COLEGIUL ALEXEI MATEEVICI

RĂZBOAIELE IUGOSLAVE

PAPANAGA LOREDANA
 Războaiele iugoslave au fost
descrise ca fiind conflicte etnice
între cetăţenii din fosta Iugoslavie,
mai ales dintre sârbi pe de o parte
Desfășurarea şi croaţii, bosniacii şi albanezii pe
de alta; de asemenea şi dintre
bosniacii şi croaţii din Bosnia şi
Herţegovina şi macedonenii şi
albanezii din Macedonia
CEA MAI MARE PARTE A RAZBOAIELOR
AU AVUT LOC ÎN BOSNIA ȘI CROAȚIA

Analiză
După cel de-al doilea Război Mondial, Iugoslavia
s-a organizat într-o federație formată din 6
republici:
Slovenia
Croația
Muntenegru
Bosnia
Herțegovina
Serbia
Macedonia

Iugoslavia a fost declarata o ţară cu şapte

frontiere, şase republici, cinci naţionalităţi, patru
limbi, trei religii, două alfabete, şi un şef.


ȚARA A CUNOSCUT O STABILITATE

POLITICA ȘI O CREȘTERE ECONOMICĂ
MARE PÂNĂ ÎN 1980.
ALBANEZII AU CERUT CA PROVINCIA
AUTONOMĂ SĂ CAPETE STATUT DE
REPUBLICĂ PRIN DECLANȘAREA DE
PROTESTE ÎN 1981.
TOTODATĂ TENSIUNILE ETNICE DINTRE
ALBANEZI ȘI SÂRBI AU RĂMAS
RIDICATE
 RĂZBOAIELE IUGOSLAVE POT FI
ÎMPĂRŢITE ÎN DOUĂ GRUPURI DIN
DIFERITE CONFLICTE:

B). RĂZBOAIELE DIN ZONELE

A). RĂZBOAIELE DESTRĂMĂRII
REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE
IUGOSLAVIA:
1.RĂZBOIUL DIN SLOVENIA
(RAZBOIUL DE ZECE ZILE) (1991)
2.RĂZBOIUL CROAT DE
INDEPENDENŢĂ (1991-1995)
3.RĂZBOIUL BOSNIAC (1992-1995) -
BOMBARDAREA NATO ÎN BOSNIA ŞI
HERŢEGOVINA (1995)
POPULATE DE ALBANEZI:
1. RĂZBOIUL DIN KOSOVO
(1998 - 1999) -BOMBARDAREA
NATO ÎN R.F. IUGOSLAVIA
(1999)
2. CONFLICTUL DIN SUDUL
SERBIEI (2000-2001)
3. CONFLICTUL DIN
MACEDONIA (2001)
Războiul de
10 zile
Primul război, cunoscut sub numele de
Razboiul de 10 zile din Slovenia a avut la bază
intrarea trupelor iugoslave pe la graniţa Serbiei
cu Italia, imediat dupa ce acasta şi-a declarat
independenta. Izbucnirea războiului a dus la
eforturi diplomatice ale Comunității Europene
pentru a pune capăt crizei. Razboiul s-a încheiat
pe data de 7 iulie 1991 odată cu acordul de la
Brioni.
 Războaiele Iugoslave

Războiul Croat de
independență
Al doilea război şi anume Razboiul Croat de Independentă, a constat in
atacul primit de guvernului croat din partea sârbilor începând cu 1991,
acesta terminându-se în 1995. Încetarea focului s-a înfaptuit în 1992, dar
cu toate acestea, Croaţia a continuat operaţiunile militare până in 1995,
participând la razboiul din Bosnia.

Războiul bosniac
Razboiul bosniac, al treilea din prima triada, a
debutat în 1992 şi a luat sfârşit în 1995.În anul
1992, forțele sârbe au desfășurat în regiunile
ocupate acțiuni de eliminare a populației civile
musulmane şi croate. Acțiunea de purificare
etnică deși nu a avut loc doar în teritoriile
ocupate de către sârbi, au fost practicate pe un
teritoriu mult mai vast, pe scară largă și
mediatizat intens astfel că a șocat opinia publică
internațională, ingreunand orice revendicări
politice ale sârbilor bosniaci.

A doua triadă a razboaielor
cuprinde Razboiul din Kosovo
desfăşurat între 1998/1999.
Baza incidentelor militare
dintre sârbi, iugoslavi şi armata
de eliberare din Kosovo, dar si
un conflict între republica
federală Iugoslavia şi NATO ce
a avut ca scop deplasarea în
masă a populaşiei din Kosovo.
Au urmat încă două conflicte,
primul în sudul Serbiei între
2000 si 2001 ce s-a desfăşurat în
zona Bujanovac şi Medveda,
între trupele iugoslave si o
organizaţie albaneză ce avea ca
principiu anexarea teritoriilor
din sudul Serbiei până în
Kosovo. Conflictul nu a fost unul
usor de trecut cu vederea mai
ales că în anul 2000 s-au
înregistrat în jur de 294 de
atacuri ce s-au soldat cu zeci de
victime.
Ultimul conflict

Ultimul conflict, desfaşurat în 2001 si

anume cel din Macedonia, a izbucnit între
macedoneni si minoritatea albaneză, însă
într-un timp realmente scurt, în urma
unor negocieri politice şi prin implicarea
NATO, atacurile armate încetând.
ÎNCEPUTUL RĂZBOAIELOR IUGOSLVAE
Începând cu 1991 fiecare republică își declară independența, doar Serbia și
Muntenegru au rămas în Federație.
După câteva accidente interetnice au izbucnit războaiele Iugoslave, întâi în
Croația, apoi în Bosnia, cauzând probleme politice și economice pe termen lung.

Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul

dificultăților economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale
diferitelor grupuri etnice
CAUZELE DESTRĂMĂRII IUGOSLAVIEI

au rădăcinile seculare într-un legate de matricea identitară

- se regăsesc şi în cazurile
republicilor separatiste din
arealul fostei URSS
anume tip de experienţă
negativă a trecutului,
diferită a etniilor componente,
asimilarea forţată,
discriminarea naţională şi
religioasă, asuprirea coloniala.
 SITUATIA PRE-CONFLICT:
Bosnia si Hertegovina a fost un stat multietnic pe parcursul intregii
sale istorii. In 1990, populatia tarii includea aproximativ 43%
Bosniaci, 31% Sarbi si 17% Croati. La primele alegeri multi partid ce
au avut loc in Noiembrie 1990,cele trei partide nationaliste
principale au castigat: Partidul Democrat, Partidul Sarb Democrat
si Uniunea Croata Democrata. Partidele au impartit puterea in
functie de etnii, astfel: presedintele era bosniac, presedintele
parlamentului, sarb, si prim-ministrul croat.
 Referendumul pentru
independenta in Bosnia si
Hertegovina
Dupa ce Slovenia si Croatia Referendumurile au
Rata de prezentare la
au declarat independenta avut deasemenea si
referendum a fost de 67%
fata de Republica Socialista efecte negative , ele
iar 99.43% dintre voturi
Federativa Iugoslavia in 1991, fiind foloite de catre
erau in favoarea
Bosnia si Hertegovina sarbi drept pretext
independentei. In cele din
organizeaza deasemenea pentru a organiza
urma independenta a fost
un referendum in ceea ce blocade in semn de
declarata pe 5 martie 1992.
priveste independenta.. protest.
CONCLUZII

În cele din urmă războaiele s-au încheiat

cu noi state independente pe harta
Europei, dar și o mare parte a Iugoslaviei
rămasă săracă și masive dezagregări
economice.

Adesea descrise ca fiind cele mai mortale

conflicte din Europa, după Al Doilea
Război Mondial, acestea au fost
caracterizate de masive crime de război și
purificări etnice
Consecințe
RĂZBOIUL DIN IUGOSLAVIA A PRODUS PRIN EFECTELE
SALE, NU NUMAI PIERDERI DE VIEȚI OMENESTI, UNELE
DINTRE ELE FIIND CATALOGATE PAGUBE COLATERALE,
DAR SI O IMINENTĂ CATASTROFA ECOLOGICĂ ÎN TOATE
PĂRILE RIVERANE ZONEI DE CONFLICT, DAR MAI ALES ÎN
ROMÂNIA, DATORITĂ POZIȚIEI EI, DE ACEASTĂ DATĂ
NESTRATEGICĂ, GENERATĂ DE CONDITIILE CARE
FAVORIZEAZĂ POLUAREA TRANSFRONTALIERA.
Vă mulțumesc!
PAPANAGA

LOREDANA
Clasa XII-a