Caprele Irinucă i – gen epic (Ion Creangă )

Genul epic cuprinde toate operele narative în care se relatază fapte, evenimente ṣi
întâmplări cu o anumită semnificație, puse pe seama unor personaje ṣi povestite de un narator. O
astfel de operă epică este ṣi „Amintiri din copilărie”, romanul autobiografic al lui Ion Creangă,
publicat la sfârṣitul secolului al XIX-lea. Acest roman surprinde copilăria și formarea lui Nică a
lui Ştefan a Petrii. Originalitatea creaţiei constă într-o împletire armonioasă a umorului cu ironia
ṣi jovialitatea exprimării, Creangă impresionând cititorii prin stilul jovial pe care îl abordează. 

Ca în orice operă epică, ṣi în „Amintiri din copilărie” autorul îṣi exprimă în mod indirect
sentimentele, gândurile, ideile, prin intermediul personajelor ṣi al acţiunii. Astfel, Creangă este
nostalgic pe tot parcursul fragmentului, el retrăind momente unice, de neuitat din copilăria sa.

Și fragmentul „Caprele Irinucăi” face parte din volumul Amintirilor, iar prin intermediul
său, autorul ajuns la maturitate retrăiește emoțiile din copilărie din momentul în care a mers la
școală la Broșteni.

În primul rând, ca în orice operă epică, acțiunea se organizează într-o succesiune de

momente ale subiectului. În expozițiune sunt prezentate personajele acțiunii, spațiul și timpul
desfășurării acesteia. Intriga este momentul care stârnește curiozitatea cititorilor și începe odată
cu prima zi în care băieții merg la școală și sunt tunși de plete. În desfășurarea acțiunii sunt
prezentate întâmplările prin care trec băieții, și anume faptul că s-au umplut de râie căprească,
precum și modalitățile prin care încearcă să o îndepărteze. Punctul culminant este momentul în
care Nică și David clintesc din loc un bolovan care distruge casa Irinucăi și îi omoară o capră.
Deznodământul apare odată cu fuga băieților spre casă pentru a scăpa de responsabilitățile ce ar
fi urmat.

În al doilea rând, întâmplările relatate sunt plasate într-un context spaţio-temporal,

această fixare fiind specifică operelor epice. Mai exact, întâmplările din fragmentul „Caprele
Irinucăi” au loc în cea mai mare parte în Broṣteni. Structurile care determină coordonatele
spațiale sunt: „din Fărcașa pe la Borca spre Pârâul Cârjei și Cotârgaș”, „la Broșteni”, „satele de
la munte”, „sub munte”, „ pe malul stâng al Bistriței”, „în școală”, „în sat”, „din Borca pe Plaiul-
Bătrân”, „spre Pipirig”.

Axa temporală se întinde de-a lungul copilăriei lui Nică, opera fiind un bildungsroman,
adică un roman al formării. Structurile care determină coordonatele temporale sunt: „a doua zi”,
„pe urmă”, „ziua-meaza-mare”, „de luni dimineața și până sâmbătă seara”, „noaptea”, „ a doua
zi”, „până pe la Mezii-Păresii”, „de Bunavestire”, „în postul cel mare”, „în sâmbăta lui Lazăr”,
„în duminica de Florii”.

În al treilea rând, orice operă epică este marcată de prezența unui narator, care în
fragmentul citat este unul subiectiv, deoarece narează la persoana I. Dovadă stau mărcile lexico-
gramaticale de persoana I, singular și plural, întâlnite în text: „am purces”, „am ajuns”, „ne-”,
„mă”, „ne căutăm”, „noi”, „purtăm”, „noastră”, „ședem” etc.

În al patrulea rând, prezența personajelor este o altă caracteristică a genului epic.

Personajele princiale ale fragmentului sunt Nică și vărul său, David, iar cele secundare sunt
Irinuca, bunicul băieților și dascălul.

Nu în cele din urmă, modul de expunere predominant este narațiune, dar ca în orice operă
epică, ea se îmbină armonios cu descrierea și dialogul. Se narază năzbâtiile lui Nică de la
Broșteni, se descrie atmosfera, locul unde au fost cazati băieții de către bunic, iar dialogul
surprinde o replică care sugerează cum cei doi au găsit scăparea din situația dezastruoasă pe care
au provocat-o și are rolul de a dinamiza acțiunea și de a asigura comunicarea dintre personaje.

În concluzie, opera literară „Caprele Irinucăi” din colecția mai largă „Amintiri din
copiărie” a lui Ion Creangă aparține genului epic având în vedere atât prezența naratorului, ca
voce delegată de autor să vorbească în text, cât și a personajelor care susțin acțiunea.