COLEGIUL ALEXEI MATEEVICI

Viața și activitatea lui Vasile

Alecsandri

Proiect realizat de Papanaga Loredana

“Omul e o taină, viața lui un vis.”

Vasile Alecsandri
 SCURTĂ PREZENTARE

Nastere: 21 iulie 1821, Bacau Deces: 22 august

1890, Mircesti

PERIOADA
DE VIAȚĂ
 IMPORTANȚA SA
Vasile Alecsandri a fost un:
poet,
dramaturg,
folclorist,
om politic, ministru, diplomat,
academician roman, membru fondator al
Academiei Romane,
creator al teatrului romanesc şi a literaturii
dramatice in Romania, personalitate marcanta a
Moldovei şi apoi a Romaniei de-a lungul intregului
secol al XIX-lea.

RĂDĂCINI
Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului
Vasile Alecsandri și al Elenei Cozoni. Parintii
sunt oameni cu stare, si-i vor asigura o crestere
aleasa.
STUDII

A început învățătura cu un dascăl grec, apoi

cu dascălul maramușarean Gherman Vida.
Intre 1834 si 1839 la Paris, unde se consacră mai
mult literaturii.
DIRECTOR
Director al teatrului Iași împreună cu C. Negruzzi și
M. Kogălniceanu..

REVOLUȚIONAR
A luat parte la mișcarea revoluționară din 1848 din
Moldova, a fost unul dintre fruntașii revoluției și a
petrecut un an de exil în Franța.

PATRIOT
A luptat pentru unirea Principatelor Române.
DEBUT LITERAR
Debutul literar se realizeaza cu nuvela
Buchetiera de la Florenta, care apare in
revista "Dacia literara " din mai-iunie 1840.
STINGEREA DIN
VIAȚĂ
22 AUGUST 1890
22 August 1890 Vasile Alecsandri se stinge din

viata la Mircesti. Este inmormantat la 26 august

in gradina casei, daruita in 1914 Academiei, de

catre sotia poetului. Deasupra mormantului a

fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei,

in 1928. Înreg ansamblul a devenit muzeu

memorial.
Prin activitatea sa foarte vasta, acoperind intregul spatiu
de exprimare literar, Alecsandri este "capul de pod" al
literelor romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea, cel
Recunoștință
mai de seama creator de până la Eminescu.

In poezie se manifesta bipolar, manuind cu aceeasi

usurinta diapazonul clasic cat si cel romantic.

Vastitatea operei sale, realizata intr-o jumatate de secol, sugereaza

in acelasi timp si varietatea ariei tematice incorporate in ea: lirica
erotica, patriotica, de inspiratie folclorica sau peisagista, epica in
versuri de varii dimensiuni, de la cantec la poem epic, de la legenda
versificata la balada haiduceasca.
 "Alecsandri nu apartine nici
tipului romantic, nici tipului
clasic; el este mai curand un tip
autohton, de simtire idilica si
gratioasa, de lirism senin si usor,
de o anume contemplativitate
etnica, incadrata si in limitele
temperamentale ale scriitorului si
intre conditiile fizice si sufletesti
Pompiliu Constantinescu ale unui peisagiu".

 VASILE ALECSANDRI

“ACEL CE-ȘI VINDE

ȚARA, ÎȘI VINDE
NEAMUL SĂU.”
CELE MAI CUNOSCUTE OPERE
Comedii
Chirita in provinție (1855)
Chirita in voiagiu (1865)
Chirita in balon (1875)
Proze Poezie
Istoria unui galben Pasteluri, 1868
Suvenire din Italia. Poezii populare.
Buchetiera de la Florenţa Balade (Cantice
Iaşii in 1844 batranești), 1852
Poezii populare. Balade
Un salon din Iaşi adunate şi indreptate de
V. Alecsandri, partea a II-
a, 1853
Drame
Cetatea Nemțului
Lipitorile satelor
Sgarcitul risipitor
Despot Voda,
drama istorica Fantana
Blanduziei
VASILE
ALECSANDRI

OASPEȚII PRIMĂVERII
În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,
La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!
E cocostârcul tainic în lume călător,
Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se înalță, în cercuri line zboară

Şi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;
lar copilașii veseli, cu peptul dezgolit,
Aleargă, sar în cale-i şi-i zic: Bine-ai sosit!"

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,

Pe crengile pădurii un roi de păsărele
Cu-o lungă ciripire la soare se-ncălzesc
Şi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!

În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,
Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări
Prin raze aurite şi vesele cântări!
IARNA-V. ALECSANDRI
Iarna
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii
de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer
grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de
fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur,
umeri dalbi. în depărtare, Ca fantasme albe plopii
înşiraţi se pierd în zare, Şi pe-ntinderea
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa pustie, fără urme, fără drum, Se văd
ninge iară! satele pierdute sub clăbuci albii de fum.
Cu o zale argintie se îmbracă mândra
ţară; Dar ninsoarea încetează, norii fug,
Soarele rotund şi palid se prevede doritul soare Străluceşte şi dezmiardă
printre nori oceanul de ninsoare. lată-o sanie uşoară
Ca un vis de tinereţe printre anii care trece peste văi... În văzduh voios
trecători. răsună clinchete de zurgălăi.
 PRIMĂVARA DE V.
ALECSANDRI
Primăvara
A trecut iarna geroasă,
Câmpul iar a înverzit
Rândunica cea voioasă
La noi iarăși a sosit.

Dintr-o creangă-n alta zboară

Sturzul galben, aurit
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se îngână,
Mii de fluturi vezi zburând
Și pe harnica albină
Din flori miere adunând.

Cântă cucu-n dumbrăvioară

Pe copacul înflorit,
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!
VĂ
MULȚUMESC!
Citirea prezentării
De Papanaga Loredana