lut care este foarte folositor pentru crmizi i construcii de case. Totui, majoritatea insectelor nu sunt folositoare. narul Anopheles este purttor de malarie i alte boli. Musca ee, care produce boala somnului la om face unele zone din partea central i de est nelocuibile. Roztoarele sunt de asemenea o problem. Ele mnnc grul i sunt purttoare de boli cum ar fi holera. Chiar i frumoasele psri din Africa pot produce pagube mari n recoltele de gru. n jungla deas din Rio Muni ( Africa Ecuatorial ), n preajma cascadelor de pe rul Mbia, triete o broasc de dimensiuni gigantice Conraua. Ea ajunge pn la 3,5 Kg, diametrul capului are circa 33 cm, iar labele dinapoi 44 45 cm. Lungimea total a corpului poate ajunge pn la 70 75 cm. Gorila este o fptur uria, dar cele 180 kg ale ei se datoresc unei obeziti bolnvicioase, ntruct are o alimentaie bazat exclusiv pe celuloz. Coama este deas, iar sub efectul furiei se zbrlete fcnd-o s par i mai monstruas acesta fiind rezultatul conformaiei triunghiulare a craniului. Aa nct animalul, care nu are nici o vin, nu corespunde canoanelor umane ale frumuseii. De fapt n lumea ei gorila are un adevrat sim al esteticului, mai cu seam atunci cnd e vorba s-i aleag consoarta, i nu se oprete la prima venit. De altfel e greu de gsit n lumea animal so mai curtenitor, printe mai bun, fptur mai potolit dect gorila. Gorila se trezete odat cu rsritul soarelui i-i nceteaz activitratea cam pe la orele 18 cnd ncepe s-i amenajeze n copaci un pat elastic, din crci nfrunzite. Zilnic ntre 6 i 8 i 14 i 18 se deplaseaz, mncnd fructe, trestie de zahr sau termite, iar ntre 10 i 14 se odihnete. ntre mese face bi de soare, dup care se ntinde la umbra unui copac. n fiecare zi gorilele strbat, n grupuri de 1 2 familii, n mar lent i prudent circa 3 km. Uneori, ns triesc i n grupuri alctuite numai din btrni sau celibatari. ntraga via a unui grup este determinat de atitudinea i iniiativele efului, care poate fi comparat cu un adevrat patriarh, cu un nelept. n acelai timp, gorilele nu tiu ce-i legea junglei , singurul lor inamic fiind bolile, n care caz pacienii sunt ngrijii cu mult afeciune. Gorilele sunt poligame, dar rmn ntotdeauna fidele primei dragoste concubinele fiind totui i ele hrnite i protejate.

Hipopotamul rspndit odinioar n Europa i Asia nu mai poate fi ntlnit astzi liber, dect n inuturile din sudul Saharei. Ar fi disprut i aici, n faa masacrului intens al vntorilor din ultimul timp, dac nu l salva capacitatea lui de adaptare la noile condiii ( spre deosebire de rinocer, animal la fel de vechi i de puternic, care ns de mii de ani nu si-a schimbat reaciile i felul de via ). Fora trupului uria, narmat cu coli mari i ascuii ca de mistrei, dar de cteva ori mai mari nu l-ar fi ajutat n faa lcomiei i cruzimii vntorilor. Ca i cnd ar fi neles acest lucru, hipopotamul i-a schimbat obiceiurile. Ziua i-o petrece n locuri ascunse, scufundndu-se n ap pn la vrful botului, ieind pe mal la pscut numai noaptea. Pe lng transformarea lui n animal nocturn, a adoptat i tactica ruinoas dar sntoas, a fugii. Numai rar cte un mascul btrn se repede cu colii asupra vntorului care l-a rnit, iari spre deosebire de rinocerul cel agresiv. Un hipopotam zdravn msoar 4 4,5 m lungime i cam 1,5 m nlime, cntrind pn la 3 tone. n afar de papirus, hrana lui este alctuit din iarb, frunze de copaci, rdcinoase. Femela i poart sarcina cam opt luni, iar la natere puiul e roz ca un purcel de aproape un metru i de 30 40 kg. n primele zile l alpteaz numai pe pmnt, n locuri mai ascunse, iar ct nu-i prea greu l mai poart n spinare. Se presupune c longevitatea lor se apropie de un secol. Zebra este specific mprejurimilor lacului Tanganyika, fiind rspndite totui n numr mai mic, pn n Etiopia, la nord i pn n Rhodesia, la sud. Nu sunt mofturoase la mncare, cu condiia s gseasc iarb din belug, iar la but se spune c sunt n stare s prefac adptoarea n mocirl i s continue s bea cu aceeiai poft. De regul ele sunt vrgate, dungile fiind brune sau negre pe fond alb sau cafeniu deschis. Speciile de zebre sunt destul de numeroase. Printre ele este zebra mgar, cu urechi mai lungi, cu gt mai gros i scurt i cu un glas care aduce cu rgetul urechiailor de pe la noi. Zebra regal, care triete n Etiopia i Somalia, este cea mai voinic ( nlimepeste 1,5 m ) i are nite dungi negre, subiri, pe fond aproape alb. Dintre toate cea mai rspndit este zebra cal, sprinten i supl, cu glasul asemntor nechezatului cunoscut; ca mrime poate fi comparat cu cluii mocneti

Clima
Climatul este temperat blnd n zonele nalte i fierbinte n zonele joase. Spre exemplu, n cazul capitalei, Addis Ababa, a crei altitudine variaz ntre 2.200 i 2.600 m, temperaturile se gsesc ntre un maxim de 26 C i un minimum de 4 C.

Vremea este n general frumoas i uscat, cu cer mai mult senin, dar exist dou sezoane ploioase, cel al ploilor scurte (belg) ntre februarie i aprilie i cel al ploilor mari (meher), din mijlocul lui iunie pn la mijlocul lui septembrie. Clima este blnd, tropical-moderat; n apropierea Ecuatorului difer dup altitudine. Anotimpul uscat ine din octombrie pn la mijlocul lui iunie; precipitaiile aduse de muson, dinspre SV, in din iunie pn n septembrie. n E clima este mai arid. Pe nlimi, climat temperat. Flor i faun: n zonele uscate, ierburi xerofite, savan pe podi, pduri tropicale, pduri de conifere. Parcuri naionale unde flora i fauna sunt ocrotite (Parcul Naional - Munii Maimuelor).

Populatie si orase
1.Prezentare generala
Etiopia are o populaie diversificat, format din mai mult de 80 grupuri etnice i lingvistice distincte. Constituia din 1994 a prevazut Etiopia ca fiind o federaie i a creat nou state pentru principalele grupuri etnice din ar. Cunoscut sub numele de Abisinia, poporul etiopian este cel mai vechi popor independent din Africa. Aici s-a aflat puternicul regat cretin din Aksum, n primele secole de dupa Hristos, devenit imperiu cretin n secolul al XV-lea. Dup 1500, Etiopia s-a divizat n mai multe regate mici, care au fost reunificate de Menelik II n anii 1880. Eritreea, care a fcut parte din Etiopia din anii 1950, a devenit stat independent n 1993, dup un rzboi civil prelungit. Addis Abeba este capitala Etiopiei i cel mai mare ora din ar.

2.Capitala
Addis Abeba, ora cu 4 milioane de locuitori, a fost fondat de mpratul Menelik n 1887. Addis Abeba este localizata la o nlime de peste 2.200 m, la poalele Muntelui Entoto. Cldiri moderne i bulevarde largi coexist cu biserici istorice, palate i monumente, precum i cu simple colibe n stil rnesc. Moderna Addis Abeba este, de asemenea, gazda multor organizaii internaionale, inclusiv pentru Uniunea Africane (UA), Comisia Economic pentru Africa (CEA) i a altor organizaii multinaionale, care i au sediile aici. Ca mare ora internaional, Addis Abeba ofer o gam larg de faciliti hoteliere, de la cele ale hotelelor internaionale de lux, la cele mai modeste. Aceste faciliti atrag numeroase reuniuni internaionale n Etiopia. Actualmente, Addis Abeba este un ora modern nfloritor. Cu un aeroport recent dat n folosin, la numai 8 km de centru, oraul este legat de Africa i restul lumii prin

serviciile companiei naionale de transport aerian, Ethiopian Airlines, precum i a altor companii cre asigura curse aeriene regionale i internaionale.

3.Populatie
Populaia Etiopiei este de 74.600.000 (estimare din 2005) rezultnd o densitate medie de 54 persoane la km2 (139 persoane la mila2). Amharii, care au format naiunea original i Tigreni nrudii, ambele popoare de origine parial semitic i locuitori ai inuturilor muntoase, constituie cca 32% din totalul populaiei. Ei ocup nord-vestul Etiopiei i zona de nord a Addis Abebei. Oromo, cresctori de animale i agricultori, triesc n centrul i sud-vestul Etiopiei, constituind 40% din populaie. Shankella, un popor din partea vestic a rii, de la frontiera cu Eritreea la Lacul Turkana, constituie cca 6% din populaie. Somalezii, care triesc n est i sud-est, ndeosebi n regiunea Ogaden, sunt aproximativ egali n numr cu Shankella. Denakil ocup depresiunile semideertice din estul muntos. Populaia neindigen este format din yemenii, indieni, armeni i greci. n agricultur sunt ocupai 89% din totalul etiopienilor. n cea mai mare parte agricultura const n ferme de subzisten. Populaia este puternic concentrat n regiunea platoului central, unde resursele agricole sunt mai mari. Compoziia etnic este extrem de divers, ca rezultat al integrrii rasiale i lingvistice care a nceput din timpuri strvechi. Etiopia este mprit n nou regiuni (state) compuse din grupuri etnice specifice. Regiunile, care au un grad semnificativ de autonomie, sunt: Tigray, Afar, Amhara, Oromia, Somalia, Benshangul-Gumaz, Gambela, Harar i Popoarele, Naionalitile i Naiunile Sudice, care cuprind aproximativ 41 de grupuri etnice.

Economie
Economia Etiopiei este bazat pe agricultur care absoarbe 45% din PIB, 90% din exporturi i 80% din mna de lucru. Produsul principal este cafeaua destinat aproape toat exportului, de care triesc direct sau indirect 25 % din populaie. Acest nalt volum, unit schimbrilor brusce de pre la cafea pe pieele internaionale, fac ca balana s fie foarte vulnerabil. Fenomenele de secet, agravate n decada anilor 80 din sec-XX, a convertit mari extensiuni de teren cultivat n zone aride sau semiaride, n parte datorit condiiilor

climatice sau datorit defririi arborilor pentru lemn. Deplasrile de populaie datorit multiplelor rzboaie cu Eritrea, au favorizat aezrile n zone cu mic capacitate agricol, cea ce a provocat foamete i degradarea solului. n actualitate dup semnarea pcii cu Eritrea, numrul de persoane dependente de ajutor exterior pentru supravieuire se a rdus de 4,5 milioane la 2,7 milioane n 2003. Etiopia are rezerve de aur, tantal, ct i marmur, potasiu, mineral de fier i gaz natural. Exploatrile gazului au suferit ntreruperi datorit multiplelor conflicte belice din 2002. naltul nivel de dependen a sectorului energetic (petrolul) i ridicatele cheltuieli militare, menin economia intr-un stadiu precar, n plus prezint mari diferene de la o regiune la alta. Tensionata relaie cu Eritrea mpiedic folosirea porturilor Assab i Massawa, lsnd doar portul din Djibouti pentru ieirea la mare pentru produsele etiopiene. n actualitate se dezvolt un plan economic bazat n mrirea sectorului energiei electrice, exploatarea gazului natural, recuperarea zonelor agricole i diversificarea activitilor economice, ntr-o economie nc centralizat i care depinde de sectorul public i de ajutorul internaional. n perioada 2003-2005 economia etiopian a crescut cu peste 10%, totui cresterea nu a fost egal n toate regiunile. n perimetru capitalei a crescut 13% consecutiv n doi ani, statele din sud i vest au crescut 8%, statele din est cu mai puin intensitate i cele din nord nu au reuit s creasc, datorit tensiunilor geopolitice cu Sudan i Eritrea. Se poate spune c s-a mbuntit balana comercial, sprijinit de exporturile spre Egipt.

Religie
Potrivit unui nou recensmnt din 1994, cretinii reprezint 61,6% din populaia rii, 32,8 % musulmani, iar religiile tradiionale africane 5,6 %. Acest lucru este n acord cu actualizarea CIA World Factbook, care consider cretinismul drept religia care se practic cel mai mult n Etiopia. Dar n SUA, Departamentul de Stat are cifre contradictorii, aeznd islamul la egalitate sau cu o uoar majoritate. n acest sens exist necesitatea de a revizui cifrele (45-50% sunii, 40% ortodoci, 5% protestani i restul religii tradiionale).Ca si religie reprezentativa pentru Etiopia religia rastafari este o religie tanara nascuta oficial in orasul Harer, din Etiopia, in anul 1930 odata cu incoronarea Majestatea-Sa Imperiala Imparatul Haile Selassie(Puterea Sf. Treimi) I (regele regilor si lordul lorzilor) sau, dupa numele sau de botez Ras Tafari Makonen(1892-1975) care a fost practic materializarea acestei religii cunoscuta pana atunci doar ca un concept hibrid intre cele mai pure forme de iudaism si crestinism.

Aceasta religie a fost fondata de oamenii de culoare a lumii a III-a in special din Etiopia, fiind reprezentati de Haile Selassie I, care au simtit nevoia de independenta, dupa ce au fost tratati mizerabil de populatia de culoare alba a planetei. Tot ce are legatura cu albii este este numit Babylon de catre rastafarienii care incearca, nu sa se razbune ci sa ii lumineze pe acestia in privinta drepturilor pe care le au (negrii erau folositi ca sclavi de catre albi). Ei s-au inspirat din filosofarile de pana atunci ale lui Marcus Mosiah Garvey (1887-1940), care a fondat in 1920 Asociatia Universala pentru Imbunatatirea Negrilor care avea ca scop principal reunirea tuturor negrilor raspanditi pe glob, cu taramurile lor principale si anume Africa, si sa le redea acestora demnitatea. Dupa ce a petrecut aproape un deceniu pe teritoriile Americii si Mareii Britanii, Garvey s-a intors in Jamaica unde si-a exprimat dorintele de reunificare, le-a spus negrilor: cautati in Africa incoronarea unui rege, iar atunci veti stii ca salvarea e aproape. In mod ironic, Ras Tafari Makonen nu a fost niciodata un rastafarian, el a fost doar implinirea profetiei lui Garvey facuta cu ani buni inaintea incoronarii, a fost declansatorul acestei religii. S-au nascut patru mici grupuri care il venerau pe Haile Selassie I ca personificarea lui Jah(Divinitatea) sau ca acesta insusi. In 1935 armata italiana a invadat Etiopia in Lupta pentru Africa incercand sa forteze negrii spre sclavie din nou. Ca urmare rastafarienii s-au revoltat in Africa si Jamaica unde sute de adepti ai acestei religii au fost considerati doar niste drogati(datorita plantei de Cannabis Sativa, Marijuana sau Ganja pe care ei o numeau Iarba intelepciunii si pe care o foloseau in viata cotidiana pentru amplificarea starilor de meditatie in care intrau venerandu-l si rugandu-se la Jah, dar si in scopuri medicale) si au fost omorati iar supravietuitorii umiliti, cozile de par cu o semnificatie importanta (semnificau radacinile religiei lor dar si cele ale plantei de Cannabis Sativa) cunoscute si sub numele de Dreadlocks fiindu-le taiate. Aceasta persecutie si-a inceput sfarsitul odata cu sosirea la 21 aprilie 1966 in Jamaica a liderului politic si spiritual Ras Tafari care a convins mai multi lideri rastafarieni jamaicani sa nu caute emigrarea in Etiopia pana nu au eliberat cetateni Jamaicai de prostia si rasismul in care erau invaluiti. Rastafarianismul si-a inceput grandioasa extindere din insulele Caraibe pentru a ajunge astazi sa aiba adepti in toata lumea, in special mulatri si negrii. In 1975 Haile Selassie moare rastafari ramanand fara personificarea lui Jah, pierdere inca mare pentru adeptii acestei religii care sustin o legenda care spune ca

Haile Selassie traieste impreuna cu apropiatii sai in varful muntelui Zion unde isi asteapta momentul judecatii. In ziua de azi aceasta religie sustine Biblia omului negru, si nu cea folosita de biserica moderna, Biserica Romana si chiar Conciliul Romei, care sunt considerate a fi cu precadere babyloniene de catre rastafarienii care povestesc cum aceste reprezentante ale Divinitatii pe Pamant ar fi schimbat anumite parti ale Bibliei, ei se calauzesc si dupa cele scrise in cartea sfanta etiopiana numita Kebra Negast. Rastafarienii cred in existenta Raiului pe Pamant si nu cred in Iad sau viata de apoi cum cred crestinii. Alaturi de culori Iarba intelepciunii este un stalp de sustinere foarte gros in existenta acestei religii ea fiind folosita in ritualuri precum Nyabingi. Rastafari sustine ca Jah le-a facut cunoscut efectul miraculos al acestei plante inca din Biblie: ... trebuie mancate plantele pamantului (Geneza 3:18) ... mancati orice planta din teritoriu (Exodul 10:12) ... el a cauzat iarba pentru oamenii castelului, si buruiana pentru serviciul omenirii (Psalmi 104:14) Tot din Biblie rastafarienii afla ca trebuie sa fie vegetarieni pentru a implinii adevarata iubire fata de Jah si fata de semeni. Rastafari nu da voie adeptilor sai sa bea decat ceai sau apa; laptele, alcoolul, si sucurile fiind vazute ca nenaturale. Leul este animalul care reprezinta pentru rastafarieni pe insusi Haile Selassie I sau Leul lui Iuda (rastafarienii fiind vazuti ca evreii-negrii) ei stimuleaza spiritul leului in felul in care isi poarte lungile cozi de par. Cel mai important concept din aceasta religie este conceptul de eu si eu care reprezinta ideea cum ca doua persoane traiesc intr-una singura, asa ca toti africanii sunt una si aceeasi persoana, asa cum Divinitatea este in noi toti. Rastafari din ziua de azi are peste un milion de membrii oficiali, insa multi alti oameni se calauzesc dupa oranduielile acestei religii.