Bosnia si Hertegovina Slide1: Geografie:

Bosnia este situat n Balcanii de Vest, i se nvecineaz cu Croaia (pe 932 km) la nord i sudvest, cu Serbia (pe 302 km) ctre est, i cu Muntenegru (pe 225 km) ctre sud-est. Se ncadreaz ntre paralelele de 42 i 46 latitudine nordic, i ntre meridianele de 15 i 20 longitudine estic. Numele rii provine de la cele dou regiuni istorice, Bosnia i Heregovina, limita dintre ele dea lungul timpului fiind foarte vag definit. Bosnia ocup zonele nordice, circa patru cincimi din suprafaa rii, n vreme ce Heregovina ocup colul sudic. ara este predominant muntoas, cuprinznd zona central a Alpilor Dinarici. Prile nord-estice ajung n Cmpia Panonic, n vreme ce la sud are o mic ieire la Marea Adriatic. Alpii Dinarici sunt dispui n general pe direcia est-vest, i sunt mai nali spre sud. Cel mai nalt vrf din ar este Magli, cu o altitudine de 2.386 m, aflat pe frontiera cu Muntenegru. Printre alte culmi muntoase nalte se numr Kozara, Grme, Vlai, vrsnica, Prenj, Romanija, Jahorina, Bjelanica i Treskavica. n ansamblu, circa 50% din teritoriul Bosniei i Heregovinei este mpdurit. Majoritatea pdurilor se afl n centru, est i vest. Heregovina are o clim mediteranean mai uscat, cu un relief predominant carstic. Nordul Bosniei (Posavina) conine terenuri agricole fertile de-a lungul rului Sava, n zon practicndu-se intensiv agricultura. Aceste zone fac parte din Cmpia Parapanonc ce se ntinde n Croaia i Serbia vecine. ara are doar 20 kilometri de ieire la mare,[9] n jurul oraului Neum din cantonul Heregovina-Neretva. Dei oraul este nconjurat de peninsule croate, conform legislaiei internaionale, Bosnia are prin el drept de acces la mare. Cele mai mare orae sunt capitala Sarajevo i Banja Luka din din regiunea nord-vestic denumit Bosanska Krajina; alte orae mai sunt i Bijeljina i Tuzla n nord-est, Zenica i Doboj n centrul Bosniei i Mostar, capitala Heregovinei. Slide2: Istorie: Teritoriul actual al Bosniei-Heregovina a fost locuit n antichitate de triburi ilire. n perioada Imperiului Roman, procesul de cucerire a acestor teritorii, nceput n perioada Republicii este finalizat i teritoriul este inclus n provinciile romane Iliricum i Dalmaia. Dup divizarea Imperiului roman ntre Est i Vest, linia de demarcaie ntre cele dou componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Heregovina. Stabilirea slavilor pe teritoriul de azi al Bosniei-Heregovina are loc n secolele V-VII. ncepnd din secolul X pe teritoriul de azi al Bosniei Heregovina devine obiect de disput ntre statele feudale ale srbilor, croailor i, dup 1102 i Regatul Ungariei.

Statul feudal bosniac se formeaz n secolul XII i atinge apogeul n a doua jumtate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. Dup moartea acestuia, n 1391, statul bosniac intr n criz, fiind cucerit n secolul XV de ctre imperiul otoman. Procesul de cucerire este finalizat n anul 1481. Stpnirea otoman a durat pn n anul 1878. Semnificativ este faptul c, n aceast perioad, mare parte din populaia slav din Bosnia-Heregovina se convertete la religia islamic. Cu toate acestea pe teritoriul provinciei Bosnia, au rmas populaii semnificative cretine, ortodoxe i catolice. ntre 1878-1918, Bosnia-Heregovina intr n componena Imperiului austro-ungar, ca o provincie administrat mpreun de ctre cele dou componente ale Monarhiei. n anul 1918, Bosnia-Heregovina intr n componena Regatului Srbilor, Croailor i Slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei). n perioada interbelic Bosnia-Heregovina este obiect al conflictului dintre srbi i croai, fiind divizat n anul 1929 ntre banovina Croaiei i restul regatului. n anul 1941 teritoriul Bosniei-Heregovina este inclus n Statul Independent Croat, creat cu sprijinul Germaniei. Teritoriul Bosniei se transform ntr-un spaiu de conflict ntre forele germane, croate, monarhitii srbi (cetnicii) i partizanii comuniti ai lui Iosip Broz Tito. La sfritul rzboiului, Bosnia-Heregovina intr n componena Republicii Populare Federale Iugoslavia (devenit ulterior Republica Socialist Federal Iugoslavia). ntre 1945-1992, Bosnia a cunoscut o perioad de dezvoltare i de relativ prosperitate. Destrmarea Iugoslaviei a determinat izbucnirea unui rzboi sngeros n Bosnia-Heregovina, ntre 1992 - 1995. Conflictul a fost finalizat n anul 1995, ca urmare a interveniei comunitii internaionale prin Acordul de la Dayton. n prezent, Bosnia-Heregovina a angajat un proces de negocieri cu uniunea European viznd, pe termen lung integrarea sa n cadrul Uniunii.

S3 Cultura:

Literatura
ntre scriitorii originari din Bosnia i Heregovina se numr un laureat al Premiului Nobel, Ivo Andri, precum i poei ca Antun Branko imi, Aleksa anti, Jovan Dui i Mak Dizdar, autori ca Mea Selimovi, Semezdin Mehmedinovi, Miljenko Jergovi, Isak Samokovlija, Safvet beg Baagi, Abdulah Sidran, Petar Koi, Aleksandar Hemon i Nedad Ibriimovi. Teatrul Naional a fost nfiinat n 1919 la Sarajevo i primul su director a fost celebrul dramaturg Branislav Nui. Reviste cum ar fi Novi Plamen, Most i Sarajevske biljeznice sunt printre cele mai importante publicaii ce trateaz teme culturale i literare.

Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Bosnia i Heregovina:

Podul i centrul istoric din Mostar (2005) Podul Mehmed Paa Sokolovi din Viegrad (2007)

S4 Prezentarea razboiului din Bosnia (1992-1995) S5: 3.Rzboiul Bosniac Data 1 Aprilie 1992 14 December 1995 Locatie Bosnia si Herzegovina Rezultat Farmitarea teritoriala a Bosniei si Herzegovinei in conformitate cuacordul de la Dayton. Pierderi masive de vieti umane din randurilecivililor bosniaci si peste un milion de refugiati. Rzboiul Bosniac, cunoscut i ca Rzboiul din Bosnia i Heregovina a fost unconflict armat internaional care s a desfurat din martie 1992 pn n noiembrie 1995. Republica Bosnia si Hertegovina Croatia

Rep.Croata. Herteg-BosniaRepublica SrpskaRF Iugoslavia

S6: Combatanti 1992 1994 :Republica Bosnia siHertegovina 1992-1994 :Rep.Croata. Herteg-BosniaCroatia 1992-1994 :Republica SrpskaRF IugoslaviaProv.autonoma Bosnia de Vest 1994-1995 :CroatiaRepublica Bosnia si HertegovinaNATO(bombardament, 1995) 1994-1995 :Republica SrpskaProv.autonoma Bosnia de Vest S7: 3.1 Situatia pre-conflict:

Bosnia si Hertegovina a fost un stat multietnic pe parcursul intregii sale istorii.In 1990, populatia tarii includea aproximativ 43% Bosniaci, 31% Sarbi si 17% Croati.La primele alegeri multi partid ce au avut loc in Noiembrie 1990,cele treipartide nationaliste principale au castigat: Partidul Democrat, Partidul Sarb Democrat siUniunea Croata Democrata.Partidele au impartit puterea in functie de etnii, astfel: presedintele era bosniac,presedintele parlamentului, sarb, si prim-ministrul croat. S8: 1.) Acordul Karaorevo Discutiile intre Franjo Tuman and Slobodan Miloevi ce includeau"...impartirea Bosniei si Hertegovinei intre Serbia si Croatia din Martie 1991reprezinta Acordul Karaorevo.

Dupa declaratia de independenta a Republicii Bosnia si Hertegovina, Sarbiiataca diferite parti ale tarii. Administratia statului inceteaza efectiv sa mai functioneze,pierzand controlul asupra intregului teritoriu. Sarbii doreau toate teritoriile undeacestia reprezentau majoritatea etnica: Bosnia de est si cea de vest. Croatii si liderul lor Franjo Tumandoreau deasemenea sa proclame teritorii din Bosnia si Herzegovinaca apartinand croatilor.Astfel sub incidenta intentiilor croate ,bosniacii erau o tinta usoara din cauzaslabei echipari a fortelor apartinand guvernului bosniac,total nepregatite pentru unrazboi. S9: 2.) Referendumul pentru independenta in Bosnia si Hertegovina Dupa ce Slovenia si Croatia au declarat independenta fata de RepublicaSocialista Federativa Iugoslavia in 1991, Bosnia si Hertegovina organizeazadeasemenea un referendum in ceea ce priveste independenta..Rata de prezentare la referendum a fost de 67% iar 99.43% dintre voturi erauin favoarea independentei. In cele din urma independenta a fost declarata pe 5martie 1992.Referendumurile au avut deasemenea si efecte negative , ele fiind foloite decatre sarbi drept pretext pentru a organiza blocade in semn de protest. 3).Planul

Cutileiro - Carrington Aceasta intelegere prevedea distribuirea egala a puterii pentru toate niveleleadministratiei. Cu toate acestea toate diviziunile teritoriale ale Bosniei siHertegovinei urmau sa fi clasificate ca fiind Bosniace, Sarbe sau Croate, conformplanului, chiar daca majoritatea etnica nu era evidenta. Pe 18 martie 1992 , toate cele trei parti au semnat acordul; Alija Izetbegovi pentru Bosniaci, Radovan Karadic pentru Sarbi and Mate Boban pentru Croati.

In ciuda acestui fapt, pe 28 martie 1992, Izetbegovi, dupa intalnirea cu ambasadorul Statelor Unite in Iugoslavia Warren Zimmermann la Sarajevo, siretrage semnatura si se declara impotriva oricarui tip de divizare etnica a Bosniei. Ce s

-a spus si de catre cine ramane neclar . Zimmerman neaga ca i-ar fispus lui Izetbegovic ca daca isi retrage semnatura , Statele Unite ar garantarecunoasterea Bosniei ca stat independent. Ceea ce e indubitabil este ca chiar inaceeasi zi Izetbegovic si-

a retras semnatura,renuntand astfel la accord,

S10: 4).Embargoul asupra armelor Pe 25 septembrie 1991 Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite a aprobatRezolutia 713 ,impunand astfel un embargo in materie de armament pe tertoriulfostei Guvernul bosniac a facut lobby in nenumarate randuri pentru ridicareaembargoului, dar deciziei i s-au opus Regatul Unit, Franta si Rusia.Propunerile Statelor Unite de e urma aceasta politica de operare este cunoscuta ca principiul ridica si loveste.Congresul S.U.A a aprobat doua rezolutii care cereau ca embargoul sa fie ridicat , dar ambele au fost respinse prindrept de veto da catre presedintele Bill Clinton din teama de a nu crea bariere inrelatiile cu statele amintite mai sus. In ciuda acestor piedici Statele Unite au folosit atat transporturi la negru cu avioane C

-130 pline cu armament , cat si canale de rezerva dinlumea grupurilor islamiste pentru a face trafic cu arme pentru guvernulBosniac prin Croatia.

S11: 3.2 Desfasurarea ostilitatilor: 1992: 12 mai - Armata Populara Iugoslava a parasit oficial Bosnia si Hertegovina- independenta statului a fost proclamata- se constituite in Armata Republicii Srpska.- apare Consiliul Croat de Aparare ( Hrvatsko Vijee Obrane , HVO) , ca fortaarmata a auto-proclamatei Herzeg-Bosnia.Bosniacii erau majoritatea organizati in Armata Republicii Bosnia siHertegovina ( Armija Republike Bosne i Hercegovine

, Armija RBiH). Presedintele Izetbegovi l a desemnat deasemenea pe colonelul BlaKraljevi, comandant al Fortelor Croate de Aparare in Herzegovina, sa fie membru alcomandamentului Armatei Bosniace, cu sapte zile inaintea asasinarii lui Kraljevi's pentru a asambla un front multi-etnic, pro bosniac. 3.2 Desfasurarea ostilitatilor:

S12:

Consiliul Croat de Aparare ia controlul in Bosnia centrala Presati si haituiti de trupele sarbe puternic inarmate atat in Bosnia-Herzegovina cat si in Croatia, trupele croate HVO si-au schimbat obiectivele deinteres major de la apararea teritoriilor detinute de catre ei in Bosnia impotrivasarbilor , catre incercarea de a captura teritoriile detinute inca de armatabosniaca.Se presupune ca aceasta schimbare de abordare se datoreaza acordului Karaorev (Martie 1991) . Pentru a indeplini acest obiectiv fortele croate

trebuiau sa invinga armata bosniaca, ca urmare a influentei guvernului bosniacasupra zonei pe care vroiau sa o cucereasca. HVO cu o mare angajare in lupta aarmatei republicii Croatia si sprijinul material al sarbilor au atacat populatia civilareprezentata de bosniaci in Hertegovina si in Bosnia centralaincepand astfel epurarea etnica a teritoriilor locuite de bosnieci.

S13: 1993 Planul de pace Vance-Owen

8 ianuarie 1993, sarbii il ucid pe prim ministrul Bosniei Hakija Turajli. - 15 16 mai 96% dintre sarbi au votatt in defavoarea planului Vance-Owen.Planul de pace a fost ,in mod ironic, unul dintre factorii principali ce au dus laescaladarea conflictului, ca urmare a politicii lordului Owen de a negocia mai putincu autoritatile croate ce doreau o Bosnie unificata in favoarea elementelor extremistece sustineau separarea teritoriala si etnica.- aprilie 1993, Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite emite Rezolutia 816invitand statele membre sa constituie o zona fara activitate aeriana deasupra Bosnieisi Hertegovinei.-12 aprilie 1993 NATO declanseaza operatiunea Deny Flight pentru a intari aceastazona fara circulatie aeriana.

S14: 1994 - NATO a devenit implicat activ in conflict,- 28 februarie 1994: patru aeronave sarbe doborate de catre aliati deasupra Bosniei.- 24 februarie 1994 razboiul croato-bosniac s-a sfarsit oficial.- martie 1994 o intelegere referitoare la pace, intre croati (representand RepublicaCroatia) si bosniaci (reprezentand Republica Bosnia si Hertegovina) a fost semnat laWashington si Vienna.Sub incidenta acestei intelegeri teritoriile comune detinute atat de catre croaticat si de bosniaci, a fost impartit in 10 cantoane autonome, punandu-se astfel bazeleFederatiei Bosnia si Hertegovina. Acest lucru a reprezentat de fapt sfarsitul razboiuluiintre croati si bosniaci.

S15: 1995 Trupele sarbe au comis multiple masacre in timpul anului 1995 : masacrul de laMarkale, cel de la Tuzla, un al doilea masacru la Markale, si renumitul carnagiu de laSrebrenica.Dupa cel de-al doilea masacru de la Markale , NATO a raspuns prin deschidereaunor actiuni ample de bombardare si distrugere asupra infrastructurii detinuta desarbii bosniaci.Concomitent organismele internationale au creat presiuni asupra liderulor Miloevi, Tuman and Izetbegovi spre a ajunge la un rzultat la masa negocierilor. In cele din urma razboiul se sfarseste prin Acordul de Pace Dayton semnat pe 21noiembrie 1995. Versiunea finala a acordului a fost semnata pe 14 decembrie1995 laParis.

S16: S17: 3.3 Bombardamentele Nato din Bosnia si Hertegovina Operatiunea Deliberate Force intre 30 august si 20 septembrie 1995.a implicat 400 de aeronave si 5000 de oameni din 15 natiuni diferite.raspuns la cel de-al doilea val al masacrului de la Markale pe 28 august.Pe perioada derularii campaniei s-au inregistrat un total de 3515 iesiri aleaeronavelor impotriva a 338 de tinte individuale. Aeronavele implicate au decolatfie din Italia, fie de pe portavioanele americane USS Theodore Roosevelt Total 102,622Bosniaci & Croati 72,000Sarbi 30,700 Totalcivili 55,261Bosniaci & Croati 38,000Sarbi 16,700 Totalsoldati 47,360Bosniaci 28,000Sarbi 14,000Croati 6,000 Victimele razboiului bosniac (CDC)Total 97,214Bosniaci 64,341 66.2%Sarbi 24,726 25.4%Croati 7,602 7.8%Altii 547 0.5% Total civili 39,685Bosniaci 33,071 83.3%Sarbi 4,075 10.2%Croati 2,163 5.4%Altii 376 0.9% Totalsoldati 57,529Bosniaci 31,270 54.4%Sarbi 20,649 35.9%Croati 5,439 9.5%Altii 171 0.3% Neconf. 4,000 Victimele razboiului Bosniac( ICTY)

si USS America . 68% dintre bombele folosite au fost bombe de inalta precizie. 3.3 Bombardamentele NATO din Bosnia si Hertegovina

Data 30 August - 20 Septembrie 1995 Locatie Republika Srpska in Bosnia si Herzegovina Rezultat Eliberarea orasului Sarajevo