Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somnla noia casă.

(Mircea
Eliade)
Dumnezeu ni l-a daruit pe Mihai Eminescu pe 15 ianuarie anul 1850, fiind
in familie al şapte-lea din cei 11 copii . Si-a petrecut copilaria in Botosani,nordul
Moldovei,unde a profitat din plin de libertate si a avut o legatura deosebita cu
natura. Acea stare o evocă cu adîncă nostalgie în poezia "Fiind băiat…” .  De la
virsta de 8 pina la 16 ani,acesta urmeaza scoala din Cernauti.
Chiar la virsta de 16 ani,tinarul a demonstrate ca are talent . În ianuarie
moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, în care
apare şi poezia "La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici. La 25
februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista "Familia”, din Pesta, a lui Iosif
Vulcan, cu poezia "De-aş avea”.Un lucru interesant este ca  Iosif Vulcan îi schimbă
numele din,, Eminovici’’ în ,,Eminescu’’, adoptat apoi de poet şi, mai tîrziu, şi de
alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în "Familia” încă 5 poezii de-
ale lui.
Un moment important din viata sa au fos anii de studentie la Viena,urmati de
cei in care a fost ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar
audiază şi cursuri de la alte facultăţi. In acea perioada,acesta activează în rîndul
societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici si nu numai.La Viena o
intilneste pe Veronica Micle.Mai tirziu începe colaborarea la "Convorbiri .Literare”
si debutează ca publicist în ziarul "Albina” din Pesta.
Tinarul talentat este dupa student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu
condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar
nu se prezintă la examene.
Anii in care a trait la Iasi,cind avea 24-27 ani sunt si ei prosperi,pentru ca  devine
director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele
Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul "Curierul de Iaşi “.Acesta continuă să publice în
"Convorbiri Literare”.
In viata sa apare ca o lumina Ion Creanga,pe care l-a descoperit intr-o
scoala.Mihai Eminescu devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la
Junimea…Legatura strinsa dintre acei doi prieteni e demonstrate prin faptul ca Ion
Creanga a fost cel care l-a gazduit în bojdeuca sa din Ţicău. Amândoi au petrecut
toamna şi iarna impreuna,atunci cind   situaţia materială a prietenului sau este
nesigură,avind necazuri în familie si fiind îndrăgostit de Veronica Micle.
S-au despărţit cu greu, dat fiind faptul că Eminescu a fost numit redactor la
ziarul „Timpul”.
Îndurerat, Creangăîi scrie acolo: „Bădie Mihai, această epistolă ţi-o scriu în
cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună; unde mata uitându-te pe cerul plin de
luminăţii, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase. Bădie Mihai, nu pot uita acele
nopţi albe, când hoinăream prin Ciric şi Aroneanu…”
 Poezia nu a fost  un exercitiu exterior pentru  Eminescu ci un mod profund de
existenta. Specificul national al creatiei eminesciene sunt: natura, folclorul si
istoria.  El “este expresia integrala a sufletului romanesc” , avea să remarce Nicolae
Iorga.

O parte a operelor sale au   forma artistica desavarsită  şi exprimă teme si

motive majore : lirica de meditaţie socială .Memento mori, Junii corupti,Ai nostri
tineri, Epigonii, Imparat si proletar, Scrisorile şi astăzi sunt  actuale.

Nimeni nu a putut cânta atât de frumos dragostea  ca marele

Eminescu.  Floare albastră, Dorinţa, Craiasa din poveşti, Călin, Luceafărul sunt 
creaţiile ce ne transpun într-o lume miraculoasă, cea a frumosului şi  sentimentelor
pure.

Eminescu  ne înalţă în universul cuvântului poetic. A fost un geniu ce a trăit

permanent cu privirea aţintită  spre  idealuri: artă,cunoaştere, puritate sufletească şi
dăruire,el  trăind prin şi pentru opera sa, neacceptând compromisuri şi dăruind
acestor idealuri tot ce avea mai bun în propria fiinţă.

Şi natura a făcut parte din universul poeziei eminesciene. Dragostea pentru

natură se relevă în versurile : “Fiind baiet, păduri cutreieram / Si ma culcam ades
langa izvor,/ Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam / S-aud cum apa suna-ncetisor;
/ Un freamat lin trecea din ram in ram / Si un miros venea adormitor. / Astfel ades
eu nopti intrege am mas, / Bland inganat de-al valurilor glas.”

Conceptia lui Mihai Eminescu despre poezie şi misiunea sa ca poet o

desprindem  dintre creaţiile :Oda (in metru antic), Epigonii, Glossa, Criticilor mei,
Icoana si privaz, Eu nu cred nici in Iehova, Odin si poetul, Iambul, Numai poetul,
In zadar in colbul scolii etc. În  concepţia eminesciană, poezia este o creaţie pură,un
joc de imagini şi sunete, o transfigurare a realului. Dragostea cunoaşte dimensiuni
cosmice : Si daca..., Floare albastră, Lacul, Pe lângă plopii fără soţ, Sara pe deal, 
Povestea teiului şi altele.

Concepţiile sale  filosofice sunt dezvăluite în Scrisori. Eminescu realizeaza o

amplă meditaţie asupra trecutului din perspectiva prezentului şi invers .

Opera lui Eminescu îşi are locul său de cinste în literatura română şi  cea
universală. 
 În ,,Viaţa lui Mihai Eminescu”,
G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului:
,,Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l-a ivit
şi-l va ivi vreodată , poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste
locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi câte o stea va vesteji pe cer
în depărtări , până când acest pământ sa-şi strângă toate sevele şi să le ridice
în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale “

Profesorul doctor Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române

şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale din României, în cadrul unei sesiuni
ştiinţifice ce a avut loc anul trecut şi întrunită tocmai pentru a discuta cazul
Eminescu, spune cu certitudine că poetul a fost ucis din cauza intoxicării greşite cu
mercur de către medicii din aceea perioadă. Intoxicaţia cu mercur i-a provocat stop-
cardio-respirator care a fost şi cauza morţii poetului. ”Între lunile februarie - iunie
1889, lui Mihai Eminescu i s-a administrat intravenos clorură de mercur la
Institutul Şuţu şi, probabil, că aceasta a fost cauza stopului cardiac, care i-a
provocat moartea”, preciza acesta. Părerea profesorului doctor Irinel Popescu este
împărtăşită şi de un alt specialist, medicul Raul Neghina de la departamentul de
parazitologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Victor Babeş” din
Timişoara. 
 
Acesta precizează că poetul a fost ”tratat” de incompetenţi şi ţinut în mizerie,
ceea ce i-a scurtat deasemenea viaţa. ”După ce am revăzut toate ipotezele medicale
şi simptomatologia, concluzionăm că a suferit de tulburare bipolară şi a murit din
cauza otrăvirii cu mercur, un tratament neadecvat administrat ca urmare a
diagnosticării greşite cu sifilis. Spitalizat in locuri nepotrivite şi tratat de medici
incompetenţi, a sufeit nu doar fizic, dar şi moral, murind prematur. În urma unei
scrisori adresate prietenilor, el pe bună dreptate s-a considerat un om sacrificat”,
preciza medicul Raul Neghina, în studiul „Controverse medicale şi dileme privind
boala şi moartea lui Mihai Eminescu”. 
 
Cu alte cuvinte, Mihai Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis, fiind
diagnosticat greşit, fiindu-i administrat un tratament neadecvat, care i-a provocat un
stop cardio-respirator şi în cele din urmă decesul. Pe scurt Eminescu a fost omorât
prin intoxicare cu mercur de un grup de medici incompetenţi. Profesorul doctor
Irinel Popescu sublinia de altfel că mercurul era deja interzis ca şi tratament al
sifilisului în Europa de Vest în secolul al XIX lea, tocmai din cauza efectelor sale
adverse.
 Care este inspiratia din spatele poeziei "Pe langa plopii fara sot"? In vremea in
care Eminescu a scris poezia respectiva, era indragostit de Cleopatra Leca Poenaru,
fiica pictorului Constantin Lecca si verisoara lui Caragiale. Domnisoara avea casa
pe strada Cometa nr 6, o strada incadrata de plopi pe care Eminescu i-a numarat si a
observat ca ii da un numar fara sot
In ciuda problemelor sale de sanatate, Mihai Eminescu a scris poezii pana in
momentul mortii. In buzunarul de la haina pe care o purta in momentul mortii, se
aflau, scrise de mana, poeziile Viata si Stele in cer.
Exista un singur film despre viata lui Mihai Eminescu, Luceafarul, regizat de
EmilLoteanu,siaparutinanul1987.
9495Eminescu este un asteroid descoperit in 1971.In anul 2000, an care a fost
declarat „anul Eminescu”, presedinta Comitetului National Roman de Astronomie,
Magda Stavinschi, a anuntat ca Uniunea Astronomica Internationala (IAU) i-a
atribuit asteroidului 9495 numele lui Mihai Eminescu.

Era o frumusete! O figura clasica incadrata de niste plete mari negre; o frunte inalta
si senina; niste ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este
inauntru; un zambet bland si adanc melancolic. Avea aerul unui sfant tanar coborat
dintr-o veche icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul
unor chinuri viitoare.” (Ion Luca Caragiale) 
 
„Asa l-am cunoscut atuncea, asa a ramas pana in cele din urma momente bune:
vesel si trist; comunicativ si ursuz; bland si aspru; multumindu-se cu nimica si
nemultumit totdeauna de toate; aci de o abstinenta de pustnic, aci apoi lacom de
placerile vietii; fugind de oameni si cautandu-i; nepasator ca un batran stoic si
iritabil ca o fata nervoasa. Ciudata amestecatura! – fericita pentru artist, nefericita
pentru om!” (Ion Luca Caragiale)

El şi numai el,ne-a ajutat să înţelegem bătaia inimii. El ne-a luminat înţelesul

şi bucuria nenorocului de a fi român.” (Mircea Eliade).