DIABETUL ZAHARAT

Este o tulburare complexa a metabolismului energetic al

organismului (centrala atomo-electrica ce produce energie in
organism), care include modificari lipidice (obezitate, grasimi
crescute in sange, in ficat si in muschi), glucidice
(hiperglicemie, depunerea glucidelor pe proteine) si proteice
(consumarea proteinelor - organismul se mananca pe el
insusi).

In aceasta boala organismul nu produce sau nu poate

utiliza insulina.
Insulina este necesara organismului pentru a putea folosi
zaharul. Insulina ia zaharul din sange si il introduce in
celule.
Fara insulina zaharul se acumuleaza in sange si nu intra in
celule. Fara zahar, celulele se vor infometa si vor suferi de
lipsa de energie.
In timp, zaharul crescut acumulat in sange (glicemii mari,
hemoglobina glicozilata >7-7,5%) va strica ochii, rinichii,
nervii, vasele de sange si inima.

 Celule -pancreatice productoare de insulin

Clasificarea diabetului zaharat

1. Tipul 1 - caracterizat de distrugerea celulelor productoare
de insulina (celule ) din pancreas, de obicei conducnd la
lipsa totala de insulina.
2. Tipul 2 - caracterizat prin prezenta unei cantitati mai mari de
insulina decat la omul normal, dar pe care organismul nu o
poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai
mica fata de normal, fara insa a lipsi cu desavarsire.
3. Alte tipuri specifice - tipuri de diabet in care se cunoaste cu
exactitate cauza.
4. Diabet gestational - caracterizat prin descoperirea lui pentru
prima oara in timpul sarcinii

A.Diabetul zaharat tip 1

Caracterizat prin:
cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoz
crescut - glicemie mare)
distrugerea totala a celulelor din pancreas care secret
insulina (celule beta-pancreatice)
ducnd la lipsa completa de insulina, cu evoluie spre
cetoacidoz (glicemie mare + prezenta cetonelor n sange
+ sange acid, acru)
deznodamant fatal daca nu se intervine prin tratament
substitutiv cu insulina

Caracteristici:
se nregistreaza n aproximativ 10% din persoanele cu
diabet din tara noastra.
pacientii cu acest tip de diabet au o dependenta vitala fata
de tratamentul cu insulina in lipsa caruia nu pot supravietui.
poate fi ntlnit la toate vrstele
caracterizeaza mai ales pacientii la care boala debuteaza
sub 30 ani; sub aceasta vrsta aproape toti pacientii sunt
insulino-dependenti.
simptome evidente: urinat des, sete continua, cresterea
poftei de mancare, slabire.

a)Autoimun - sistemul imunitar confunda celulele producatoare

de insulina (celule din pancreas) cu ceva strain
organismului (ex.- microbi) si incearc din rsputeri s
lupte impotriva lor, ncercnd n mod greit s salveze
organismul de ele. Din pacate mai intotdeauna si reuseste.
b) Idiopatic cauze necunoscute

Cine distruge celulele beta pancreatice?

celule numite limfocite T citotoxice fac parte din sistemul
imunitar si protejeaza organismul de infectii
in anumite situatii, aceste celule uit c celulele
pancreatice sunt ale noastre si trebuie aparate de inamici si
din contra, devin ferm convinse ca ele sunt de fapt un
invadator al organismului, o bacterie uciga i din celule ce
trebuie aprate devin astfel cel mai important dusman.

Factori de risc pentru diabetul de tip 1

Mostenirea genetica
in toata viata este de 0,4% in populatia generala (din 1000
nou-nascuti "doar" 4 vor face boala in toata viata lor)
creste la 6% daca exista in familie o ruda de gradul 1
care face la un moment dat diabet de tip 1.
cel mai mare risc de a face diabet de tip 1 il are
fratele/sora geaman(a) al unui pacient cu diabet de tip 1,
daca au fost gemeni de tip monozigot (s-au format din
aceasi celula ou, au trait in aceasi camaruta in burtica si au
supt la aceeasi placenta) si acest risc este de 50-70%.

!!! riscul nu este 100% pentru ca factorul mostenit nu este

singurul care duce la aparitia bolii.
Nu este suficient ca celulele T citotoxice sa fi "pclibile",
trebuie sa vina acel ceva sa le pacaleasca si culmea e c
uneori se mai i "prind" de fars i scpm ca "prin urechile
acului".
Factorii de mediu - exista un sambure de adevar: in ultimii
100 de ani diabetul de tip 1 a crescut ca pondere astronomic,
in conditiile in care baza genetica, materialul care se
mosteneste nu s-a schimbat semnificativ (este nevoie de mii
de ani pentru astfel de modificari genetice). Ceea ce s-a
modificat la fel de "astronomic" sunt FACTORII DE MEDIU

 Factorii virali:
enterovirusurile (mai ales Coxsackie B4, care s-a gasit in
pancresul unor pacienti ce au murit de diabet tip 1)

virusul rubeolic (da sindromul de rubeola congenitala daca

face gravida rubeola => poate apare diabet de tip 1 vaccinul antirubeolic minimizeaza astazi aceasta problema)

 citomegalovirusul

inca vreo 5 mai putin importanti pot fi o posibila explicatie

Nu trebuie facuta confuzia intre cauza aparitiei bolii (adica
ceea ce determina celulele T citotoxice sa omoare celulele
beta pancreatice) si cauza aparitiei bruste a simtomelor de
diabet (declansarea bolii clinice, evidenta cu ochiul liber).

Laptele de vaca: consumat in primele

luni de viata a fost asociat (studii pe
oameni si e chiar "pe bune") cu o rata
mai mare de aparitie a diabetului de tip 1.

proteinele in cantitate mai mare in dieta bebelusilor

este factor de risc si cei care primesc lapte de vaca au avut in
general o cantitate mai mare de proteine in dieta decat cei
alimentati natural.
totul este foarte controversat, cu argumente pro si contra
alimentatia naturala timp de 6 luni este este aur curat pentru
bebelusi ("ieftin si bun" - previne multe alte boli la copil si
apoi la adult) si ne scuteste de procese de constiinta.

 Rolul nitratilor, nitritilor si nitrozaminelor in aparitia

diabetului de tip 1 este de mare interes in prezent.
Exemplu:
Substanta numita Streptozotocin, care este folosita pentru a
induce aparitia la un soricel (si la oameni, dar nu se mai da
acum ca se stie!) a diabetului de tip 1 (apare "instant i sigur").
Surse de streptozotocin:
mezeluri nitratii sunt transformati in intestinul gros in
nitrozamine si nitrozamide.
Nitrati sunt si in apa de la robinet si dupa ce o bem se
transforma in nitrozamine
Ipoteza confirmata prin urmarirea unor oameni ce au "luat la
bord" o cantitate mai mare sau mai mica de nitrati si nitriti in
Suedia, Colorado, Finlanda si Yorkshire (Anglia)

 Rolul deficitului de zinc

A fost investigat pornind de la observatia ca o substanta numita
aloxan si care este folosita in mod curent pentru a determina
aparitia diabetului de tip 1 la soricei isi exercita efectul
"criminal" prin reducerea nivelului de zinc liber. Adica soriceii
raman fara zinc si fac diabet de tip 1.
S-a analizat continutul in zinc din apa de baut din Devon si
Cornwall din Anglia si s-a descoperit ca in zonele in care
zincul (si se pare ca si magneziul) era intr-o cantitate mai
mare diabetul de tip 1 era mai rar.

Observatie:
Nu orice diabet tratat cu insulina este diabet de tip 1.
Ex. diabetul gestational si diabetul de tip 2 (in anumite situatii)
se trateaza tot cu insulina

Diabetul de tip 2
Este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a
zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce
are 2 cauze:
a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care secreta
insulina (celule beta-pancreatice), ducnd la lipsa partiala de
insulina (ceea ce explica lipsa evolutiei spre cetoacidoza);
b) Rezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel incat se
poate ajunge chiar la situatia in care nivelul insulinei in sange
este mult mai mare decat la un om obisnuit, dar ea neputind
fi folosita, zaharul nu poate intra in celule si glicemia nu
scade.

 Majoritatea pacientilor diabetici (circa 85% din cazuri)

prezinta diabet zaharat tip 2.
Forma tipica apare dupa varsta de 40 ani la persoane cu
exces de greutate, cu o perioada de evolutie cu diabet
inaintea punerii diagnosticului lunga (de ordinul lunilor sau
anilor), simptomatologia de debut stearsa sau absenta si
fara tendinta la cetoacidoza.
Cel putin initial, capacitatea secretorie de insulina a
pancreasului este relativ pastrata raspunznd bine la dieta si
tratament oral, cu pastile.
Aproximativ 80% din diabeticii de tip 2 au fost sau sunt obezi
n momentul diagnosticarii.

Factorii favorizani n apariia diabetului de tip 2 :

1. varsta 35 ani;
2. suprapondere (IMC 25);
3. prezenta in familie a unui diabet la rudele de gradul 1 sau 2;
4. lipsa de miscare (sedentarism);
5. rasa/etnie (de ex. afro-americani, hispano-americani);
6. prediabet anterior depistat;

7. diabet de sarcina (gestational) anterior sau nasterea unui

copilas 4 Kg;
8. hipertensiune (tensiunea arteriala 140/90 mmHg);
9. grasimi crescute in sange - HDL colesterol 35 mg/dl (nu
colesterolul total ci de o subfractie a lui numita HDLc !) si/sau
trigliceride 250 mg/dl;
10. sindromul ovarelor polichistice;
11. istoric de boala vasculara;

12. alimente alese "pe spranceana" cu mult zahar si multe

grasimi;
13. enervare din orice (stres);
14. fumat;
15. unele pastile luate mult timp

Rudele de gradul 1 al unui pacient cu diabet de tip 2 au un

risc de 20-40% de a face diabet de tip 2 in cursul vietii.

Fratele geaman al unui pacient cu diabet de tip 2 are un risc

de 80-99% de a face diabet de tip 2 in cursul vietii.
Diabetul de tip 2 apare de 10 ori mai frecvent la obezii care
au un parinte diabetic, fata de obezii cu istoric familial
negativ.
Riscul unui obez (cu IMC > 35) de a face diabet de tip 2
este de 40 de ori mai mare decat al unei persoane
normoponderale (cu IMC < 23)
85-85% din pacientii cu diabet de tip 2 sunt obezi.

Exemplu :Locuitorii din insula Nauru, situat n zona central

a Oceanului Pacific.
nainte de 1950, diabetul era extrem de rar n Nauru.
Odat cu descoperirea i exploatarea depozitelor naturale
de fosfat organic de pe insul (dup 1950), nauruanii au
devenit bogai si toata societatea lor a fost reconstruita dupa
modelul visului american: baruri, discoteci, cinematografe,
zeci de fast-food-uri, mii de oportunitati.
Modul lor de via s-a modificat radical peste noapte:
alimentaia a devenit hipercaloric, bazat aproape exclusiv
pe alimente rafinate importate, au devenit sedentari i obezi
(inainte erau slabi morti si pricajiti, traind de azi pe maine).

 Concomitent, prevalena diabetului a nceput s creasc

exponenial.
n 1975 se raporta o prevalen a diabetului tip 2 de peste
30% la subiecii n vrst de peste 20 ani, de 13 ori mai
mare dect cea a populaiei Caucaziene din Australia.
Aceast prevalen ridicat este a doua n lume dup cea
nregistrat la indienii Pima la care, de asemenea, creterea
incidenei i prevalentei diabetului de tip 2 a urmat unor
modificri similare ale stilului de via.

 La aceste grupe etnice diabetul zaharat tip 2 s-a dezvoltat

ca o problem naional major cu debut recent, asociat cu
urbanizarea i modificarea socio-cultural.
Zacamintele de fosfat organic din Nauru s-au epuizat,
americanii au plecat, naurienii au dat faliment si s-au cam
intors la vechiul stil de viata. Se pare ca rata diabetului
incepe sa scada
Ceva invataminte de aici?

Diabetul de tip 3
a) Defecte genetice ale functiei celulei producatoare de
insulina din pancreas (celula beta);
b) Defecte genetice ale actiunii insulinei;
c) Boli ale pancreasului (pancreatita- consumul de alcool);
d) Boli hormonale;
e) Diabet indus prin medicamente/substante chimice
f) Infectii
g) Forme rare produse prin mecanisme mediate imunologic
h) Sindroame genetice asociate uneori cu diabet

Diabetul de sarcina (gestaional)

Reprezinta orice grad de intoleranta la glucide (valori mai mari
decat normal ale glicemiei), cu debut sau prima
recunoastere in timpul sarcinii.
Aceasta inseamna ca femeia in cauza nu se stia cu diabet
(desi diabetul poate exista si inainte de sarcina!) si a
descoperit in timpul sarcinii ca are glicemia (zaharul in
sange) mai mare decat este normal.
Diagnosticul de diabet gestational se mentine numai pe
durata sarcinii.

 Dupa nastere, daca diabetul persista el va fi catalogat de tip

1, 2 (cel mai frecvent) sau secundar, in functie de situatie.
Daca dupa nastere glicemia revine la normal, trebuie stiut
faptul ca mama are un risc foarte mare de a dezvolta diabet
gestational la o sarcina ulterioara sau chiar diabet in afara
sarcinii.

Cum apare?

In timpul sarcinii placenta are grija de copil, iar hormonii

secretati de ea il ajuta sa cresca. In acelasi timp, acesti
hormoni blocheaza actiunea insulinei secretate de mama in
corpul acesteia.

Fara insulina, glucoza nu poate parasi sangele spre a fi

transformata in energie in celule.

Ea se acumuleaza in sange pana la nivele mari

Problema se numeste insulino-rezistenta si face ca

organismul mamei sa foloseasca foarte greu insulina.
Nevoia de insulina poate creste in aceste conditii pana la de
trei ori.

Daca nu este diagnosticat si tratat cu cea mai mare

atentie, diabetul gestational va duce la afectarea fatului
si aparitia complicatiilor in cursul sarcinii, la nastere si
imediat dupa aceea, dar si pe termen lung, evidente in
copilarie sau la adultul tanar.

Daca fatul este afectat in primul trimestru atunci poate

apare avort spontan, intarziere precoce in dezvoltarea
intrauterina si malformatii congenitale.

Daca hiperglicemia apare in trimestrul doi de sarcina pot

apare ulterior tulburari comportamentale si ale intelectului.
Daca afectarea se produce in ultimul trimestru copilul
poate avea o greutate mai mare decat normalul la nastere si
va avea un risc crescut pentru obezitate si diabet zaharat in
cursul vietii.

 Nivelul crescut de glucoza pe care il primeste fatul prin

intermediul placentei va stimula secretia lui de insulina
pentru a scapa de acest surplus de zahar.
Primind o cantitate de energie mai mare decat este necesar
pentru crestere, fatul va depune surplusul sub forma de
grasime si se vor ingrasa, ajungand sa fie la nastere mai
mare si mai greu decat este normal (=macrosomie).
Ei pot avea probleme la nivelul umerilor in cursul nasterii si
dificultati de respiratiei dupa nastere.
Datorita faptului ca secretia de insulina este mare, iar dupa
nastere aportul de glucoza mic, poate apare o scadere sub
normal a glucozei in sange (hipoglicemie).
S-a demonstrat ca bebelusii cu nivele mari ale secretiei de
insulina au risc crescut pentru a deveni obezi si a dezvolta
diabet de tip 2 la varsta adulta.

Prediabetul
Inainte ca cineva sa aiba diabet aproape intotdeauna exista un
prediabet.
Prediabetul se caracterizeaza prin valori crescute ale
zaharului din sange (glicemie crescuta), dar nu suficient de
mult pentru a fi diagnosticat ca diabet.
Se apreciaza ca 15% din oamenii peste 40 de ani au
prediabet.
S-a dovedit ca in prediabet se produc leziuni importante
organismului, in special inimii si sistemului circulator.

Diagnosticul prediabetului
Este foarte important, deoarece exista astfel posibilitatea de a
trata diabetul inca din fasa.
Diagnosticul are la baza testul de toleranta la glucoza ce
consta in:
testarea glicemiei pe nemancate (dimineata, dupa un post de
8-10 ore)
ingerarea a 75g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si
recoltarea apoi a inca unei glicemii la 2 ore (intre timp nu se
mananca, nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face
efort, etc.).

Daca:
glicemia pe nemancate recoltata din vena este < 126 mg/dl
glicemia la doua ore este in intervalul 140-199 mg/dl
se pune diagnosticul de toleranta alterata la glucoza.
Daca:
glicemia pe nemancate recoltata din vena este in intervalul
100-125 mg/dl
glicemia la doua ore este <140 mg/dl
se pune diagnosticul de alterarea glicemiei a jeun.

Daca luati masurile necesare pentru a aduce glicemia la normal

atunci cand aveti prediabet puteti sa intarziati aparitia
diabetului zaharat de tip 2, uneori atat de mult incat nu mai
are timp sa se dezvolte in aceasta viata.
Pentru aceasta:
trebuie sa slabiti cu 5-10% din greutatea actuala
sa faceti cel putin 30 de minute de sport pe zi (sau cel
putin 150 minute pe saptamana - nu se pune aici efortul
depus la servici, treba in casa, piata, etc, ci 30 minute in plus,
doar pentru prevenirea diabetului)
in felul acesta va reduceti riscul de a evolua spre diabet cu
58%.

 Prevenirea diabetului, cel putin teoretic se poate face si cu

pastile (metformin, acarboza sau troglitazona), dar efectul
de preventie este redus la jumatate si efectele secundare
nu sunt de neglijat. De aceea, o infima schimbare in stilul de
viata va poate salva de la diabet si nu numai.
Din momentul in care aflati ca aveti prediabet riscul de a
evolua la diabet in urmatorii 3 ani este de 11% (unul din 10
oameni cu prediabet vor face diabet in urmatorii 3 ani),
majoritatea cazurilor de conversie la diabet aparind in
urmatorii 10 ani punerii diagnosticului de prediabet.

Principalele semne si simptome ale diabetului zaharat

1. Urinat des. Frecvent pacientul cu diabet netratat trebuie sa
se scoale si noaptea din somn pentru a merge la baie.
2. Sete continua si consumarea unor cantitati mari de apa.
Se poate ajunge la consumarea a 4-6 litri de apa pe zi, ceea
ce trebuie sa fie un semnal de alarma.
3. Cresterea poftei de mancare. Apare mai rar decat primele
doua, dar este totusi un semn valoros.

4. Scaderea in greutate, aparent ciudata, mai ales in

conditiile in care se asociaza cu o pofta de mancare mai
mare si un consum mai mare de alimente, ea este totusi
explicata prin imposibilitatea organismului de a utiliza
mancarea si tendinta la autodigestie pentru supravietuire
(organismul se mananca pe el insusi daca nu poate folosi
mancarea).
5. Alte simptome: oboseala, iritabilitate, vedere tulbure.
Aceste manifestari, mai ales cand sunt prezente impreuna
au o mare valoare si ar trebui sa conduca intotdeauna la o
testare a glicemiei pentru a vedea daca aveti diabet.
In tipul 1 de diabet aceste simptome apar de regula cu 1-3
luni inaintea punerii diagnosticului
In tipul 2 de diabet cu 5-10 ani inainte, in tot acest timp
organismul fiind macinat zilnic de diabet.

Vindecarea diabetului
Pe termen lung raspunsul la aceasta intrebare este favorabil.
In prezent exista studii in diverse faze de finalizare care
estimeaza ca in 5-10 ani administrarea insulinei nu se va
mai face prin injectii ci prin alte metode (inhalator-ca la
pacientii cu astm; prin intermediul unui pancreas artificial
implantat in corp-in lucru momentan; etc.).
In 10-15 ani se va gasi leacul pentru aceasta boala.

 Pe termen scurt singura forma de diabet care se poate

vindeca este diabetul gestational.
Dupa nastere o femeie diagnosticata cu diabet zaharat poate
(si o face frecvent) reveni la valori absolut normale ale
glicemiei in afara oricarui tratament pentru diabet.
Alteori, aceste valori normale ale glicemiei sunt mentinute cu
un simplu regim de diabet.
La o nastere viitoare exista o probabilitate foarte mare sa
apara diabet de sarcina (gestational). De asemenea,
pacienta trebuie urmarita periodic pentru ca riscul de
aparitie a unui diabet (tip 1 sau 2) este foarte mare.

In tipul 1 de diabet, la 1-5 saptamani dupa descoperire

poate apare o remisie (disparitie) tranzitorie (deci nu tine
mult!) a diabetului.

Ea poate fi totala, cu valori glicemice absolut normale fara nici

un fel de tratament pentru diabet sau partiala, in care
necesarul de insulina scade foarte mult, uneori el devenind
aproape simbolic
. Insulinoterapia este bine sa fie mentinuta insa si la un
necesar infim de insulina pentru ca previne instalarea
brutala a cetoacidozei la sfarsitul acestei "luni de miere"
care este remisia tranzitorie.
Remisia tranzitorie dureaza de obicei 1-3 maxim 6 luni. Nu
se poate mari in nici un fel prin tratament medical sau
nemedical (vraji, etc.) aceasta perioada. Dupa ce dispare
remisia tranzitorie, necesarul de insulina creste, ajungind "la
normal".

 In tipul 2 de diabet, din pacate evolutia diabetului a inceput

de regula cu 5-10 ani inaintea diagnosticului si practic nu se
mai poate face nimic in prezent.
Evolutia este intr-un singur sens: de la dieta, efort fizic, pastile
la insulina (in 10-15 ani).
Atentie! Descantecele si leacurile babesti (care sunt
uneori vandute ca lecuri de
diabet!) nu ajuta, ci fac uneori
foarte mult rau, in masura in care
pacientul le alege in locul vizitei
la medic, diagnosticarii corecte
si tratamentului corect, medical.

Consecinte ale diabetului

1. Piciorul diabetic (ulceratii ale picioarelor)

prin transformarea excesului de glucoza in sorbitol, fructoza,

glucozamine, cresterea viscozitatii, afectarea hematiilor si
plachetelor in coagulare, perturbarea metabolismului lipidic
=> impact ireversibil asupra structurilor esentiale ale peretelui
vascular

2. Afectiuni ale retinei (hemoragii)

Alimentatia diabeticului
Urmrete obinerea unor valori glicemice ct mai apropiate de
normal.
Raia glucidic n diabetul zaharat se admite ca aceasta s
ating 50-55% din necesarul caloric.
Un rol foarte important l au calitatea/sursa glucidelor.
Nu sunt recomandate glucidele simple (glucoza, zaharoza)
consumate ca atare, deoarece produc creteri glicemice,
greu de controlat terapeutic.

Se recomand consumul de poliglucide (amidon) a cror

digestie prelungit i absorbie progresiv mpiedic
atingerea rapid a aunor niveluri glicemice ridicate.
Dei glucidele complexe sunt preferate in dieta diabeticilor,
cele simple, naturale (din legume i fructe proaspete) sunt
indicate n anumite cantiti, fr efecte metabolice negative
datorit prezenei n acestea a fibrelor alimentare.
Acestea diminueaz rspunsul glicemic la o alimentaie care
conine glucide.

Alimentele care trebuie evitate:

Grsimi animale (unt, slnin, untur, jumri, carne gras)
Produse lactate: lapte integral, fric, smntn, Brnzeturi
(fermentate, brnz topit, etc.)
Maioneze
Creme
Produse de patiserie (plcinte, pateuri, ingheat, prjituri,
ciocolat)
Ou

 Fructe i legume uscate sau conservate prin deshidratare,

Fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune)
Fructele cu coninut glucidic mare (struguri, prune, banane,
curmale, stafide, smochine)
Cartofi prjii
Paine alb
Sucuri ndulcite cu zahr.

Alimente care se vor consuma cu moderaie:

Grsimi vegetale (margarin vegetal, ulei de msline,
floarea soarelui, soia)
Pine integral, preparate de cereale, mmlig, porumb fiert
Cartofi fieri sau copi
Paste finoase fierte
Ovz fiert

Alimente ce se pot consum fr restricii:

Legume proaspete (roii, salat, varz)
Legume fierte (morcov, gulii, elin, conopid, sfecl)
Fructe (grepfruit, cpuni, kiwi)
Ceaiuri de plante, buturi nealcoolice hipocalorice, ap
mineral, sifon.

Piramida nutriional a diabeticului

Cerealele:
stau la baza piramidei
coninut ridicat de carbohidrai
painea, cerealele (secar, ovz) , orezul i pastele finoase
amidonul provenit din cartofi, porumb, mazre i fasole

Legumele
conin vitamine, minerale, coninut foarte redus de grsimi
(sau chiar absente)
se recomand cele avand culorile verde i galben (intense),
in form prospata sau congelata (nu conservate pentru c
au grsimi i sare !!)
spanac, brocoli, conopida, salata, morcovi, ardei, castraveti

Fructe
conin vitamine, minerale, fibre i carbohidrati
se recomanda consumul fructelor intregi (nu a sucurilor) i
proaspete
afine, grepfruit, pepene galben, capsuni, portocale, mere,
banane, piersici, pere, caise

Lapte
contine proteine, calciu si vitamine
se recomanda laptele sau iaurtul degresate/fara grasimi

Carnea/surse de proteine
surse de proteine, minerale, proteine
vit, pui, curcan, peste carne alb (nu rosie), preparata
prin fierbere sau gratar (nu prajita)
ou, soia, branza, unt de arahide

Dulciuri, grasimi, alcool

cantitati foarte mici/absente
dulciurile si alcoolul furnizeaza zaharuri cu absorbtie rapida,
sunt bogate in calorii dar nu sunt nutritive

Exemplu de diete pentru diabet (necomplicat cu alte boli):

1.Adult tanar: 170 cm/70 kg, activitate fizica medie (consum
energetic de 40cal/kg/zi); total calorii: 2800/zi
Dimineata:
lapte cu cafea(250 gr.)
paine (60 gr.) cu branza de vaci (100 gr.) si ardei gras
Gustare:
paine(40 gr.) cu unt (20 gr.) si parizer (100 gr.)
fructe(100 gr.)
Dejun:
supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.)
perisoare cu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.)
salata verde, paine (60 gr.), compot cu zaharina(100 gr.
fructe)

Gustare:
branza telemea (50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.)
fructe(100 gr.)
Cina:
salata asortata,
paine(40 gr.),
budinca de orez cu carne
crema de ou (o cescuta)
La culcare:
lapte(250 ml.)
paine(20 gr.)

2. Dieta cu 1600 calorii

Dimineata:
ceai cu zaharina
paine(20 gr.)
branza de vaci(50 gr.)
Ora 11.30:
iaurt(250 gr.)
Ora 15:
supa de rosii cu legume
musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150 gr.)
salata de varza
paine(40gr.)

Ora 18:
gelatina din fructe(100 gr.)
frisca
Ora 21:
crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii
spuma de gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.)
mar ras(200 gr.)
paine(40 gr.)

Regimul alimentar si medicamentos se stabilesc

de doar de catre medic!!!