LAMPI ELECTRICE PENTRU ILUMINAT

13.1. Clasificarea lampilor electrice

Dupa principiul de functionare, lampile electrice folosite curent in tehnica iluminatului se
impart in:
a. Lampi cu incandescenta, bazate pe fenomenul de radiatie termica ;
b. Lampi cu descarcare electrica in vapori metalici:
- lampi cu vapori de mercur la joasa presiune (lampi fluorescente tubulare);
- lampi cu vapori de mercur la inalta presiune;
- lampi cu vapori de sodiu la inalta presiune:

13.2. Radiatia termica

Orice corp a carui temperatura depaseste zero absolut emite o radiatie electromagnetica
ce creste in intensitate odata cu ridicarea temperaturii. Spectrul radiatiei termice este continuu,
radiatia fiind emisa pe toate lungimile de unda dintr-un interval care, pe masura cresterii
temperaturii, se extinde catre lungimile de unda mai scurte; la temperaturi peste 700 . 800 K,
cand corpul devine incandescent, spectrul de radiatie este situat partial in domeniul vizibil.

Variatia emitantei energetice spectrale

cu lungimea de unda si cu
temperatura ilustrata in figura 13.2.1, iar emitanta energetica integrala (pe toate lungimile de
unda)
variaza, la metale, aproximativ cu puterea a cincia a temperaturii absolute. Rezulta
ca, pentru a se obtine o radiatie luminoasa importanta si de compozitie spectrala convenabila,

temperatura corpului incandescent trebuie sa fie cat mai mare, ceea ce necesita folosirea unor
metale cu temperatura de topire ridicata. Ridicarea temperaturii este insotita de cresterea
vaporizarii metalului, cantitatea de material care paraseste corpul incandescent pe unitatea de
suprafata in unitatea de timp (viteza de vaporizare) fiind proportionala aproximativ cu puterea 40
a temperaturii. La temperaturile de functionare la care se ajunge cu metalele uzuale, maximul
curbei Me,T se gaseste in domeniul infrarosu, ceea ce explica preponderenta radiatiilor infrarosii
si procentul scazut de radiatii in spectrul vizibil.

13.3. Fenomene de radiatie la descarcarea electrica

Descarcarea electrica in vapori metalici (trecerea curentului electric printr-un mediu
gazos care contine vapori metalici, sub influenta campului electrostatic creat intre doi electrozi
aflati la o diferenta de potential), utilizata in lampile electrice, este insotita de emisia unei
radiatii electromagnetice datorita interactiunilor ("ciocnirilor") purtatorilor de sarcini (electroni si
ioni) si atomilor. Radiatia electromagnetica aparuta ca urmare a tranzitiilor (revenirii) atomilor
excitati (prin "ciocniri") la nivele energetice E2 in stari energetice inferioare
caracterizata printr-un spectru de linii, ceea ce rezulta din legea lui Planck:

este

in care este cuanta de energie, h - constanta lui Planck, iar - frecventa radiatiei emise;
nivelurile energetice fiind discrete si caracteristice atomilor fiecarei substante, rezulta frecvente,
respectiv lungimi de unda discrete specifice fiecarui metal.
Liniile care corespund tranzitiilor de la primele niveluri excitate (nivelurile cu potentiale
de excitare cale mai mici) la nivelurile normale (neexcitate) sunt denumitelinii de rezonanta si
prezinta importanta prin faptul ca pentru excitarea atomului la nivelurile respective se absoarbe
din spatiul de descarcare cea mai mica putere (eficacitatea radiatiei este mai mare). De remarcat
ca cele mai mici potentiale de excitare a linilor de rezonanta corespund unor metale ca Na, Tl, In.
Radiatia este emisa partial in spectrul vizibil si partial in domeniul ultraviolet, ponderea
depinzand de natura substantei si de presiunea vaporilor metalici. Figura 13.3.1 arata variatia
eficacitatii luminoase a descarcarii in vapori de mercur (b) si de sodiu (a) in functie de
temperatura vaporilor care, la randul sau, este determinata de temperatura in spatiul de
descarcare.

Fluxul luminos al unei lampi cu descarcare electrica poate fi obtinut:

- pe seama liniilor emise in domeniul vizibil de descarcare electrica in vaporii unuia sau
mai multor metale;
- prin folosirea fenomenului de fluorescenta care consta in absorbirea de catre o substanta
cristalina (luminofor), depusa pe balonul lampii, a radiatiei ultraviolete a descarcarii si
convertirea acesteia in radiatie vizibila; compozitia spectrala a radiatiei emise depinde de tipul de
luminofor;
- prin insumarea radiatiei vizibile emise direct cu radiatia vizibila emisa prin fluorescenta.
Liniile emise in spectrul vizibil sunt utilizabile direct, in cazul descarcarii electrice in unii
vapori metalici la joasa presiune (Na) si la inalta presiune (Na, Tl, In, Hg), iar utilizarea
fenomenului de fluorescenta este sursa principala de radiatie vizibila la lampile cu vapori de
mercur la joasa presiune.
Prin fenomenul de fluorescenta se realizeaza fie cresterea eficacitatii luminoase a lampii,
fie corectarea spectrului de radiatie (in scopul redarii mai bune a culorilor obiectelor iluminate),
fie ambele simultan.

13.4. Particularitati ale lampilor cu descarcare electrica

Datorita distantei relativ mari dintre cei doi electrozi ai unei lampi si presiunii foarte mici
a vaporilor metalici la temperatura ambianta, obtinerea amorsarii descarcarii electrice
(aprinderea lampii) la alimentarea din reteaua electrica impune, in primul rand, ca, prin
constructia lampii, sa se asigure anumite conditii favorabile pentru preionizarea spatiului de
descarcare: folosirea de electrozi cu proprietati emisive bune (electrozi activati), producerea unei
emisii termoelectrice initiale (prin preincalzirea electrozilor) sau a unei descarcari electrice
initiale (prin intermediul unor electrozi auxiliari), adaugarea unui gaz inert (gaz auxiliar). In
unele cazuri este necesara, in mod suplimentar, prezenta unor elemente exterioare in circuitul
electric al lampii, care sa determine cresterea tensiunii aplicate lampii in timpul aprinderii (
13.6).

Sursa radiatiei utile in lampi o constituie coloana pozitiva a descarcarii electrice in

arc care se remarca printr-o caracteristica tensiune - curent descendenta (fig. 13.4.1) care
semnifica faptul ca, pe masura cresterii curentului (si a crearii, prin aceasta, a unei cantitati
suficiente de electroni in spatiul de descarcare), tensiunea necesara mentinerii descarcarii este
mai mica. In consecinta, tensiunea pe lampa Uln in regim normal de functionare (Il = Iln) trebuie
sa fie mai mica decat tensiunea necesara amorsarii Ua si decat tensiunea retelei Ur, ceea ce
implica prezenta unui dispozitiv de stabilizare a descarcarii, realizat frecvent ca o impedanta
liniara inseriata in circuitul electric al lampii si denumit balast. In curent alternativ la f = 50 Hz,
ca balast se poate folosi o bobina cu miez de fier (balast inductiv, XL = L), avand un intrefier
capabil sa asigure liniaritatea caracteristicii U = f(I) in gama uzuala de curenti, sau o bobina in
serie cu un condensator (balast inductiv - capacitiv, X = XL - XC).
Modul de realizare al stabilizarii cu impedanta serie rezulta din figura 13.4.1: echilibrul
stabil intre tensiunea retelei Ur, tensiunea pe lampa Ul si caderea de tensiune pe
balast UB

se obtine in punctul P.

13.5. Principii de functionare si constructive ale lampilor

pentru iluminat
Lampa cu incandescenta. Corpul radiant termic este filamentul, realizat, dintr-un fir de
wolfram, sub forma de spirala si adus la incandescenta prin curentul electric care il parcurge ca
urmare a alimentarii de la reteaua electrica. Filamentul este inchis intr-un balon de sticla in care
se gaseste un amestec de gaze inerte (circa 85% Ar si 15% N2), la o presiune de circa 8104 Pa
(600 mm Hg), care asigura reducerea vitezei de vaporizare (comparativ cu functionarea in vid, T
= 2400 K), permitand ridicarea temperaturii de regim (T 2800 K) si cresterea, prin aceasta, a
eficacitatii luminoase; cresterea eficacitatii luminoase este diminuata prin aparitia pierderilor
termice prin conductie in gazul de umplere a balonului.

Constructia principiala a lampii este reprezentata in figura 13.5.1.

Lampa cu vapori de mercur la joasa presiune. Lampa utilizeaza in principal radiatia de
rezonanta emisa in domeniul ultraviolet ( = 185, si = 257 mm) de descarcare in vapori de
mercur la joasa presiune (5 610-3 mm Hg), care excita un luminofor depus pe suprafata
interioara a unui tub de sticla (netransparent pentru radiatia ultravioleta) in care sunt montate
doua filamente de wolfram - electrozi activati - intre care are loc descarcarea
(fig. 13.5.2). Prin fenomenul de fluorescenta, eficacitatea luminoasa a lampii creste de la
5 7 lm / W (corespunzator liniilor vizibile ale mercurului la presiunea mentionata) la
50 70 100 lm / W, in functie de luminoforul utilizat; compozitia stratului de luminofor
permite varierea spectrului de radiatie al lampii si realizarea de lampi cu diverse temperaturi de
culoare si diversi indici de redare a culorilor.

Obtinerea temperaturilor optime (circa 400C), corespunzatoare presiunii optime a vaporilor de

mercur (in jur de 510-3 mm Hg), impune o suprafata mare de racire a tubului de descarcare. La
diametru constant (in constructia "clasica" - 38 mm), lungimea l a tubului este mare si creste
odata cu cresterea puterii lampii (l 0,5 m la Pl = 20 W, l 1,2 m la Pl = 40 W, l 1,5 m
la Pl = 65 W). In mod corespunzator, tensiunea pe lampa Ul El creste la cresterea puterii lampii

(gradientul de potential Eramanand practic constant); in consecinta, fiecarei puteri ii corespunde

un anumit balast.
Pe langa folosirea electrozilor activati, pentru usurarea aprinderii se introduce in lampa
un gaz auxiliar (Ar), care participa insa la procesul de radiatie.
Preponderenta fenomenului de fluorescenta si constructia tubulara a lampii indreptatesc
denumirea de lampi fluorescente tubulare, folosita curent pentru acest tip de lampi. Denumirea
de "lampi cu neon" este improprie deoarece, asa cum s-a aratat lampa nu contine neon.
Lampa cu vapori de mercur la inalta presiune. Fluxul luminos al lampii este obtinut
aproape in intregime prin liniile emise in domeniul vizibil (in principal, = 546 mm - verde, =
577 mm - galben) de descarcarea in vapori de mercur la inalta
presiune
; la acestea se adauga un spectru de fotoluminescenta in
zona rosu - portocaliu, datorat unui luminofor excitat de radiatia ultravioleta a descarcarii (care
are o pondere mult mai mica decat la joasa presiune), obtinandu-se o imbunatatire a redarii
culorilor obiectelor iluminate.
Descarcarea electrica are loc intre doi electrozi principali de curenti intensi (electrozi
activati), intr-un tub de descarcare din sticla de cuart (transparent pentru radiatiile ultravioleta si
vizibila), care atinge temperatura de 700 - 8000C, aflat in interiorul unui balon (fig. 13.5.3) cu
atmosfera de Ar si N2. Tubul de descarcare este prevazut cu 1 - 2 electrozi auxiliari, situati in
vecinatatea electrozilor principali si legati fiecare la electrodul principal opus (prin intermediul
unor rezistente chimice). In tubul de descarcare se gaseste mercur si un gaz auxiliar (Ar), pentru
facilitarea aprinderii. Alimentarea si fixarea tubului de descarcare se face printr-o armatura
metalica legata la soclul lampii. Luminoforul este depus pe suprafata interioara a balonului care
nu permite trecerea radiatiei ultraviolete in exteriorul lampii.

Lampa cu vapori de sodiu la inalta presiune. Lampa se bazeaza pe radiatia emisa in

domeniul vizibil de descarcare electrica in vapori de sodiu la inalta
presiune
corespunzand unei temperaturi de 650 - 8000C) in
prezenta unui gradient de potential de circa 10 V/cm (pentru obtinerea caruia presiunea in tub se
ridica la 1 2 atm prin folosirea unui gaz tampon - vapori de mercur). Tubul de descarcare
(care atinge o temperatura maxima in jur de 12000C), realizat dintr-un material ceramic, are
numai doi electrozi principali si contine un amalgam de sodiu (care furnizeaza vaporii de Hg si
Na) si un gaz auxiliar pentru aprindere (Xe).
Constructia lampii este similara lampii cu vapori de mercur de inalta presiune, tubul de
descarcare fiind introdus insa intr-un balon vidat, transparent sau acoperit cu un strat difuzant, de
forma elipsoidala sau cilindrica.
Lampa cu halogenuri metalice. Lampa functioneaza pe baza unei descarcari electrice in
vapori de mercur de inalta presiune in amestec cu halogenuri metalice (de exemplu,
TlI + NaI + InI3). Radiatia luminoasa apartine metalelor introduse prin halogenuri si este
caracterizata printr-o eficacitate luminoasa mare si o redare buna a culorilor fara folosirea
fotoluminescentei.
Constructia, folosind un tub din sticla de cuart cu doi electrozi principali, este similara
lampii cu vapori de mercur la inalta presiune; balonul exterior este cilindric.

13.6. Schemele de alimentare a lampilor electrice din retea

Lampile electrice sunt receptoare monofazate care se alimenteaza la tensiunea de
220 V. Circuitul electric al unei lampi cu descarcare electrica contine si alte elemente
suplimentare destinate stabilizarii descarcarii si/sau aprinderii lampii.

Lampile cu incandescenta au cea mai simpla schema, racordarea la retea facandu-se

nemijlocit (fig. 13.6.1). Intrarea in functiune este practic instantanee.

Lampile fluorescente tubulare (fig. 13.6.2). Se remarca prezenta balastului B (element

de stabilizare) si a starterului S (dispozitiv de aprindere, realizat ca o lampa de descarcare
luminescenta, avand un electrod din bimetal, care indeplineste functia de microintreruptor cu
mentinerea temporara a contactelor in pozitia inchis). Functionarea starterului
este repetitiva asigurand succesiv preincalzirea electrozilor lampii (crearea unei emisii
termoelectrice) timp de 0,2 0,5 s, prin inchiderea contactului (sub actiunea termica a
curentului descarcarii electrice care se amorseaza la aplicarea tensiunii retelei) si inserierea
electrozilor in circuit, urmata deaplicarea unui impuls de tensiune (600 2000 V) pe lampa,
prin deconectarea circuitului inductiv (care contine balastul), odata cu racirea lamelei bimetalice.
Dupa crearea conditiilor necesare amorsarii lampii (preionizarea spatiului dintre electrozi),
starterul isi inceteaza functionarea, tensiunea pe lampa (aplicata la bornele sale) nemaifiind
capabila sa produca descarcarea electrica intre contacte. Functionarea normala a lampii are loc la
cateva secunde dupa conectare. Condensatorul C1realizeaza compensarea factorului de putere al
circuitului lampii, iar condensatorul C2 indeplineste o dubla functie: contribuie la formarea
impulsului de tensiune si diminueaza perturbatiile radiofonice produse de descarcarea in lampa.
Schema din figura 13.6.3, cunoscuta sub numele de montaj duo, se realizeaza pentru
lampile din acelasi corp de iluminat si asigura, prin defazarea curentilor I1 siI2, un factor de
putere ridicat al circuitului si diminuarea efectului stroboscopic (fluxurile 1 si 2 fiind, de
asemenea, defazate); uzual se alege

Lampa cu vapori de mercur la inalta presiune se conecteaza la retea conform schemei

din figura 13.6.4, compensarea factorului de putere fiind asigurata de condensatorul C.
Amorsarea descarcarii intre electrozii principali este asigurata de o preionizare datorata
descarcarii intre electrozii principal si auxiliar adiacent, iar atingerea parametrilor nominali
(putere, flux luminos) are loc dupa cateva minute de la alimentare. Dupa deconectare, lampa nu
poate fi reaprinsa decat dupa o pauza de cateva minute.

Lampa cu vapori de sodiu la inalta presiune si lampa cu halogenuri metalice necesita

in plus un dispozitiv de aprindere (igniter) DA, care furnizeaza lampii, in perioada aprinderii, un
tren de impulsuri de inalta tensiune (3 4 kV) si inalta frecventa (fig. 13.6.5). Atingerea
regimului de functionare se obtine dupa cateva minute de la conectare, iar reaprindere este
posibila dupa 2 3 min de la intreruperea alimentarii.

13.7. Caracteristicile lampilor electrice pentru iluminat

Principalele caracteristici ale lampilor rezulta, comparativ, din tabelul 13.7.1.
Tabelul 13.7.1 Caracteristicile lampilor electrice pentru iluminat
Lampi

Puterea

Eficacitatea

Temperatura

Index de

Durata

de culoare

redare a

culorilor

2800

100

1000

50 - 80 - 100

3000 - 6500

55 - 85

> 7500

50 - 60

4000

50

> 9000

90 - 120

2100 - 2200

21 - 28

> 6000

70 - 100

3800 - 6000

68 - 90

> 6000

luminoasa
W
lm / W

Lampi cu
incandescenta
Lampi fluorescente tubulare

40 - 1500

Lampi cu vapori

20 - 80

de mercur la

80 - 400

10 - 18

inalta presiune
Lampi cu vapori

250 - 1000

de sodiu la

100 - 200

inalta presiune
Lampi cu halogenuri metalice