Tema 2:

Protecția minorităților în cadrul Ligii

Națiunilor
2 ore teoretice
 Unităţi de conţinuturi:
2.1.Considerații generale privind protecția minorităților în cadrul Ligii
Națiunilor
2.2. Conținutul regimului de protecție
2.3. Garanțiile regimului de protecție a minorităților. Procedura de
aplicare a garanțiilor
2.4. Rolul Curții permanente de Justiție Internațională
 2.1. Considerații generale privind protecția
minorităților în cadrul Ligii Națiunilor

Obiectivele subiectului:
 Să se argumenteze de ce reglementările existente pe
plan internațional referitor la drepturile minorităților
de pînă la sec.XX nu au fost eficiente;
 Să se explice cauzele principale ale acutizării
problemei minorităților după I-ul război Mondial în
Europa;
Deși până în sec XX au existat unele reglementări prin
tratate bilaterale cât și multilaterale, acestea sau dovedit
ineficiente din lipsa mecanismului de implementare a
înțelegerilor vizate precum și garanțiile unui control
operant.

Primul sistem instituțional legal a fost constituit abia în

cadrul Ligii Națiunilor.
 În al doilea proiect de pact al președintelui american
Woodrow Wilson se conținea o clauză referitoare la
minorități, și anume:

”Societatea Națiunilor va cere tuturor statelor noi, ca o

condiție prealabilă pentru a fi recunoscute ca state
independente și autonome, să se angajeze să acorde tuturor
minorităților de rasă sau naționalitate, în jurisdicția lor,
exact aceleași drepturi și aceeași securitate pe care o acordă
majorității de rasă sau religie”.
 Regimul de protecție era constituit din:

 Cinci tratate asupra minorităților încheiate cu Polonia,

Cehoslovacia, statul Sârbo-croato-Slove, România și Grecia;
 Capitole speciale în tratatele de pace impuse țărilor învinse –
Austriei, Ungariei, Turciei,Bulgariei;
 Trei tratate ulterioare;
 Cinci declarații unilaterale la intrarea unor state în Societatea
Națiunilor;
 Declarația specială a Finlandei privind insulele Aaland după
intrarea acesteia în Societatea Națiunilor;
 2.2. Conținutul regimului de protecție

Obiective:

Să se identifice elementele componente ale

regimului de protecție a minorităților;
Să se descrie drepturile acordate minorităților
incluse în regimul de protecție;
 Drepturile minorităților și mecanismul de aplicare
Prima parte a A doua parte a
tratatelor tratelor A treia parte a tratatelor
Drepturile omului: Drepturile cetățeanului: Vizau doar anumite minorități:
• Dreptul la viață • Egalitatea în fața legii indiferent • Evreii din Polonia și Lituania;
de rasă , limbă sau religie
• Dreptul la egalitate • Rutenii (ucrainenii) din
• Utilizarea limbilor materne;
• Dreptul la legalitate Cehoslovacia
Țările se obligau:
• Libertatea conștiinței • să permită existența școlilor • Valahii din Pind(Grecia)
religioase private; • Secuii și sașii din Transilvania
• Dreptul la cetățenie • să asigure învățământ public
primar în limbile acestora;
• Să aloce în acest sens o parte
echitabilă de resurse financiare;
2.3. Garanțiile regimului de protecție a minorităților. Procedura
de aplicare a garanțiilor

Obiective:

 Să se înțeleagă cum acționau garanțiile privind

drepturile minorităților pe plan intern și extern.
 Să se evalueze procedura de petiționare ca formă
de garanție a drepturilor acordate minorităților
 Reglementările vizate în tratate aveau o
dublă protecție:
Internă
• Drepturile minorităților urmau
a fi consacrate în legi
fundamentale, fără a le putea
modifica fără consimțământul
comunității internaționale;
Externă
• ”Statele cu interese limitate
sau speciale” și-au asumat
responsabilitatea de a nu
modifica conținutul acestor
legi fără consimțământul
expres al majorității
Consiliului Societății
Națiunilor.
Procedura de aplicare a garanțiilor:
1. Dreptul la pețiții în favoare
minorităților
Procedura de petiționare avea 5
etape:
• Acceptarea petițiilor;
• Comunicarea acestora
guvernului vizat;
• Examinarea de ”Comitetul celor
trei”;
• Răspunsul la petiție
2. Crearea Secțiunii pentru
Minorități
Mai puțin politizată și cu o activitate
permanentă, comparativ cu ședințele
ad-hoc ale ”Comitetelor celor trei”,
Secțiunea pentru Minorități a fost într-
un contact continuu cu autoritățile
țărilor vizate, majoritatea
divergențelor soluționându-se pe cale
amiabilă.
 2.4. Rolul Curții permanente de Justiție internațională

Obiective:

 Să se facă o analiză a rolului Curții Permanente de Justiție

internațională în sistemul de protecție a minorităților;

 Să se efectueze o analiză critică a sistemului Ligii

Națiunilor;
Mulțumesc pentru atenție!