INFECŢIILE URINARE

- A doua cea mai frecventă localizare a bolilor infecţioase (după cele respiratorii);

- Peste 7 milioane consultaţii/an (UK);

- 70% dintre femei au cel puţin un episod ITU.

Infecţia tractului urinar (ITU)

 prezenţa şi multiplicarea microorganismelor în tractul urinar.

 cuprinde:

 colonizarea microbiană asimptomatică a urinii;

 infecţia simptomatică (invazia microbilor + inflamaţie).

 NU precizează substratul morfologic şi sediul infecţiei.

 Termenul nu trebuie folosit pentru diagnostic!! ITU este un titlu de carte, de capitol, de curs...
dar pentru un dg este extrem de imprecis, asa ca nu il folosim niciodata ca atare; el nu spune
unde e infectia, care e substratul, spune doar ca sunt niste microorganisme din tractul urinar si
probabil se multiplica. Ceea ce putem folosi este impartirea pe sindroame de mai jos.

ITU – Sindroame clinice

Sd. infecţiilor urinare joase

 afectează uretra, vezica urinară, uretere, bazinet, prostată:

 uretrite, cistite, pielocistite, prostatite. (boli ce constituie sindromul inf urinare joase)

Sd. infecţiilor urinare înalte

afectează parenchimul renal şi fascia perinefretică (profa adauga si bazinetul):

 pielonefrite, pionefroză, abces renal şi perirenal.

Clasificare evolutivă

 Episod unic

 Infecţii urinare recurente (recidivante)

-foarte frecvente la femei (mai ales cele joase)

 recădere - acelaşi microorganism, la 2-3 săpt. după terapia AB eficace;

-sugereaza ca tratamentul a fost insuficient ca doza, durata

 reinfecţie (80%) - microorganism diferit, la peste 4-6 săpt. după terapia AB eficace.
Semnifică susceptibilitatea tractului urinar la ITU.
 Bolnavul are o predispozitie, fie anatomica, fie scade capacitatea de aparare sistemica,
locala (imunodeprimati, diabetici), fie e un microorganism foarte virulent.

Atentie, cand spunem microorganism trebuie sa avem o viziune larga. Daca o pacienta
are o infectie cu E.coli si peste 4 sapt are din nou E. Coli, nu inseamna ca e acelasi
germene. Exista 66 de serotipuri de E.coli.Ar trebui facuta testare genetica ca sa vedem
serotipul, dar asta nu e in practica clinica.

 Infecţii urinare cronice (Numai pt organele parenchimatoase)

 pielonefrită cronică, prostatită cronică.

 Nu exista cistita cronica!!!

Clasificare prognostică

 Infecţii urinare “complicate”

 la persoane cu anomalii ale aparatului reno-urinar sau cu boli sistemice predispozante

(imunodepresie, transplant de orice fel);

 risc de leziuni renale severe (PNC → IRC) şi de septicemie;

 răspuns slab la antibiotice şi recurenţe ale ITU.

 Infecţii urinare “necomplicate”

 la persoane sănătoase (des, femei), fără anomalii ale aparatului reno-urinar.

 NU produc leziuni renale permanente (nu conduc la IRC).

Ce parere aveti despre prognosticul pe termen lung al urmatoarelor paciente?

1. Tanara, are DZ tip 1 si de 5 ani are cam 2 episoade de pielocistita pe an. Se interneaza pt
simptome de pielonefrita acuta. La urografie: are o malformatie congenitala in urma careia
hidronefroza e prezenta. Dupa tratament ii merge bine.
2. Mai batrana. Sufera de 15 ani de cistite, pielocistite, pana 5 episoade pe an. Acum are tot
pielonefrita acuta. La urografie: normal. Dupa tratament ii merge bine.

Raspuns: pacienta mai tanara are prognostic mai prost pt ca are 2 fc favorizanti: diabet si
anomalia anatomica a tractului urinar, deci ea se incadreaza in pielonefrita acuta drapta
complicate.
Ii spunem complicata nu pentru ca a dezvoltat vreo complicatie secundar pielonefritei, ci pentru
ca pielonefrita apare la o pacienta cu o situatie clinica complicata, ea are factori favorizanti si e
posibila evolutia spre cicatrici renale si pielonefrita cronica.
La a doua pacienta riscul de leziuni cronice este nul.
Acum spune cat de traumatizanta e simptomatologia: ustura groaznic, te duci din 15 in 15min la
toaleta. E important sa convingi pacienta ca riscul pe termen lung nu exista la cele necomplicate.
Etiologia ITU

 Factori determinanţi:

 Bacterii

a. Gram-negativ- cele mai frecvente: Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa
(piocianic), Enterobacter etc;

b. Gram-pozitiv: stafilococ alb, stafilococ auriu, enterococ, streptococ grup B;

c. Alte: mycobacterium tuberculosis (tuberculoza renourinara), anaerobi;

 Mycoplasme (ureaplasma urealyticum)- dau uretrite cu simptomatologie asemanatoare,

arsura la urinat, senzatie de urinat des, arsura perineala, dar la urocultura nu iese nimic
pt ca nu cresc pe medii obisnuite- , chlamydii;

 Fungi: candida albicans, cryptococcus neoformans.

 Factori favorizanţi:

 Virulenţă bacteriană: fimbrii(capacitate de a ascensiona), agent capsular,

lipopolizaharid;

 Susceptibilitate a gazdei: anomalii de tract urinar, boli sistemice etc.

Etiologia diferă funcţie de situaţia clinică

Ceea ce trebuie sa retineti este diferentierea in fc de situatia clinica dpdv al etiologiilor. Adica diferenta
dintre infectiile comunitare, dobandite extraspitalicesc, sunt majoritatea necomplicata si cele
nosocomiale.

 Infecţii urinare dobândite extraspitalicesc (des, ITU “necomplicate”):

 E. coli: 80-90%;

 stafilococ alb: 10-20%, mai ales la femei tinere.

 Ceilalti sunt extrem de rar intalniti: Klebsiella, Proteus

 Infecţii urinare dobândite intraspitalicesc (instrumentare vezicală) sau ITU “complicate”:

 E. coli: 45%;

 spectru etiologic larg;

 mai frecvent: proteus, klebsiella, piocianic, enterococ, fungi (exclusive la

imunodeprimati);

 este posibilă asocierea de germeni (3-5%).

Referitor la uroculturile cu mai multi germeni prezenti trebuie sa retineti ca trebuie sa fiti sceptici ca
acela este rezultatul real. Bacteriile se lupta intre ele pentru mancare, sunt competitive si de cele mai
multe ori daca nu avem o gazda imunodeprimata sever sau daca nu avem un instrument medical de pe
care sa intre germenii e putin probabil sa fie 2 microorganisme. Singura situatie este cea a infectiilor
complicate sau nosocomiale in care intr-un procent foarte mic 3% am putea lua in considerare drept
corecta o asociere de germeni.

Care credeti ca este microorganismul pe care il avea pacienta tanara de mai devreme?

Raspuns : E coli.

Alt caz: pacienta de 28 ani, bucatareasa, vine pentru polachidisurie, urini tulburi de 24 h. In urma cu o
sapt a avut o viroza pt care a luat 5 zile ampicilina si in aceste 5 zile a aparut prurit vulvar, leucoree. Bea
1L pe zi si la urocultura: E coli.

Ce factor predispozant pt aparitia cistitei identificati?

Raspuns: aport de lichide redus comparativ cu necesitatile si tratamentul cu antibiotic care a modificat
flora vaginala, altfel nu ar fi aparut vaginita.

Pacienta intreaba de unde a luat microorganismul, ca are conditii proaste la shaormarie.

Raspuns: din flora digestiva, microbii care vin in cistite nu vin de la piscina, de pe prosop, scaun de
toaleta, ci din intestin si anumiti factori: modificarea florei intestinale post ab, aport scazut de lichid duc
la aparitia cistitelor.

Patogenie

 Mecanismele naturale de apărare a tractului urinar

 efectul mecanic de spălare realizat de jetul urinar şi micţiune (scazut in afectiunile de

prostata- deci dupa 60 ani raportul devine 3 femei la 1 barbat, creste incidenta la
barbati);

 absenţa reziduului vezical postmicţional;

 peristaltica normală pielo-ureterală- in mod normal ureterele au o miscare continua de

asta nici nu se vad niciodata intregi pe urografie (daca il vezi intreg inseamna ca e
hipoton);

 secreţia de uromucoid şi imunoglobuline;

 flora microbiană normală a vaginului- actioneaza ca un portar, ca sa treaca coli din

intestine in uretra trebuie sa treaca prin fata vaginului si daca acolo portarul este cel
correct si sanatos de cele mai multe ori il opreste;

Situatie fiziologica in care peristaltica e afectata: sarcina, din cauza modificarilor

hormonale apare reducere contractilitatii muschiului neted. Deci in sarcina, scaderea
peristalticii ureterale, impreuna cu scaderea imunitatii care insoteste gravidia si alaturi
de obstacolul pe care il realizeaza uterul marit de volum pe caile urinare constituie
factori favorizanti. Concluzie: la orice control prenatal, urocultura este obligatorie.
  Căile de producere a infecţiilor urinare

 ascendentă (cea mai frecventă) = anus (/vagin) → meat periuretral → uretră → vezică
urinară

– floră intestinală (E. coli, alţi bacili Gram (–), enterococ etc);

 hematogenă (rară - în bacteriemii) = sânge → corticală renală

– stafilicoc auriu, mycobacterium tuberculosis, fungi.

Caz : pacient care are 59 ani, cu DZ, are simtome de adenom de prostata de 5 ani cu 2-3 mictiuni pe
noapte in a doua jumatate a noptii, cu jet intarziat si slab, accentuate recent. De o aspt are disurie si de
2 zile face febra 39 grade. Are sindrom inflamator, leucocitoza si urocultura: E.Coli

Ce tip de producere este?

Raspuns corect: ascendenta, este un urosepsis, o infectie complicata cu E coli, ignorata de pacient si care
fiind la un pac cu imunitate scazuta a dat bacteriemie.

De unde ar fi putut aparea coli intai in sange? O boala inflam intestinala si sa treaca coli in sange, altfel
mai rar. Deci cand e coli in sange ne gandim mai intai la urosepsis.

Factori de risc pentru ITU

 aportul redus de lichide;

 sexul feminin;

 activitatea sexuală şi sarcina (la femei);

 vârsta înaintată;

 instituţionalizarea (azil de bătrâni, spital);

 antibioterapia;

 obstrucţiile tractului urinar;

 patologia genitală şi digestivă;

 vaginite/anexite;

 hipertrofia de prostată;

 constipaţie/diaree/colon iritabil;

 cateterizarea tractului urinar;

 diabetul zaharat;

 stări de imunodepresie.
Diagnosticul infecţiilor urinare

- Diagnosticul de sindrom (de localizare)

- Identificarea riscului prognostic (dg. ITU “complicate”)

- Diagnosticul formei clinice de ITU (dg. de boală)

Diagnosticul sindroamelor de ITU

 Clinic- 99%

 Sd. cistitic: polakiurie, disurie, arsuri uretrale, micţiuni imperioase, incontinenta urinara
la varstnici, tenesme vezicale, dureri suprapubiene, emisie de urini tulburi, urât
mirositoare  infecţie urinară joasă.

 Dureri lombare + febră/frison ± greţuri/vărsături  infecţie urinară înaltă.

 Marker-i de laborator

 leucocituria:

– screening: benzi-test pentru esteraza leucocitară (sensibilitate 60-80% şi

specificitate 50%) -> rezultat semicantitativ

– sediment urinar cantitativ (>10/mm3 la proba Stansfeld-Webb).

 bacteriuria semnificativă:

– screening: test Griess şi benzi-test pentru nitrit (sensibilitate 35-55% şi

specificitate 85-95%, adica atunci cand e pozitiv, cel mai probabil are
bacteriurie; daca e negativ nu iti spune nimic)

– urocultura din mijlocul jetului urinar (ex. bacteriologic al urinii).

Diagnosticul este preponderent clinic: în absenţa vaginitei, asocierea disurie şi polakiurie

permite diagnosticul de ITU joasă (cistită acută) în 80% dintre cazuri.

Specificitatea redusă semnifică faptul că un rezultat negativ nu exclude diagnosticul (creşte

posibilitatea rezultatelor fals negative).

Identificarea leucocitelor la dipstick precize cu o probabilitate de 60-80% existenţa infecţiei

urinare (20-40% rezultate fals pozitive).

Bcteriuria semnificativă

 Bacteriurie - prezenţa bacteriilor în urină. Nu diferenţiază între contaminarea probei şi infecţie.

 Bacteriurie semnificativă - multiplicarea bacteriilor în interiorul tractului urinar. Definiţie

cantitativă la urocultură:
  criteriul Kaas - peste 105 CFU/ml (la o singură probă - 80%, iar la 2 probe consecutive -
95% probabilitate ITU).

 criteriile Johnson:

– la femei simptomatice – peste 102 CFU coliformi/mL sau peste 105 CFU non-
coliformi/mL;

– la bărbaţi simptomatici – peste 103 CFU/mL;

– la pacienţi asimptomatici – peste 105 CFU/mL în 2 uroculturi;

– la pacienţi cateterizaţi vezical – peste 102 CFU/mL;

– în urina obţinută prin puncţie vezicală suprapubiană – orice germene.

Alte anomalii ale ex. de urină în ITU

 hematurie microscopică izomorfă

 cistită acută hemoragică

 ATENŢIE la posibilitatea unei tumori vezicale !

 Apare relativ des

Daca o pacienta are sindrom cistitic si hematii izomorfe, le interpretam in contextual ITU.
Daca vrem sa fim mai catolici decat Papa atunci ii repetam sumarul dupa tratarea ITU sa
verificam daca au disparut si hematiile, dar nu este neaparat necesar.

Dar daca sindromul cistitic + hematuria sunt prezente la un barbat sau la o pacienta in varsta
poate ca e bine de la inceput sa ii facem si eco de vezica, sa nu cumva sa fie o tumora.

 cristale de fosfat amoniaco-magnezian:

 germeni producători de urează: proteus, pseudomonas, klebsiella, stafilococ alb,

ureaplasma. Numai anumite specii de proteus o produc.

 poate fi asociat pH alcalin, prin cresterea amoniacului.

 !!!!! imi dau indicatia ca pacientul este infectat cu un germene ureazo producator, nu
imi spun ca pacientul are litiaza cu aceste cristale!!!!!!!! Este adevarat ca daca eu nu
tratem pacientul de ITU, urina alcalina va favoriza aparitia in luni-ani litiazei de struvita
care e formata din fosfat amoniaco-magnezian

 proteinurie redusă (tubulară = sub 1g/zi, predominant beta2-MG)

In mod obisnuit, in sd. Infectiilor urinare joase, proteinuria este absenta, cel mult avem urme
fine. Daca e dozabila, si facem elecroforeza, vedem ca are un pattern tubular (putina albumina,
dar mai multe proteine din celulele tubului renal ex b2 globulina, hialuronidaza)-> infectia e
inalta-> pielonefrite

 ± cilindri leucocitari
  în pielonefrite.

Interpretarea anomaliilor urinare în ITU

 Absenţa leucocituriei şi bacteriuriei (nitriţi) la testele screening NU exclude ITU.

 Ex. sumar de urină cu nitriţi şi/sau leucocite sugerează ITU. Nitriţii sunt identificaţi doar la ≈
jumătate dintre cazuri.

 Cristale de fosfat amoniaco-magnezian ± pH urinar alcalin  ITU cu germeni producători de

urează.

 Bacteriuria poate lipsi (inclusiv la urocultură) dacă:

 sediul infecţiei nu este în contact cu jetul urinar (obstacol ureteral complet, abces
perinefretic, abces prostatic);

 urocultura a fost recoltată după antibioterapie.

Din prostata microbii se elimina intermitent, deci pot sa am urina fara microbi. Pot stimula
eliminarea de microbi si leucocite prin tuseu rectal si masaj prostatic.

Caz clinic: femeie, 25 ani, sanatoasa tun, fara APP, vine pt sd cistitic. Nu a luat niciun trat pana acum, la
ex clinic nu are febra, urina arata normal, eco e normala. Ph acid, nu are nitriti, proteinurie, multe
leucocite, 85 la Stansfeld,la urocultura nu iese niciun microb in 3 probe.

Ce ati face prima data la aceasta pacienta?

Raspuns: examen ginecologic. Poate exista contaminare urinara de la nivelul vaginului. Deci, e bine sa
repetam examenul de urina dupa ce isi pune un tampon in vagin.

Diagnostic diferenţial al ITU joase

 La femei, trebuie avută în vedere patologia genitală ori de câte ori simptomatologia sugestivă de
sindrom cistitic şi/sau leucocituria persistă deşi urocultura este repetat sterilă (fără AB anterior).

 Piuria sterilă persistentă poate apare şi în:

 tuberculoza reno-urinară;

 nefropatii tubulo-interstiţiale de cauză non-infecţioasă.

 Contaminarea genitală la femei poate explica leucocituria.

 Sindromul uretral are simptome similare sindromului cistitic.

Diagnosticul ITU “complicate”

 investigaţii imagistice – pt. depistarea anomaliilor tractului reno-urinar.

 de elecţie: urografia intravenoasă

 indicaţiile UIV la pacienţii cu ITU: nu se indica urografie oricarei femei pt ca avem risc de reactive
alergica asa ca-ti trebuie suspiciune clinica,adica:
 infectie la barbat(urografie de la primul episode de infectie)

la femei

 ITU recurente (>2 episoade în 6 luni)

 PNA severă sau greu responsivă la tratament

 leucociturie persistentă după eradicarea bacteriuriei pt ca poate sa aiba si tbc,b cacchi-

ricci(nush daca am scris bine),nefropatie tubulo-interstitiala

 dureri lombare persistente care nu-s de cauza vertebrala

b) la bărbaţi

 prima demonstrare a bacteriuriei semnificative

 UIV trebuie practicată în afara episodului de PNA acută (la 4 săpt. după vindecare) pt ca face
nefropatie acuta la substanta de contrast.

Cei cu ITU complicate trebuie sa fie urmariti si tratati prompt pt ca datorita repetarii infectiilor fac
cicatrici renale si progreseaza spre ir cronica

Sindromul ITU joase

Chiar daca nu e scris aici,ea a pomenit si de prostatita si de uretrita ce se trimit la urologi,dar asta nu
inseamna ca nu intra in diag dif al unei itu joase
Bacteriuria asimptomatică

 Absenţa simptomelor reno-urinare (a tulburărilor de micţiune);

 Peste 105 CFU/mL în 2 uroculturi consecutive;

 Asocierea leucocituriei certifică infecţia asimptomatică,certifica reactia inflamatorie a

organismului

Cistita şi pielocistita

 infecţie cantonată la vezica urinară cu inflamaţia mucoasei (cistită), extinsă până la bazinet
(pielocistită).

 sindrom cistitic;

 1/3 din cazuri au hematurie, posibil macroscopică (de obicei, terminală, fără cheaguri).Orice
hematurie macroscopica cu cheaguri o banuiesti tumora in primul rand(vezicala,renala,etc)

 Pielocistită: + lombalgii şi, uneori, semne generale, dar fără proteinurie tubulară şi cilindri
leucocitari.Poate predispune la diag eronat de pielonefrita(dar in pielonefrita ai si febra,iar in
analize nu gasesti proteinurie de tip tubular si nici cilindri)

Sindromul ITU înalte

Pielonefrita acută

 Infecţie focală piogenă a parenchimului renal şi a bazinetului – NTI acută de cauză infecţioasă.

 Clinic: debut brusc cu dureri lombare şi în flanc, febră, frison, posibil greţuri, vărsături ± sindrom
cistitic;Sa nu puneti diag de colica nefretica febrila ca nu exista diag asta.Colica nefretica nu e
acelasi lucru cu litiaza,litiaza e o subunitate din colica nefretica care poate sa aiba si alte
cauze:tumora,etc.

 Paraclinic: leucocitoză, sindrom biologic inflamator, proteinurie tubulară, ± cilindri

leucocitari(cand sunt prezenti sunt PATOGNOMONICI,dar sunt rar prezenti,nu ne impiedicam de
absenta lor ca sa punem diag de pielonefrita), tranzitorie a densităţii urinare;

 Prognostic: aceleasi reguli de prognostic ca la cistita

 PNA “necomplicată”, chiar recurentă, nu produce leziuni renale;

 PNA severă sau PNA “complicată” pot produce: abces renal şi perirenal, pionefroză,
septicemie, IRA, distrucţie renală cronică.

!Cilindrii leucocitari sunt patognomonici pt. PNA (apar la 30%).

!“Colică nefretică febrilă” nu există = pielonefrită acută.
Tratamentul infecţiilor urinare
Intervenţii terapeuticeîn ITU

1. Măsuri terapeutice generale (profilactice)- astea se aplica absolute tuturor pacientilor cu itu

 aport lichidian suficient pentru diureză>2L/zi;daca afara sunt 40 de grade trebuie sa bea
3l-3l jum

 micţiuni diurne frecvente (la 2-3 ore),chiar daca e sofer de taxi sau cine stie ce.

 reglarea tranzitului intestinal;

 evitarea patologiei genitale

 evitarea instrumentării tractului urinar;

 corectarea chirurgicală a obstrucţiilor tractului urinar.

2. Tratament biologic

 Urovaxom: 1 cps/zi câte 10 zile/lună - 3 luni consecutiv;-antigene din colibacil ce sunt

administrate oral pt a stimula sist imun sa sintetizeze AC anti e.coli.

Targetul cu urovaxom e sa ai nu mai mult de o infectie pe an.

 Autovaccin.

3. Antibioterapie(nu trebuie sa retineti dozele,cred ca nici absolute toate antibioticele.Ea a zis ca

nu trebuie sa retinem slideul,dar cred ca macar cateva antibiotice trebuie sa retinem)
Nu orice bacteria in urina se trateaza

 Nitrofurantoin: 100mg la 6 ore po

 Cotrimoxazol: 2cp la 12 ore po

 Ampicilină: 1g la 8 ore po, iv/im

 Augmentin: 1cp la 8 ore po

 Acid nalidixic: 500mg la 6 ore po

 Norfloxacin: 400mg la 12 ore po

 Ciprofloxacin: 250-500mg la 12 ore po; 100-200mg la 12 ore pev

 Ceftriaxon: 1g la 12 ore iv/im

 Cefuroxim: 750mg la 8 ore iv/im; 125-500mg la 12 ore po

4. Adjuvante(naturiste)

 extracte de afine roşii (merişor) sau coacăze – Urisan, Urinal.Preparatele farmaco sunt
mai concentrate decat ceai sau consum din supermarket,iar ceaiul de merisoare
predispune si la litiaza oxalica,deci astea din farmacii sunt ceva mai bune. Eficacitate
 discutabila,exista studii care o atesta,altele care o infirma,dar nu face rau asa ca poti sa-l
dai

Scheme de antibioterapie

 Terapia în doză unică

 indicată în ITU joase “necomplicate” si in bacteriurii asimtomatice

 de evitat daca e vorba de stafilococ alb in urocultura(85% eficacitate)

 nu este indicată la bărbaţi şi la persoane care nu pot fi evaluate post-tratament

 medicamente/doze cel putin duble: cotrimoxazol 2-4cp; amoxicilină 3g; nolicin 800mg;
ciprofloxacin 500mg

 rata de vindecare: » 85% (slab eficientă pe stafilococ alb)

 necesită uroculturi de control

 preferabil sa nu dam chinolone in autotratement(ciprofloxacin de ex) in monodoza pt ca

fac rezistenta,si aia incrucisata,deci si mai rau

 Terapia de scurtă durată (3-5 zile)

 indicată în ITU joase “necomplicate”

 pentru primul episod sau pentru reinfecţii tardive rare (1-2/an)

 medicamente: unul dintre antibioticele sau antisepticele menţionate

 necesită urocultură de control (la 7-10 zile)-in ultimile ghiduri nu mai e indicata

 Terapia de atac uzuală (10-14 zile)

 indicată în ITU recurente cu recăderi precoce;

 indicată în PNA “necomplicată”;

 poate fi prelungită la 4-6 săpt. în PNA “complicată” sau în caz de recăderi precoce după
o primă terapie de 10-14 zile;

 medicamente: unul dintre antibioticele menţionate (po sau parenteral).

 Terapia de lungă durată

 indicată în ITU cu recurenţe frecvente (>2 episoade în 6 luni);

 indicată în PNC;

 metode:

 discontinuu: 10 zile/lună în doze de atac, alternând antibioticele - 6-8luni;

  continuu cu doză de întreţinere: 3-6 luni (până la 1 an), cu nitrofurantoin
100mg/zi sau cotrimoxazol 1 cp/zi, seara la culcare.-risc de rezistenta ff mare si
ghidurile noi le contraindica,deaia au bagat si terapie imunomobulatoare.Se da
seara la culcare ca pacientul sa mai putin si sa actioneze antibioticul mai mult.

Bacteriuria asimptomatică

- Bacteriuria asimptomatică “necomplicată” nu necesită tratament AB.

- Antibioterapia în bacteriuria asimptomatică: Deci daca ai o pac care vine ca are colibacil de mult
timp,dar nu o ustura,nu e urat mirositoare urina nu o tratezi cu AB

 Indicaţii:

 gravide;-nu-i dai chinolona,ii dai betalactamina sau furantoin 5-7 zile,astea sunt
acceptate la ele

 pacienţi cu boli care predispun la necroză papilară:

– diabet zaharat, siclemie, abuz de analgetice;

 pacienţi imunodeprimaţi;

 pacienţi cu obstrucţie reno-urinară sau reflux V-U;

 infecţie cu germeni producători de urează-bacteriurie cu ph alcalin si zi cilindri

fosfatomagneziene se trat cu AB pt ca face litiaza in timp.

 Pacientii cu siclemie,ischemie,diabet predispun la necroza papilara ce predispune la

fibroza,necroza si distrugere de rinichi si tratezi neaaparat antibiotic. Necroza papilara
se manif clinic ca o colica renala.Durere colicativa lobara cu iradiere,st generala
alterata,hematurie. Are particularitati in sensul ca scade diurezadatorita infarctului
respectiv,are puseu hipertensiv.Daca la un pac diabetic cu bacteriurie ai aceasta
simtomatologie si te intreaba la ex ce are nu spui colica,spui necroza papilara,si nici
pielonefrita pt ca nu face febra.

 Metode: terapie în doză unică sau de scurtă durată (3-5 zile).

 Particularităţi la gravide: ampicilină/amoxicilină, cefalosporine, nitrofurantoin timp de minim 7

zile.

- Poate fi recomandat tratament pe termen lung cu Urisan.

Cistita şi pielocistita

Tratamentul episodului acut, izolat:

 terapie AB de scurtă durată (de elecţie: cotrimoxazol)

Tratamentul cistitei (pielocistite) acute recurente:

 recădere
 ® terapieAB cu doze de atac 2 săpt. + investigaţii imagistice (UIV).

 reinfecţii frecvente (>2 episoade/6 luni)

® terapie AB de lungă durată cu doză de întreţinere;

 la femei, extractul de afine roşii (Urisan) este mai eficient pentru profilaxia recurenţelor
decât AB continuă sau AB post-coitală (studii randomizate cu durată de 6 luni).

 terapie imunomodulatoare (urovaxom, autovaccin).

Pielonefrita acută

Tratamentul episodului acut:

 terapie cu antibiotice bactericide – 14 zile.Internata sau neinterata in fct de manifestari,initial

AB parenteral apoi dupa 48-72h afebrilitate il treci pe cale orala

Daca are calcul nu-i dai AB profilactic pt ca microbul nu intra in piatra si ii dau AB doar cand are manif de
infectie urinara

 în formele severe:

 spitalizare obligatorie;

 terapie iniţial pe cale parenterală, imediată, cu:

– asociere ampicilină (cefalosporină) + gentamicină sau

– fluorochinolonă (ciprofloxacin, pefloxacin).

Tratamentul PNA recurente:

 identificarea factorilor predispozanţi (anamneză + UIV);

 îndepărtarea chirurgicală a obstacolului reno-urinar;

 calculi multipli care nu pot fi îndepărtaţi ® antibioterapia este rezervată episoadelor

acute simptomatice;

 boli chistice sau cicatrici renale (predispun la recurenţe) ® terapie de lungă durată cu
doză de întreţinere.

Alte situaţii clinice

ITU asociate cateterismului vezical permanent:nu-l tratezi cu AB decat cand are febra,frison.Daca-l
tratezi antibiotic schimbi si cateterul odata cu prima doza de AB

 antibioterapie în doze de atac 7-14 zile – în infecţii simptomatice;

 terapia profilactică pe termen lung NU este indicată;

 infecţia fungică ® înlocuirea cateterului + fluconazol sau amfotericină B intravezical.Trebuie sa

speli si vezica
Infecţia chisturilor renale

 antibioterapie prelungită 3-6 săpt. cu doze de atac;

 antibiotice cu penetrare în chist: trimetoprim (cotrimoxazol), fluorochinolone, clindamicină.

Caz clinic: pacienta se duce la medicul de familie pt cistita de 2 zile, are leucociturie, proteine urme f
fine, nitriti prezenti, hematii slabe, ph acid.

Ce sindrom urinar este?

R: Sindrom de infectie urinara joasa (atentie NU cistita!! Cistita e boala, nu sindrom)

Examenul gineco a fost normal, iar analizele cerute de medicul de familie i-au confirmat suspiciunea.
Cum formulate diagnosticul de boala?

R: cistita acuta

Dupa 2 ani este insarcinata si in luna a 3a fara simptome, dar cu 2 uroculturi positive pt E coli si
leucociturie. Ce boala renourinara diagnosticati acum?

R: bacteriurie asimptomatica

Ce masuri terapeutice recomandati?

R: antibioterapie pt ca este insarcinata si este riscul de aparitie a pielonefritei, deci este o bacteriurie
complicate

In luna a 8a vine cu febra 39, frison, dureri lombare colicative, greata, discrete polakiurie. Este reluata
anamneza, nu are alte antecedete si glicemia este normala. Ce diagnostic de boala formulate pt
simptomatologia actuala?

R: pielonefrita acuta

In primii 3 ani post partum repeta 3 episoade similare celui din luna a 8a. Cum abordati in aceasta
situatie cazul clinic intalnit?

R: te afli in fata unei paciente cu recidive frecvente si trebuie sa o investighezi imagistic de anomalii ale
tractului urinar, tratam antibiotic si tratam eventualul obstacol pe care l-am identificat.

Cam asa sunt si la examen, cu 4-6 intrebari pe caz.