COALA POSTLICEAL ,, INTELLECTUM,, GALAI Str.

Oelarilor,
Str.Otelarilor Nr.25 Bis, Bloc D9D ( 7 0236496555
E-mail: intellecttum @yahoo.com; Adres site: www.intellectum.ro

________________________________________________________________________________________________________

COALA POSTLICEAL ,, INTELLECTUM,, GALATI

Pentru
o
alegere naturala

INIIATORI:
Farmacist primar Raceanu Elena.

Prof.Vizinteanu Mariana.

1
COORDONATORI:
Farm.Andrei Gabriela.

As.Ionescu Noela-Carmen

INSTITUII PARTENERE:
COLEGIUL TRAIAN VUIA-AUTO GALATI

ECHIPA DE PROIECT:
Farmacist Mastacan Veronica.

As. Ionescu Noela-Carmen

Biochimist Bichilie Doina.

DURATA PROIECTULUI:
Anul colar 2012-2013

2
Etnobotanice de-ai consumat,
La rdcina lor vei fi-ngropat.
Astfel tu relaionezi total
i reciproc cu mediul vegetal
VALERIA MOROSAN

3
MOTTO:

Sntatea este o comoar

pe care puini tiu s o
preuiasc, dei aproape
toi se nasc cu ea.

I. ATEPTRI :

Dezvoltarea interesului pentru sntatea personal ;

Contientizarea relaiei prevenie=sntate, nepsare=boal ;
Formarea deprinderii de a merge periodic la medic, n general ;
Dezvoltarea unor deprinderi civice (cunoaterea drepturilor i obligaiilor
asigurailor);

II. OBIECTIVE:

s identifice factorii determinani ai dependentei referitor la etnobotanice;

s identifice semne de boal ;

4
 s neleag facilitatea preveniei i implicaiile interveniilor medicale tardive ;
s depseac i s nving teama fa de medic, s aib ncredere in el ;
s-i cunoasc drepturile i obligaiile pe care le au n calitate de asigurai ai unui
sistem de asigurri de sntate (de stat/privat) ;

III.DESCRIEREA PROIECTULUI
a. Scopul concret al proiectului Informarea
si educarea elevilor din invatamantul preuniversitar cu privire la educatia sanitara prin abordarea
normelor sanitare, masurile preventive ce duc la droguri.
b. Justificarea proiectului

SCOALA POSTLICEALA ,, INTELLECTUM,, va evalua cunostintele teoretice prin

activitatea practica propusa.

IV. DURATA PROIECTULUI :Anul scolar 2012-2013

V. LOCURI DE DESFURARE : COLEGIUL TRAIAN VUIA-AUTO-slile de clas

VI RESURSE :

1-UMANE :- Farmacist primar RACEANU ELENA

Prof.gr.I MERDESCU LUMINITA

Profesor : dna Mazilu Lidia

Elevii SCOLII POSTLICEALE ,, INTELLECTUM,,

Borcea Nela

Candachia Gabriela

Popovici Ionut

Belu Remus

Elevii colegiului COALA POSTLICEAL ,, INTELLECTUM,,

2.-MATERIALE:-cabinet medical cu dotarea corespunztoare;

-plane, pliante, materiale informative (postere, laptop, CD-uri etc.)

-chestionare
-materiale specifice informative etc.
3. INFORMAIONALE I EXPERIENIALE : material suport, lista evidenei elevilor.

5
4. DE TIMP : 1 modul de prezentare a proiectului (februarie 2013)
5. DE AUTORITATE SI PUTERE : sprijin i susinere din partea managerilor colii,

VII. EVALUARE : REZULTATE ATEPTATE MODALITATI DE

FOLLOW- UP ( modalitati de monitorizare i evaluare a efectelor proiectului) : chestionare;
discuii cu elevii i cadrele didactice din colegiu.
Evaluare i instrumente de evaluare:
Evaluare intern: se va face n urma fiecrei activiti comune. Rezultate concrete din timpul
activitilor desfurate: portofoliu ce va cuprinde: fotografii din timpul ntlnirilor ;
Evaluare extern va viza msurarea efectului asupra grupului int:

Elevii sunt interesai n aplicarea proiectelor .

Scoala are rezultate mai bune n ceea ce privete educaia elevilor.

Sustenabilitatea proiectului
Posibilitatea continurii aciunilor iniiate i pe viitor.

Bugetul proiectului
Surse de finanare:
Asociaia INTELLECTUM sustinatorul SCOLII POSTLICEALE ,,INTELLECTUM,,
va sponsoriza proiectul

1.Ce evalum ?

-Viata sociala si scolara a elevilor ;

-Comportamentul profilactic al elevilor ;
-Implicarea elevilor n schimbarea atitudunii colegilor/prietenilor fa de prezena la medic ;
2.Cum evalum ?

-Discuii permanente cu psihologul, elevii i prinii acestora ;

-Afie atractive menite s sporeasc interesul colegilor din colegiu de a frecventa cabinetul
psihologic ;

VIII.ACTIVITI :

MODULUL I

ntlnirea elevilor i a prinilor, prezentarea proiectului, dialog pe tema drogurilor, distribuia

sarcinilor.

Termen : martie 2013

Rspund : As.Ionescu N.

6
MODULUL II

Ce trebuie s tim despre etnobotanice? - ntlnire cu farmacistul, dialog despre problemele

varstei. Programul va fi desfasurat intr-un modul:
A .Educatie in invatamantul preuniversitar
As.Ionescu N. : cu durata de 1ora

Testul la care este supusa activitatea proiectului il reprezinta impactul pe care il va avea asupra
elevilor si va dovedi inca o data angajamentul SCOLII POSTLICEALE ,,
INTELLECTUM,,de a contribui la imbunatatirea calitatii vietii elevilor. Proiectul incearca sa
ajute la ameliorarea problemelor de ordin sanitar, si deprinderea cu un stil de viata sanatos a
copiilor.

B. Obiectivele modulului

Informarea si educarea tuturor elevilor in legatura cu educatia sanitara cursul anului 2012-2013.

Descrierea activitatilor modulului

Tipul activitatii: Program educativ

Locul desfasurarii: - COLEGIUL TRAIAN VUIA-AUTO

Responsabil: As.Ionescu Noela

Descrierea activitatii:
Aceasta activitate de educatie sanitara va urmari realizarea unei suite de obiective si o
problematica specifica in stransa corelatie cu particularitatile morfo-functionale si neuro-psihice
ale elevilor.

Obiective directe:inzestrarea sistematica a elevilor cu elemente privind probleme de

dependenta imbunatatirea indicilor starii de sanatate in colectivul de elevi
formarea unui comportament adecvat, prin consolidarea cunostintelor

Tematica
Dezvoltarea armonioasa fizico-mentala a elevilor sub raportul cultivarii
comportamentului motor, cognitiv, verbal si socio- afectiv, in limitele normalitatii.

- evitarea etnobotanicelor

- consolidarea educatiei.

REFERAT (ANEXA 1) Termen : ianuarie

2013

Rspund :farmacistul

7
MODULUL III

Vizita la farmacie pentru cunoaterea plantelor,si utilizarea lor.

Termen :februarie 2013

Rspund:farmacistul

MODULUL IV

mprirea pe grupe, stabilirea perioadelor de tratament, ealonat, pn la finalul proiectului.

Termen : ianuarie 2013

Rspund :farmacistul

MODULUL V

Dezbateri pe baza temei alese activitate pe grupe

Termen : martie 2013

Rspunde :farm.Andrei G.

MODULUL VI
Ce am aflat despre,etnobotanice ? - dezbatere referitoare la avantajele derulrii proiectului.

Termen : aprilie 2013

Rspunde : As.Ionescu N.

MODULUL VII

- evaluarea final a proiectului prin vizionare uni film demonstrativ

Termen : mai 2013

Rspunde : As.Ionescu N.

8
Etnobotanicele sunt prafuri uscate stropite cu substante chimice. Acestea au efect mult mai
puternic decat drogurile. In urma consumului tinerii devin dependeti atat fizic cat si psihic de ele.

Efectele etonobotanicelor se impart in trei categorii:

1. imediate

2. cronice

3. de supradozaj

Conform marturiei unui consumator dependenta psihica dupa prima doza este de nota 100.Pe
scurt cu cat cosuma mai mult, cu atat isi vor dori sa consume mai mult.Cel mai important factor
pentru tinerii cu aceasta porblema este sprijinul familiei, care trebuie sa se implice activ in
videncarea dependentei. Anumite altfel de droguri sunt concepute astfel incat sa
nu incalce normele legale, insa cu toate acestea efectul lor este devastator.
Printre subtantele cotinute in unele prafuri se numara canabinoizi sintetici (care imita actiunea
THC-ului, dar efectul lor este trei-patru ori mai puternic). care nu sunt destinati consumului
uman, fiind folositi numai pentru cercetari experimentale.
Mefradona este una din substantele etnobotanice care are ca efect secundar intoxicatia.Semnele
intoxicatiei cu mefradona sunt:

dificultati de respiratie, ochi rosii, pori dilatati

probleme termo-reglatorii

cresterea pulsului

scaderea apetitului

paloarea exteremitatilor corpului

pe termen lung chiar impotenta

9
Euforia, diareea, ameteala, balbaiala , cresterea libidoului sunt numai cateva dintre efectele
imediate ale prafurilor din magazinele de vise.

Caderea dintilor si psihoza amfetaminica sunt doua dintre efectele cronice ale consumului de
astfel de prafuri.Supradozajul poate provoca furnicaturi, halucinatii, atac cerebral, cadere renala
si a sistemuluu muscular. Metamfetamina, este un drog
psihostimulent care cauzeaza rapid stari de euforie si excitatie. Numele popular: "meth".
Efecte imediate:
Euforie
Cresterea energiei
Diaree, ameteala
Pierderea poftei de mncare, insomnie, tremur
Agitatie, comportament si ideatie obsesiv compulsiva
Vorbire rapida dar blbita, iritabilitate, panica
Cresterea libidoului
Dilatarea pupilelor

Efecte cronice:
Dependenta
Pierdere in greutate
Cadere rapida a dintilor
Psihoza amfetaminica, mai cu seama, deprivarea de somn

Efecte de supradozaj:
Atac cerebral
Furnicaturi
Paranoia, deziluzie, halucinatii
Caderea sistemului muscular, cadere renala

Canabinoizi sintetici
Acestia se gasesc mai ales n produsele Spice, K2 si imita actiunea THC-ului, substanta activa
din planta de marihuana. Produsele de tip Spice contin canabinoizi sintetici care sunt defapt
substante chimice experimentale n cercertare. Aceste substante experimentale nu sunt destinate
consumului uman pentru ca nu exista nca suficiente date despre efectele lor, despre reactiile
adverse, consecintele pe termen lung determinate de consumul lor, potentialul lor de a crea
dependenta. n urma consumului acestor substante, utilizatorul resimte efecte similare
consumului de marihuana, nsa aceste efecte pot fi de trei-patru ori mai puternice ca intensitate.
De regula se prizeaza (se trag pe nas) sau se fumeaza in pipe speciale sau sub forma de tigara.
Consumul de prafuri din plicuri "etnobotanice" pot dezvolta dependenta fizica si psihica inca de
la primul consum, mai ales in cazul substantelor care contin methamfetamine.

Evaluarea doreste stabilirea cu exactitate a substantelor prezente in sange si cantitatea

consumata.Dezintoxicarea are ca scop controlarea efectelor intoxicatiei.
Stabilizarea este o etapa in care familia si prietenii trebuie sa fie cat mai aporpiati de persoana
dependenta, deoarece poate avea nevoie de sprijin pentru contracararea efectelor
medicamentelor, si a dorintei de a reveni la consum. Reabilitarea dureaza intr 3 si 6 luni in
functie de gravitatea problemei. Exista mai multe variante pentru reabilitare:

10
 consilierea psihologica

servicii de consiliere in centre de tratament

centre de tip comunitate terapeutica

Blocarea site-urile care comercializeaza astfel de substante a fost solicitata de Organizatia Salvati
Copii.Principala cauza pentru inaintarea unei astfel de cereri, a fost accesul foarte facil al
adolescentilor la astfel de produse prin comercializarea pe internet.Consumul de etnobotanice
este practicat frecvent de catre tineri la petreceri.Organizatia Salvati Copii a organizat un focus
grup in scoli si licee, in urma caruia au conchis, ca adolescetii nu considera aceste substante ca
fiind periculoase.Tara noastra se afla pe locul 4 in Uniunea Europeana, din punctul de vedere al
numarului consumatorilor de prafuri cu substante chimice.Fondurile alocate prevenirii
consumului de droguri sunt de 4,5 milionae de euro, cele mai mici din UE.Primele 6 luni ale
anului 2010 au inregistrat 721 de cazuri, ale tinerilor consumatori de prafuri cu substante
chimice. Centrul
European Pentru Monitorizarea Drogurilor si Dependentei de Droguri a analizat compozitia
produselor de pe piata .Prin cercetari recente au fost determinate cateva dintre substantele ce se
regasesc in prafurile din magazinele de profil:

JWC-018

HU-210

CP 497, 47

reziduuri de metale grele

Substantele care completeaza acesti compusi sunt:

vitamina E

cafeina

mentol

Efectele consumului de etnobotanice sunt asemanatoare cu ale schizofreniei.In afara celor

amintite deja, spice-urile mai pot avea efecte precum:

deteriorarea celulei neuronale

tulburari de comportament

scaderea capacitatii intelectuale si a celei de a tretine lucruri

deficit de atentie

In cazurile grave poate aparea chiar si senzatia de iesire din corp sau
depersonalizare.Etnobotanicele degradeaza scoarta cerebrala mai rapid decat heroina.Daca cei
11
care consuma aceste substante sufera si de alte boli poate surveni decesul.Ordonanta
Guvernamentala din 10 februarie a interzis 36 de substante si plante halucinogene.Consumul de
substante etnobotanice are efecte mai grave decat consumul de heroina sau cocaina, a declarat,dr.
Lucian Vasiliu, de la Centrul de Detoxifiere al Spitalului de Psihiatrie 'Alexandru Obregia'.
Nu este vorba de niste plante simple, ci de plante stropite cu substante de sinteza - amfetamine
sau metamfetamine - care au efecte grave asupra organismului si psihicului, dand crize
asemanatoare schizofreniei de scurta durata, si care in functie de tipul de halucinatii, cosumatorii
devin agresivi cu cei din jur sau cu propria persoana, ceea ce ii face sa se arunce de la etaj, sa se
injunghie. Problema este ca nu este suficient sa consume un pliculet, dupa o jumatate de ora
consumatorii simt nevoia altui pliculet si din ce in ce mai mult', a explicat medicul. El a adaugat
ca fenomenul este de amploare, la aceasta contribuind si legalitatea comercializarii acestor
substante.
La Centrul de la Spitalul Obregia vin lunar in crize, cu ambulanta, 90-100 de tineri. Lor li se face
dezintoxicarea doua saptamani, dar apoi pleaca acasa si, ca in cazul cainelui lui Pavlov, cand vad
un magazin cu etnobotanice se duc si-si cumpara din nou', a detaliat dr. Lucian Vasiliu.
Acesta a subliniat ca in majoritatea tarilor din Europa magazinele de etnobotanice sunt interzise,
avand in vedere efectele acestui tip de substante.

Etnobotanicele au stricat piata drogurilor clasice, insa au adus numai probleme pentru ca dupa
trei luni, pacientul incepe sa faca crize de epilepsie, iar dupa doi ani de zile de consum
decedeaza, deci reprezinta o nenorocire", a declarat Adrian Streinu Cercel, la congresul "Zilele
Stiintifice ale Institutului de Boli Infectioase Matei Bals".
Profesorul a precizat ca etnobotanicele au dus la un numar mare de coinfectii cu Hepatita C si
HIV.
Tratamentul
dependentei de substante "etnobotanice"

Dezintoxicarea (prescurtata "detox") reprezinta un set de interventii medicale (in special

administrare de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicatiei acute si de a diminua
sevrajul. Se actioneaza pentru eliminarea din organism a substantei fata de care pacientul este
dependent si pentru a ameliora starile neplacute de ordin fizic si psihic ce sunt cauzate de abuzul
de substanta sau de sevraj. Prin programul de dezintoxicare nu se trateaza alte aspecte ale
dependentei de droguri precum: aspecte psihologice, factori sociali, relationarea cu familia si alte

12
situatii problema care interactioneaza cu dependenta de droguri.

De obicei se parcurg trei pasi in dezintoxicare:

1. Evaluarea.
Inainte de inceperea programului de dezintoxicare, pacientul este investigat pentru a determina
care sunt substantele toxice prezente in sange si in ce cantitate. In aceasta faza se pot identifica
alte probleme de natura medicala sau psihologica.

2. Stabilizarea.
In aceasta etapa pacientul incepe programul de dezintoxicare. Aceasta se poate realiza cu sau fara
ajutorul medicamentelor, dar de cele mai multe ori medicatia specifica este utilizata. Pacientului i
se explica posibilele stari fizice si psihice, efecte pe care le poate avea pe parcursul procesului de
recuperare. Atunci cand este indicat, medical curant poate invita pe cei apropiati pacientului sa-l
viziteze, sa-l incurajeze si sa-i ofere sprijin.

3. Indrumarea pacientului catre tratamentul complet.

Ultima parte a dezintoxicarii presupune pregatirea pacientului pentru procesul de
recuperare/reabilitare. Devreme ce dezintoxicarea se adreseaza doar aspectelor fiziologice ale
dependentei de droguri, ea nu se adreseaza aspectelor psihologice ale dependentei. In aceasta
etapa a dezintoxicarii pacientul este informat si invitat sa parcurga intregul process de tratament
al dependentei sale prin inscrierea sa intr-un program de reabilitare.

Programul de reabilitare presupune responsabilizare, intelegerea cauzelor si mecanismelor prin

care a aparut si s-a mentinut dependenta, maturizare emotionala, cresterea stimei de sine,
cresterea motivatiei pentru schimbare, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti (familie, prieteni,
colegi), dezvoltarea unor strategii de prevenire a consumului (prevenirea recidivei), alte aspecte.
Programul de reabilitare dureaza in functie de caz intre 3 si 6 luni si se poate realiza:
in cabinete de psihologie prin consiliere psihologica saptamanala,
in centre de tratament ambulatorii care ofera servicii de consiliere,
in centre de tratament stationare, centre tip comunitate terapeutica.
Dei tot
mai multe "magazine de vise" au fost nchise, comercianii au gasit soluii pentru a-i vinde
marfa ntr-un fel sau altul. Prin intermediul internetului, substanele psihoactive continu s
ajung la consumatorii romni.
Ceea ce este ngrijortor e faptul c, dup cum arat o cercetare fcut de Agenia Naional
Antidrog n parteneriat cu UNICEF, cel mai tnr amator de substane psihoactive are doar 11
ani. n plus, vrsta medie a consumatorilor de substane psihotrope legale a cobort n rndul

13
adolescenilor. n Romnia, etnobotanicele au aprut n ultima parte a anului 2008, apoi, treptat,
firmele care le comercializau au intrat n vizorul autoritilor.
Dac n 2010 numrul "magazinelor de vise" ajungea la 373, n aprilie 2011 au fost identificate
doar 91 de asemenea shopuri, ns negoul n cauz se desfoar nestingherit n spaiul virtual,
unde exist i forumuri ale consumatorilor de noi substane psihotrope. Din cauza vitezei cu care
acesteadin urm apar i dispar de pe pia, pentru foarte puine dintre substanele aa-zis legale
exist date confirmate tiinific, iar analiza toxicologic le depisteaz greu.
Un studiu din 2010 a indicat c, dintr-un numr de 235 de cazuri de urgene nonfatale raportate
la nivel naional n 56 de uniti din 41 de judee, 205 au avut la baza consumul de etnobotanice,
iar asta doar n prima jumtate a anului amintit. Specialitii avertizeaz c, dup trei luni de
utilizare a etnobotanicelor, creierul "se arde" n proporie de 10 la sut.
Dup acelai interval de consum, apar crizele comiiale, crizele de epilepsie, iar moartea poate
surveni la doi ani de folosire sistematic a acestor plante.Ministerul Sntii a stabilit lista cu
plante i substane cu proprieti psihoactive care vor fi interzise, dup ce s-au dovedit a fi
periculoase pentru sntate.
Efectele produse de aceste substane sunt similare celor date de substanele psihotrope, avnd
efect direct asupra creierului uman (stri de confuzie-pierderea identitii, halucinaii, diminuarea
ateniei combinate cu efecte adverse ca: dureri puternice de cap, anxietate, ameeli, confuzie i
atacuri severe de panic, creterea frecvenei cardiace, tensiunii arteriale i a temperaturii
corpului).
n anul 2009, peste 1300 de persoane, majoritatea tinere, au solicitat asisten medical dup ce
au suferit intoxicaii grave cauzate de consumul de plante etnobotanice.

14
 CONCLUZII

Creterea exploziv a consumului de droguri n Romnia este o problem de maxim

importan cu care se confrunt n prezent societatea. Este adevrat, nu se
poate afirma c la ora actual traficul i consumul de droguri au depit stadiul de simplu
fenomen, manifestndu-se ca unele dintre cele mai grave i ngrijortoare probleme cu care se
confrunt civilizaia uman. Se poate spune c n prezent, fenomenul drogurilor a depit
nivelul de toleran rezonabil fa de nelegerea i standardele actuale ale umanitii,
deoarece numai n ceea ce privete consumul sunt implicate un numr de persoane de circa 3%
din populaia globului1. n Romnia, cele mai cunoscute i
mai utilizate droguri sunt: cocaina, L.S.D., ecstasy, marijuana, haiul i heroina.
De asemenea, se constat o cretere alarmant a consumului unui nou tip de produse denumite
generic produse de tipul etonobotanice, consum cu efecte devastatoare ndeosebi n rndul
populaiei tinere. Acestea sunt dificil de detectat deoarece, n mod tipic, apar pentru prima dat
la niveluri sczute i n localiti specifice sau n cadrul unor subgrupuri restrnse ale
populaiei.

15
BIBLIOGRAFIE
1. Abraham, Pavel, .a.
2. Abraham, Pavel, Rus,
Toma Vasile i Crciun,
Adriana
3. Abraham, Pavel (coord.)
4. Albu, Petre, Baz, Adrian
5. Bdescu, Mihai
6. Berchean, Vasile, Pletea,
Constantin
7. Bottman, D., Cassey, P.
8. Boudon, Raymond
(coord.)
9. Cornuiu, Gavril
Drogurile, Aspecte juridice i psihosociale, Editura Mirton,
Timioara, 2004
Drogurile reglementri internaionale i interne, Editura
Dacia Cluj Napoca, 2004
Standardele sistemului naional de asisten medical,
psihologic i social a consumatorilor de droguri,
Bucureti, 2005, Agenia Naional Antidrog
Evoluii i tendine ale ofertei de droguri n Romnia n
perioada 1990-2004 n Info-Drog nr. 1/2005
Sanciunea juridic n teoria, filosofia dreptului i n dreptul
romnesc, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2002
Drogurile i traficanii de droguri, Editura Paralela 45,
Piteti, 1998
Therapeutic Jurisprudence and the Emergence of Problem
Solving Courts. Corrections Forum, 9.2, 2000
Tratat de sociologie, Humanitas, Bucureti, 1997
Psihiatrie Note de curs Fascicola: Patologia fixrilor
comportamentale adictive (Toxicomaniile), Editura
Universitii din Oradea, 2001
16