Proiect de prevenție a consumului de droguri la elevii de liceu din

municipiul Suceava, pentru următorii 5 ani, aplicabil la nivelul

asistenței medicale primare.

1. Este consumul de droguri la liceenii din Suceava o problemă de sănătate publică?

Consumul de droguri la liceenii din Suceava reprezintă o problemă de sănătate publică,

întrucât afectează sănătatea, generează dezechilibru psihic, schimbarea comportamentului
adolescentului în relaţiile sociale. Efectele drogurilor sunt unele devastatoare: - directe,
acţionând asupra individului care consumă asemenea substanţe și - indirecte, reflectându-se în
comportamentul individului în societate. Acesta este „scăpat de sub control” , rupe legătura cu
familia, cu societatea, are un comportament deviant cu deficit de atenție, de alimentație și
hidratare, neglijență și violență verbală sau fizică, capacitate de concentrare scăzută, și
totodată randament scolar scăzut care poate duce până la abandon școlar.

2. Cum afectează consumul de droguri elevii de liceu, individul, familia și

societatea?

Consecințele dependenței de droguri la vârsta elevilor de liceu sunt următoarele: leziuni

ale creierului, gândirea înceată, tulburări de memorie, absenteismul școlar și alte activități /
hobby-uri. Este, de asemenea, posibilă epuizarea creierului a unor substanțe chimice, cum ar
fi dopamina și serotonina, ceea ce duce la depresie prelungită la elevii de liceu și le face mai
sensibile. Consumul de canabis greu poate reduce IQ-ul la 8 puncte.

Din cauza consumului, individul percepe realitatea în mod deformat, având halucinaţii
vizuale, auditive, olfactive, care îşi pun amprenta asupra comportamentului său. Într-un
asemenea context, consumatorul de droguri este uneori agresiv cu cei din jur, periclitând
integritatea fizică sau psihică a acestora. Studiile din domeniu indică faptul că nu sunt puţine
cazurile în care o persoană dependentă de droguri se face vinovată de săvârşirea unor
infracţiuni contra familiei, precum abandonul de familie, rele tratamente aplicate minorului şi
alte asemenea fapte. Abuzul de substanţe poate genera accidente de circulaţie, accidente de
muncă, încălcându-se normele de protecţie a muncii.

Efectele sociale ale consumului de droguri trebuie analizate în funcţie de mediu de

socializare: şcoala, grup de prieteni, familie, cartier, societatea în ansamblul ei. Consumatorul
dependent de droguri este marginalizat, stigmatizat de către ceilalţi membrii ai societăţii care
îl exclud din cercurile lor. Acesta devine pasiv faţă de îndatoririle sociale, violent, prezintă un
interes scăzut faţă de şcoală, munca este desconsiderată, nu se mai integrează în propria
familie, etc. Mediul socio-cultural în care individul îşi desfăşoară traiul este extrem de
important, acesta putând susţine persoana în lupta cu substanţele „morţii” sau, dimpotrivă, să
o trimită spre adicţie.

Consumul de droguri provoacă nu numai consecinţe fizice, sociale şi economice grave

pentru consumatorul individual, dar, de asemenea, impune costuri enorme pentru familie și
societate în ansamblul său. Creşterea consumului de droguri poate fi legată de schimbările din
societate, inclusiv ruperea de familie şi coeziunea comunităţii, creşterea şomajului şi
sentimente crescute de alienare ( Neputința individului față de societate și față de el însuși) .
Există adesea o corelaţie puternică între şomaj şi consumul de droguri.

3. Care sunt principalii factori identificabili care contribuie la consumul de droguri

în liceele din Suceava?

În liceele din Suceava, pentru mulţi adolescenţi dorinţa de a fi altfel, teribilismul, dorinţa
de afirmare a propriei identităţi prin opoziţie cu ceilalţi, reprezintă impulsul primar. O altă
cauză este presiunea grupului; în funcţie de nivelul stimei lor de sine, de gradul de profunzime
a idealului lor în viaţă, de raporturile cu familia (viaţa familială dezorganizată sau implicarea
inadecvată a părinţilor în educaţia şi viaţa adolescentului), de rezultatele şcolare, de imaginea
pe care o au despre sine şi pe care vor s-o creeze celorlalţi, adolescenţii au capacităţi diferite
de rezistenţă la presiunea pe care o exercită anturajul lor.

Teama de ridicol, grija de a părea încă un copil şi dorinţa de a-i imita pe cei mari
contribuie la coruperea lui precoce. Unii adolescenți utilizează drogurile sau solvenţii organici
în încercarea de a uita de problemele cu care se confrunta sau de a atenua supărarea ivită în
urma unui eveniment neplăcut petrecut în familie. Alteori, cauzele gestului lor sunt mai
profunde: o reacţie faţă de unele abuzuri, faţă de faptul că nu li se acordă atenţie la şcoală sau
în anturaj.

De asemenea, publicitatea prin media a drogurilor reprezintă un factor de risc care

contribuie la consumul de droguri în liceele din Suceava. Există mentalitatea în rândul
adolescenţilor că utilizarea toxicelor este la modă şi creşte popularitatea, succesul. Farmaciile
care eliberează inadecvat medicamente care pot fi utlizate de adolescenţi în alte scopuri decît
cele medicale, reprezintă de asemenea un factor de risc în apariţia dependenţei şi abuzului de
toxice la adolescenţi.

4. Care ar fi principalele direcții de acțiune pe care le propuneți ?

Proiectele şi intervenţiile preventive organizate în cadrul cabinetelor de medicină

școlară prin intermediul unui program de depistare-informare-educare-comunicare vor fi
implementate în mediul şcolar, vizând în mod direct liceenii suceveni, iar indirect părinții
și cadrele didactice, dar și societatea. Strategiile utilizate în abordarea grupurilor cărora ne
adresăm, proiectele şi intervenţiile de prevenire sunt orientate spre:

 informare;
 generarea unor comportamente alternative la comportamentele adictive
 formarea de abilităţi şi comportamente de viaţă sănătoase, cu rol rezilient.
(Reziliența este definită frecvent drept capacitatea ființelor umane de a se
adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile.)

Ne propunem pentru elevii de liceu din municipiul Suceava, pentru următorii 5 ani
următoarele:

 Prevenirea abuzului de droguri

 Prevenirea dependenţei de droguri
 Prevenirea consecinţelor negative asociate consumului de droguri
 Creşterea influenţei factorilor de protecţie şi scăderea influenţei factorilor de risc în
consumul de droguri.

Obiectivele prioritare ale fiecărui mediu de intervenţie sunt:

În mediul școlar:
 Creşterea stimei de sine;
 Dezvoltarea empatiei, ca fundament al dezvoltării afective, a competenţelor de
relaţionare interpersonală și a atitudinilor prosociale;
 Creşterea capacităţii de autoexprimare emoţională;
 Îmbunătăţirea autocontrolului;
 Dezvoltarea comportamentelor de viaţă sănătoase;
 Dezvoltarea abilităţilor de adoptare a deciziilor;
 Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare interpersonală;
 Îmbunătăţirea autoafirmării.

În mediul familial:
 Dezvoltarea unor stiluri educative familiale adecvate, ca mijloace pentru îmbunătăţirea
autocontrolului şi a abilităţilor de adoptare a deciziilor.
 Dezvoltarea competenţelor individuale de relaţionare socială, în special cu egalii;
 Stabilirea unui climat familial valorizant şi de suport emoţional-afectiv, ca bază pentru
creşterea stimei de sine;
 Facilitarea participării împreună, a părinţilor şi copiilor, la activităţi diverse de
petrecere a timpului liber;
 Crearea unor deprinderi sănătoase pentru a favoriza stabilirea unor norme contrare
consumului de droguri.
 Dezvoltarea unui sistem normativ şi de valori solid.

5. Estimați factorii implicați în programul de prevenție, etapele de realizare, un

buget necesar.

Factorii principali implicați în programul de prevenție sunt: instituțiile liceale de

învățământ, mediul familial, mass media, Ministerul Educației.

Etape de realizare:

 Organizarea de activităţi de informare, educare, conştientizare cu privire la

consecinţele consumului de droguri în orele de dirigenție și în timpul săptămânii
„Școala altfel”
 Organizarea de evenimente publice de informare, educare, conştientizare cu privire
la consecinţele consumului de droguri la care să participe nu doar elevii, ci și
părinții, de 4 ori pe an
 Distribuirea de materiale informative în cadrul tuturor evenimentelor (pliante,
flyere, afişe, etc) și expunerea acestora în interiorul sălilor de clasă pe parcursul
întregului an școlar
 Consiliere psihologică individuală și/sau grupuri de suport cu aparţinătorii
adolescenţilor, în vederea îmbunătăţirii relaţiei socio-afective intra-familiale
 Promovarea și organizarea activităților extrașcolare
  Organizarea anulă a concursului cu tema: „MESAJUL MEU ANTIDROG” în
parteneriat cu Ministerul Educației, care are drept scop dezvoltarea unor atitudini
şi practici de viaţă sănătoasă, ce se va desfăşura pe următoarele secţiuni:
 film de scurt metraj şi spot video;
 arte vizuale– grafică, pictură şi fotografie;
 eseu;
 sport.
 Organizarea de activități care vor viza cadrele didactice si pune în evidență
următoarele idei:
 Promovaţi un stil de comunicare şi relaţionare deschis şi flexibil. Învăţaţi-i
cum să ia decizii şi cum să facă faţă presiunii grupului.
 Stimulaţi implicarea elevilor în activităţi de petrecere sănătoasă a timpului
liber (sport, artă, voluntariat etc.).
 Discutaţi despre comportamentul şi rezultatele elevului la şcoală,
menținând permanent legătura cu părinții.
 Fiţi atenţi la schimbările de stare emoţională şi de comportament ale
elevilor dvs.
 Fiţi conectat cu elevii dvs. şi aflaţi care sunt activităţile de interes ale
acestora.
 Informaţi-vă cu privire la consumul de droguri.
 Vorbiţi cu elevii dvs. despre consumul de droguri (riscuri, exemple, păreri
personale etc.)
 Pentru părinți/familie, serviciile oferite sunt consilierea individuală, consilierea de
grup familială pentru îmbunătățirea climatului, a comunicării și a relațiilor între
părinți și copii, grupuri de sprijin pentru părinții care au copii consumatori de
droguri și au nevoie să vorbească despre problemelor lor cu alții care se află în
aceeași situație.

Bugetul total al acestui program este de 800.000 lei. Valoarea finanţării pentru anul 2024 este
de 200.000 lei.

6. Estimați rezultatele.
Estimăm că programul propus va avea rezultate pozitive încă din primele luni de când
va fi pus în aplicare, reducând consumul de droguri cu 20% în rândul liceenilor
suceveni. De asemenea, va crește capacitatea de autoexprimare emoţională, se vor
dezvolta comportamentelor de viaţă sănătoase si se vor dezvolta abilităţile de adoptare
a deciziilor elevilor.