Sabin Drăgoi

Sabin V. Drăgoi a fost un compozitor, profesor, muzicolog

și folclorist român.
S-a născut la data de 6 iunie 1894 la Seliște, județul Arad. Și-a
petrecut copilăria în satul natal, crescând în apropierea mamei, de la
care a deprins dragostea pentru folclor și cântece populare. Începe
școala în sat, dar este nevoit să urmeze școala maghiară de la Petriș.
După perioada studiilor la Iaşi (1918-1919) şi la Conservatorul
din Cluj (1919-1920), Drăgoi urmează cursurile Conservatorului de Stat
din Praga, unde studiază cu Vitezslav Novák compoziţie şi
orchestraţie ,iar de la Otakar Ostrčil, dirijat. Revenit în România, îşi
începe cariera pedagogică la Şcoala normală de învăţători din Deva,
apoi se stabileşte la Timişoara, activând ca profesor de armonie,
contrapunct şi compoziţie (1924-1942) şi director în anii 1925-1943 al
Conservatorului municipal. În acelaşi timp, el a fost dirijor al corurilor
bărbăteşti "Doina" şi "Banatul" şi al corului mixt "Crai Nou".
În anii celui de al doilea război mondial a primit posturile de director al Operei Române
din Cluj-Timişoara (1940-1944), director şi profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la
Conservatorul Cluj-Timişoara. A rămas la Timişoara până în 1950, când s-a stabilit la Bucureşti
pentru a ocupa funcţia de director al Institutului de folclor pâna în 1964, între anii 1950-1952
fiind şi profesor de folclor la Conservator. Sabin Drăgoi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al
Uniunii Compozitorilor (1940-1945, 1952-1956), a fost membru corespondent al Academiei
Române din 1953 şi a făcut parte din consiliul executiv (1961-1968) al The International Folk
Music Council din Londra, începând cu 1961 şi până la moartea sa.
Acesta a abordat aproape toate genurile muzicale, atât în operă, cât şi în creaţia
simfonică apelând direct la cântecul popular, cu precădere la colinde şi la cântecul liric. Creaţia
vocal-simfonică şi pentru orchestră cuprinde: Trei tablouri simfonice (1922); Divertisment
rustic (1928); Concertul pentru pian şi orchestră (1941); Joc din Oaş (1953); Suita tătară pentru
orchestră mică (1961); poemul pentru cor mixt şi orchestrăPoema neamului (1936); cantata
pentru cor mixt şi orchestră Mai multă lumină (1951); oratoriul pentru solişti, cor şi
orchestră Povestea bradului (1952). Sabin Drăgoi a semnat şi muzica filmelor Mitrea
Cocor (1952), regia Victor Iliu, şi Ciocârlia (1954), regia Gheorghe Bostan. De asemenea,
teatrului liric i-a dedicat cinci lucrări: drama muzicală populară Năpasta (1927, revizuită în 1958)
după piesa lui I.L. Caragiale; misterul Constantin Brâncoveanu (1929); opera comico-
fantastică Kir Ianulea (1937), după I.L. Craragiale; opera istorică Horia (1945); opera comică
pentru copii Păcală (1956).
De-a lungul timpului, talentul şi munca lui Sabin Drăgoi au fost recunoscute atât în ţară
cât şi în străinătate, muzicianul român fiind recompensat prin numeroase premii şi titluri precum
Premiul I de compoziţie "George Enescu" (1928), Premiul Academiei Române (1932), Marele
Premiu "Năsturel" al Academiei Române (1933), Premiul de compoziţie "Robert Cremer"
(1935), Bene Merenti dell'Accademia "Santa Cecilia" din Roma (1967), titlurile de Artist Emerit
(1951) şi Maestru Emerit al Artei (1953).