Sunteți pe pagina 1din 25
 
Publicat pe octombrie 30, 2012 
Vasile Alecsandri,
 Baba Cloanța
Șede baba pe calcae,In tufarul cel uscat,Și tot cata ne-ncetat,Când la luna cea bălae,Din masele clănțănindȘi din degite plesnind.Fusu-i rapide se-ntoarce,Iute-n aer sfârâind.„Fugi, urâte! baba zice,Peste codrul cel frumos,În pustiu întunecos!Fugi, s-alerge-acum aiceDragul mândrei, Fat-frumos.De-a veni el dupa mineSa-l iubesc eu, numai eu,Dare-ar Domnul DumnezeuSa-i se-ntoarca tot in bine,Cum se-ntoarce fusul mieu!In
1818
 se naşte la
Bacău
 fiul lui Vasile Alecsandri şi Elena Cozoni. Studiază înţaşi la Paris (medicină şi drept). In
1835 debutează în ,,Dacia literară”
 cunuvela ,,Buchetiera din Florenţa” , iar in 1840, devine director al Teatrului Naţional,alături de Kogălniceanu şi Negruzzi. In 1848 apare ,,Balta Albă”, se joacă ,,tabloulnaţional” O nuntă ţărănească; apare pe foi volante poezia ,,Către români” , în iunie publică ,,Hora Ardealului”. In anul 1856 face parte din Comitetul Unirii, iar in 1857,este deputat în Divanul ad-hoc. Devine ministru după alegerea lui Cuza si pleacă laParis pentru a obţine recunoaşterea Unirii. In 1890 august moare la Mirceşti.
Opera lui Vasile Alecsandri:
a.
Poezia
•Deşteptarea României – publicată în Foaie pentru minte, inimă şi literatură •Poezii poporale. Balade (Cântece trânti adunate si indreptate de VasileAlecsandri),vol.I-II•Cânticele comice : Clevetici, ultra demagogul; Sandu Napoilă, ultra retrogradul – monolog satiric în proză şi versuri, recitate sub chipul personajului caricaturizat.
 
 b.
Proza
•Buchetiera de la Florenţa – impresii de călătorie•Călătorie în Africa – impresii de călătorie•Istoria unui galbân şi a unei parale – tablou de epocă•Vasile Porojan – scrisă în amintirea unui copil de ţigan rob•Dri-dri – romanc.
Teatru
•contribuţia scriitorului la formarea şi dezvoltarea Teatrului Naţional este conformă programului Daciei Literare creând un repertoriu românesc cu o construcţie originalăa operei dramatice, exprimată printr-un limbaj specific•Chirita in voiaj •Chirita in balon •Arvinte şi Pepelea •Despot–Vodă dramăistorică •Ovidiu–viaţa marilor poeţiai antichităţii, Horaţiu şi Ovidiu•constituie mijloc de luptă împotriva decăderii sociale şi politice
Baba Cloanta
În
Baba Cloanţa
, fantasticul macabru al lui Bolintineanu capătă culoare şi umor,tip Goya. Identic pictorului spaniol, Alecsandri creează tablouri sau portrete într-unlimbaj expresiv, care trece de la vehemenţă la eleganţă rafinată, de la real la fantasticşi grotesc, de la clarobscur la tonurile luminoase, prevestind impresionismul. Poeziase încadrează liricii narative, poetul creând personaje simbol, luate din mitologie:
 
Baba Cloanţa sau Satan. Poezia poate fi considerată o legendă sarcastică menită aexplica vorba populară : baba-i calul dracului.
Portretul babei
 este evocat din această perspectivă epică, fiind nelipsită prezentarea de un suflu legendar, care constituie pretextul pentru descrierea lirică şi pentru exprimarea unor sentimente subiective: implicit, ironie şi dispreţ pentru oiubire interzisă, neconformă vârstei, şi, explicit, elogiul iubirii juvenile. Includerea poeziei în
genul liric sau epic
 este dificilă, fiindcă le îmbrăţişează pe amândouă, edrept, în mod inegal. Deşi partea preponderentă este lirică, identificarea cu precizie amomentelor subiectului literar este facilă.
În tabloul întâi
, în expoziţiune, stă baba lângă o tufă uscată, pe cer vegheazăluna, în fund se vede focul horei din sat: Şede baba pe călcâie,/ În tufarul cel uscat, ?Şi tot canencetat,/ nd la luna cea laie, / nd la focul cel din sat./ .Onomatopeea este aici hilară, ,,drolatică’’ : Şi tot toarce, toarce, Din seleclănţănind/ Şi din degete plesnind, /fusu-i repede se – toarce,/ Iute-n aer sfârăind. 
În intrigă
, baba stăpânită de elanuri erotice, plasându-se înaintea Cătălinei dinLuceafărul, face o invocaţie de o ardoare grotească: Toarce baba mai turbată,/ Fusu-izboară nevăzut, /Căci o stea lungă-au căzut, /Pe lună s-au pus o pată/ Ş- in sat focul auscăzut:/ ,,Dragă puiule, băiete, / Trage-ti mâna din cel joc/ Ce se- ntoarce lângă foc,/Ş-ochii de la cele fete, / Cu ochii mari făr’ de noroc !/ Vin’ la mine, voinicele,/ Că eunoaptea ţi-oi câta, /Ca pe-o floare te-oi căta ;/ De diochi, de soarte rele/ Şi de şerpi te-oi descânta.’’. Ochii mari făr, de noroc, hora în jurul focului sunt note plasticeinexistente în folclor. Alecsandri vede ţărănimea română ca pictorul şi graficianulfrancez Raffaet. Contemporan poetului, în călătoriile prin ţările române, aceasta acreat un număr mare de litografii: tipuri de ţărani, costume sau peisaje. 
În desfăşurarea acţiunii
, în aceeaşi privelişte sălbatică de colburi albe şi dezolărivegetale, Satan, chemat de babă, soseşte, într-un desen foarte precis: Abie zice, şideodată/ Valea, muntele vuiesc,/ În nori corbii croncănesc, / Şi de o creangă ridicată/Doi ochi duşmani strălucesc ! Satan îi promite că îl va aduce pe flăcăul invocat, dacă-lva duce la băltoiul mucezit, sălaşul dracilor. Baba se înfrăţeste cu dracul pentruatingerea ţelului. Dramatismul momentelor prin care trece este redat prin numeroaseleverbe utilizate la indicativ prezent : saltă baba, fuge, zboară. Lâna defăşurată dinfuior, conform mitologiei antice, anunţă sfârşitul babei, pedepsită că a făcut pact cudiavolul 
În punctul culminant
, Baba Cloanţă, devenită calul dracului, porneşte spre baltă, prilej pentru altă litografie : Mii de duhuri ies la lună/ Printre papură zburând,/ Şiurmează şuierând/ Baba Cloanţă, cea nebună,/ Care aleargă descântând. 
În deznodământ,
 cocoşul ca-n baladele cu strigoi, cântă la miez de noapte, şidracul împreună cu baba se prăbuşesc în baltă, moment pentru o reuşită ilustraţie :Doi paşi încă … Vai ! în luncă/ Ţipă cucoşul trezit ; Iar satan afurisit/ Cu a sa jertfă searuncă/În băltoiul mucezit !/ Zbucnind apa-n nalte valuri,/ Mult în urmă clocoti,/ Înmari cercuri se-nvârti/ Şi din trestii, şi de maluri/ Mult vuiet se izbi. În genere, toatemomentele poeziei pot fi ilustrate şi e hotărât că puţini poeţi, chiar după Alecsandri,au avut multe mijloace de a compune astfel de poezii, dar reuşita lor este minimăraportată la iniţiator.

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505