Vulcanul Etna

Munte vulcanic
 Vulcanul Etna
• Cel mai inalt vulcan din Europa este Etna. Se află
pe coasta de est a insulei Sicilia. Numele provine
de la cuvantul grecesc "Aitne", care inseamnă "a
arde". Cea mai mare inaltime este de aproape
3.350 metri, depinzand de efectele ultimei eruptii.
Mai mult de 135 de eruptii au fost inregistrate de
cand scriitorii antici mentionau eruptia din anul 800
I. Cr. În anul 1169 D. Cr. 15.000 de oameni si-au
pierdut viaţa in orasul Catania, care se afla la baza
vulcanului. În anul 1669, 20.000 de oameni au fost
omorâţi.
• Grecii au creat multe legende despre vulcani.
Unele spun ca a fost atelierul lui Hefaistos, zeul
focului, si al Cyclopilor. Altele spun ca sub
vulcan se afla asezat marele Typhon,
cutremurand Pamantul cand se misca. Poetul
antic Hesiod a vorbit despre eruptile vulcanului.
• Nu foarte departe de Catania, pe partea estica a
Siciliei, observam cu usurinta trei stanci uriase,
atinse de valurile marii. Acestea sunt numite
Scogli dei Ciclopi, au origine vulcanica si se
deosebesc in mod clar de celelate formatiuni
stancoase aflate la tarm. Legenda spune ca
aceste stanci sunt cele azvarlite de ciclopul
Polifem pe urmele corabiei lui Ulise, eroul
razboaielor troiene din mitologia greaca.
• Ca toti vulcanii, inaltimea Etnei variaza; acum,
inaltimea sa este de 3320 m, dar acum un secol era
3350. Avand in vedere ca eruptiile distrug culmile
vulcanilor, nici craterul sau nu este unul stabil. In
urma unei eruptii, culmile vulcanilor sunt complet
distruse, ramanand in urma niste depresiuni
circulare, denumite caldere, in vreme ce noi varfuri
se inalta foarte aproape. Inaintea actualului varf
inaltat la 3320 m, Etna a avut cel putin inca doua
varfuri, iar pe unul dintre versanti se poate observa o
caldera enorma - cu o circumferinta de 20 km si cu
niste pereti verticali ce coboara pana la o adancime
de 900 m.
• Transformarile la care Etna a fost supus de-a lungul
secolelor ne duce cu gandul catre acel ciclop mitic.
Aceasta senzatie este accentuata de `rasuflarea`
gazelor si a vaporilor ce emana din minicratere si
fisuri. Etna, ca si alti vulcani, seamana si
functioneaza ca o valva defecta ce acopera un `punct
vulnerabil` al scoartei terestre.

• Eruptiile sale sunt alimentate de un rezervor de lava

lung de 30 km si adanc de 4, situat sub munte si
alimentat de enorme cantitati de materie topita plina
cu gaze, aflata in strafundurile Terrei. Uriasa
presiune acumulata cauta debuseuri in roca
muntelui si izbucneste la suprafata sub forma unor
fantani de foc, nori de gaze sulfuroase si torente de
lava ce se scurg pe pantele vulcanului.
• în anul 1669 eruptia a durat din 11 martie
până la 15 iulie. Lava scursa a distrus mai
multe sate si a acoperit partea de vest a
Cataniei. Muncitorii au incearcat sa
inlature scurgerile de lava săpand nişte
diguri mai sus de sat. Aceasta este
recunoscuta ca fiind prima incercare din
istorie de a schimba scurgerile de lava.
• In anul 1983 o eruptie a durat aproape
patru luni. Autoritatile au folosit dinamita
pentru a schimba directia lavei.
• S-ar putea crede ca locul nu este deloc prielnic
asezarilor umane. Totusi, Etna constituie una dintre
cele mai dens populate regiuni ale Siciliei. Desi
raurile de lava lasa in urma lor distrugeri mari, ele
sunt lente si nu prea numeroase, rareori ucigand pe
cineva.

• Pantele vulcanului sunt bine udate de izvoare, iar

datorita cenusii vulcanice, solul a devenit unul dintre
cele mai fertile din lume. Oamenii culeg aici chiar si
cinci recolte de legume pe an, fructele cresc din
abundenta, iar bogatia viilor de aici este proverbiala.
De aceea, inca din negura vremurilor, localnicii
continua sa-si recladeasca mereu satele in acelasi
loc.
• Baza vulcanului este foarte populată. Pământul
foarte fertil, format de lavă veche a atras
fermierii. Vulcanul este alcătuit din 3 zone:
prima, care este populată şi cultivată, si care se
află la altitudinea de 900 de metri. Aici se afla
cultivate legume, măşlini, vii si pomi fructiferi.
• Următoarea regiune împădurita este alcatuita
dintr-o pădure de castani, stejari, pini si fagi. La
altitudinea de 1.980 metri se afla o jalnică risipă
de lavă neagră si cenuşă, care este acoperită de
zăpadă in timpul ierni. Etna a fost activ timp de
2.5 milioane de ani. A avut cel puţin două centre
principale active.
• Dintotdeauna, oamenii de aici, atraşi de
fertilitatea solului, au înfruntat violentă
muntelui, înarmati doar cu rugăciuni
către Cel de Sus. Legendele spun că, o
dată sau de două ori, Valul Sfintei
Agatha, purtat in procesiune solemnă,
a oprit înaintarea lavei; când însă
minunile nu se produc, sătenii îşi
acceptă soartă cu o resemnare
filosofică şi îşi reconstruiesc satele
peste ruinele celor distruse.