Sunteți pe pagina 1din 8

SECOLUL XX INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM.

IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA SI IN


EUROPA

1. Tipologia regimurilor politice in secolul al XX-lea;


2. Trasaturi ale regimurilor totalitare;
3. Ideologii totalitare afirmate in secolul XX: comunismul, fascismul si
national-socialismul;
4. Trasaturi ale regimurilor democratice in secolul al XX-lea;
5. Evolutia regimurilor politice in secolul al XX-lea;
6. Ideologia si practica politica comunista in Romania.

1. In secolul al XX-lea au existat doua tipuri principale de regim politic:


● democratic – acel regim politic in care drepturile si libertatile
fundamentale ale omului sunt respectate;
● nedemocratic – acel regim politic in care drepturile si libertatile
fundamentale ale omului nu sunt respectate.
Regimul nedemocratic se imparte, de asemenea, in doua mari
categorii:
● dictatorial sau autoritar, care urmareste doar supunerea politica a
cetatenilor fata de stat;
● totalitar sau extremist, care urmareste controlul total asupra statului
si a societatii.
La rindul sau, regimul totalitar sau extremist poate fi:
● de extrema dreapta, cum ar fi nazismul si fascismul;
● de extrema stinga, cum ar fi comunismul.
Din punct de vedere al regimurilor politice, secolul al XX-lea se
remarca prin urmatoarele trasaturi:
● democratia si drepturile omului sunt principii intilnite intr-o mare
parte a lumii (in special in spatiul euro-atlantic, mai exact Europa si
America de Nord, zona in care au luat fiinta NATO si Uniunea
Europeana);
● in acelasi timp, se instaureaza regimuri totalitare care incalca
drepturile omului (initial in Europa, apoi in restul lumii);
● in democratiile liberale, drepturile omului sunt garantate prin lege si
ratificate prin documente cu acoperire universala (cum ar fi
documentul semnat in 1948, Declaratia Universala a Drepturilor
Omului)
2. Regimurile totalitare ajung la putere in perioada interbelica intr-un
context determinat de urmatorii factori:
● evenimentele din Rusia din anii 1917 – 1918 care au dus la iesirea
acestui stat din primul razboi mondial;
● frustrarile create de tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919
– 1920, mai ales in cazul Italiei (in 1922 fascistii au cucerit
puterea);
● criza economica a anilor `30 a favorizat ascensiunea nazismului in
Germania.
Regimurile totalitare prezinta trasaturi semnificative de-a lungul
secolului al XX-lea:
● controlul total exercitat de stat asupra societatii (in limbajul de
specialitate termenul utilizat pentru aceasta situatie este
statolatrie);
● restringerea si incalcarea libertatii individului; cu alte cuvinte,
raportul dintre individ si stat este, in mod cert, in favoarea statului;
● desfiintarea pluralismului politic si crearea unui partid unic (partidul
fascist in Italia, cel nazist in Germania, cel comunist in Uniunea
Sovietica si Romania);
● existenta unui lider atotputernic (Il Duce in Italia, Fuhrer in
Germania, secretar general in Uniunea Sovietica); de aici deriva
cultul personalitatii, care inseamna preamarirea si glorificarea
liderului;
● apelul la propaganda in vederea indoctrinarii maselor (de exemplu,
in Germania exista un Minister al Propagandei condus de
Goebbels);
● controlul economiei prin dirijism si masuri de nationalizare (in
industrie) si etatizare (in sistemul bancar);
● desfiintarea societatii civile si a centrelor alternative de influentare
a populatiei;
● utilizarea terorii ca metoda de guvernare, bazata pe diverse
instrumente de represiune (lagare de munca fortata, de
exterminare, inchisori, spitale psihiatrice):
 Gulagul in Uniunea Sovietica;
 Canalul Dunare-Marea Neagra si deportarile din Baragan in
Romania;
 lagare de exterminare gen Auschwitz in cazul Germaniei.
● infiintarea politiei politice cu scopul de a inabusi opozitia politica
(Gestapo in Germania nazista, CEKA <NKVD, KGB> in Uniunea
Sovietica, Securitatea in Romania, STASI in Germania
Democrata);
● politica externa agresiva, de tip expansionist prin incalcarea
tratatelor existente si prin apelul la razboi in rezolvarea
disensiunilor.

3. Principalele ideologii totalitare ale secolului al XX-lea au fost


fascismul, nazismul si comunismul:
● ideologia este un sistem (o viziune) de explicare a lumii si a
universului
 etimologic, cuvintul ideologie provine din limba greaca: ideos
<idee> si logos <stiinta>; cu alte cuvinte, stiinta unei idei
 de regula, ismele sunt considerate ideologii (exemplu:
comunism, liberalism, conservatorism, fascism etc.)
● termenul totalitarism a fost utilizat pentru prima data in anii `20 din
secolul al XX-lea de catre Mussolini pentru a-si lauda regimul
instaurat in Italia in 1922
a) Fascismul: provine din cuvintul latin fascia (o legatura de nuiele in jurul
securii purtate de lictori, cei care insoteau demnitarii romani, in special
consulii); in timpul revolutiei franceze, fascia a devenit un semn al
radicalismului, preluat apoi de catre Mussolini
● in perioada interbelica, fascismul devine ideologia oficiala a mai
multor state: Italia, Portugalia, Spania, Ungaria;
● principalele idei ale fascismului erau:
 nationalismul extremist cu nuanta rasista;
 existenta unui partid unic centrat in jurul unui lider carismatic (in
termenii lui Max Weber, care identifica trei tipuri de autoritate:
traditionala, birocratica si carismatica);
 glorificarea fortei (militarism).
b) National-socialismul (nazismul): ideologia nazista este expusa de
Hitler in lucrarea Mein Kampf (Lupta mea) si de scrierile rasiste ale lui
Alfred Rosenberg)
● principalele idei ale national-socialismului erau:
 poporul (Volk) reprezinta o comunitate bazata pe singe si
pamint;
 istoria umanitatii se explica prin lupta intre rase (lumea este
alcatuita din rase inegale si ierarhizate);
 termeni darwinieni ca „lupta pentru supravietuire” si „selectia
naturala” sunt aplicati oamenilor;
 antisemitismul constituie o componenta esentiala a nazismului
(evreii sunt considerati o rasa inferioara si degenerata, ce
ocupa spatiul vital al germanilor);
 evreii erau condamnati din doua motive:
■ mai intii, pentru ca erau agenti ai capitalismului (evreii
detineau pozitii importante in economie, in special in secorul
financiar-bancar);
■ apoi, pentru ca erau agenti ai comunismului (multi evrei
simpatizau cu ideile comuniste, care au prins in special la
minoritatile etnice marginalizate).
 Hitler mai sustinea formarea celui de-al treilea Reich (Imperiu):
dupa Imperiul romano-german intemeiat de Otto in secolul X si
cel creat de Bismarck si Wilhelm I in secolul XIX, urma al treilea
Reich
c) Comunismul (bolsevismul): ideologia comunista a fost formulata
pentru prima data de catre Karl Marx si Fr. Engels in lucrarea Manifestul
Partidului Comunist din 1848; ulterior, ideile marxiste au fost preluate de
Lenin si Stalin, fiind aplicate in Rusia sovietica.
● principalele idei ale comunismului erau:
 istoria umanitatii se explica prin lupta de clasa (in antichitate
aristocratia s-a opus sclavilor, in evul mediu nobilii s-au opus
taranilor, in epoca moderna burghezia s-a opus proletariatului);
 scopul final al luptei de clasa este instaurarea unei societati
comuniste fara clase sociale, din care statul va disparea;
 proletariatul era clasa sociala cea mai pregatita pentru a
instaura societatea comunista ( dictatura proletariatului);
 Lenin insista asupra voluntarismului, necesar pentru victoria
comunismului:
■ de aceea, era nevoie de un partid puternic, condus de un
lider de mina forte si alcatuit din membri disciplinati si
devotati cauzei;
■ partidul respectiv semana mai mult cu o secta fanatica.
d) Asemanari intre ideologiile totalitare:
● nationalism, partid unic, cultul personalitatii;
● economie centralizata, demagogie si propaganda;
● inregimentarea populatiei;
● cenzura si politie politica.
e) Deosebiri intre ideologiile totalitare:
● fascism: dictatura rasei superioare, sprijin in burghezie, rolul
conducator al elitei, alianta cu Biserica in cazul Italiei;
● comunism: dictatura clasei muncitoare, burghezia perceputa ca
inamic, rol conducator al maselor, propaganda antireligioasa;
● nazism: antisemitismul.

4. Regimul democratic a existat, in perioada interbelica, in Statele Unite,


Anglia, Franta, Romania; dupa al doilea razboi mondial, democratia este
intilnita in statele care apartin spatiului euro-atlantic.
Regimurile democratice prezinta, de-a lungul secolului al XX-lea,
trasaturi comune:
● se bazeaza pe regimuri constitutionale, in care exista legea
fundamentala sau „contractul social” dintre popor si putere;
● natiunea este sursa suveranitatii intr-o democratie; din acest motiv,
reprezentantii natiunii din parlament sunt alesi prin vot universal;
● separatia puterilor in stat este un alt principiu fundamental intr-o
democratie: legislativa, executiva si judecatoreasca;
 acest principiu dateaza din secolul al XVIII-lea, in perioada
iluminismului, fiind teoretizat de baronul de Secondat (mai
cunoscut sub numele de Montesquieu) in lucrarea Despre spiritul
legilor
 separarea puterilor in stat s-a impus ca o bariera in calea
acumularii puterii in miinile unei singure persoane
 astfel, intr-un stat modern exista trei puteri fundamentale:
■ puterea legislativa, cu rolul de a elabora legile (de obicei,
institutia parlamentara);
■ puterea executiva, cu rolul de a aplica legile (guvernul sau
institutia ministeriala);
■ puterea judecatoreasca, cu rolul de a veghea la respectarea
legilor (toate institutiile care tin de sfera juridica).
● au fost create institutii proprii care vegheaza la respectarea legilor
(Consiliul Constitutional in Franta si Italia, Curtea Constitutionala in
Romania);
● se pune un accent deosebit pe drepturile si pe libertatile
fundamentale: libertatea de expresie, de intrunire, libertatea
presei;
● exista si pluralismul politic: mai multe partide structureaza opinia
publica, lupta pentru cucerirea puterii si se confrunta periodic in
alegeri libere si corecte;
● democratia manifesta o preferinta deosebita pentru regimul
parlamentar:
 guvernul are legitimitate prin sustinerea sa de catre Parlament;
 puterea legislativa are o importanta mai mare: seful de guvern
este responsabil in fata Parlamentului, nu a presedintelui;
 seful statului (rege sau presedinte) asigura continuitatea
statului, dar este lipsit de o putere veritabila;
 acest regim a fost intilnit in Anglia, Franta (pina in 1958),
Romania (in perioada interbelica).
● in unele democratii exista tendinta catre un regim prezidential:
 seful statului are atributii semnificative in conducerea statului
(poate demite guvernul sau dizolva Parlamentul)
 acest regim exista in Statele Unite si in Franta (dupa 1958).

5. Dupa primul razboi mondial, democratia se consolideaza ca regim


politic in lumea occidentala:
● in Anglia (monarhie parlamentara ca forma de guvernamint), viata
politica este dominata de trei partide: liberalii, conservatorii si
laburistii; in 1920, conservatorii condusi de Lloyd George ajung la
putere;
● in Statele Unite (republica prezidentiala), scena politica este
impartita intre democrati si republicani, ultimii ajungind la putere in
1920;
● Franta (republica parlamentara) este caracterizata de instabilitate
politica, determinata de existenta unui numar mare de partide si de
formarea unor coalitii politice: un exemplu de coalitie ar fi Blocul
National din anii `30;
● la nivel international, victoria democratiei este asigurata de Liga
Natiunilor – organism creat in 1919 cu scopul de a asigura pacea
si securitatea colectiva.
Anii `30 au insemnat o perioada de criza pentru regimurile
democratice si de ascensiune a regimurilor totalitare:
● Germania interbelica reprezinta un exemplu clasic pentru aceasta
situatie;
● statul german se confrunta cu o serie de probleme dupa primul
razboi mondial:
 articolul 231 din tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie
1919, considera Germania singura vinovata de declansarea
razboiului
 statul german inregistreaza pierderi insemnate prin tratatele de
pace: 10% din teritoriu, 12% din populatie, 50% din minereurile de
fier, coloniile de peste mari; s-a interzis serviciul militar obligatoriu
si s-a impus demilitarizarea zonei renane
 criza economica din anii `30 accentueaza problemele existente:
inflatie galopanta, somaj de proportii si nemultumiri sociale
 pe acest fundal se instaureaza national-socialismul in
Germania in urma desemnarii in functia de cancelar a lui Adolf
Hitler (30 ianuarie 1933)
Dupa al doilea razboi mondial a continuat competitia intre democratie
si totalitarism:
● democratia este reprezentata de lumea occidentala, mai exact de
statele incadrate in anul 1949 in NATO (organizatie politico-
militara); conform teoriei celor doua lagare a lui Jdanov (ideolog
sovietic), Occidentul reprezenta „lagarul capitalist”
● totalitarismul este reprezentat de „democratiile populare” in frunte
cu Uniunea Sovietica, incadrate din 1955 in pactul de la Varsovia;
conform teoriei amintite mai sus, statele comuniste faceau parte
din „lagarul socialist”

6. In Romania, „dictatura proletariatului” sau „democratia populara” se


instaureaza in 1948, dintre masurile specifice unui regim totalitar
remarcindu-se:
● crearea unui partid unic in februarie 1948 prin fuziunea dintre PCR
si PSD, noul partid numindu-se PMR;
● adoptarea unei constitutii in aprilie 1948, prin care erau ingradite
drepturile si libertatile cetatenesti;
● infiintarea unei politii politice la 1 octombrie 1948, denumita initial
Directia Generala a Securitatii Statului;
● desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania la 1 decembrie
1948, perceputa ca un bastion al lumii occidentale;
● lichidarea prin teroare a vechilor elite politice si culturale precum si
a oricarei opozitii, inclusiv a celei dinlauntrul partidului (Iuliu Maniu,
Ion Mihalache, C. Bratianu, Gh. Bratianu, Iuliu Hossu, L.
Patrascanu).
Perioada cuprinsa intre anii 1948 – 1965 a fost denumita perioada
„stalinizarii” Romaniei:
● stalinismul politic se remarca prin urmatoarele componente:
 viata politica este dominata de un partid totalitar (PMR, PCR
din 1965)
 teroarea impusa de comunisti explica slaba rezistenta impotriva
regimului, cu exceptia citorva episoade, cum ar fi rezistenta din
muntii Fagaras
● stalinismul economic: economia romaneasca este organizata dupa
model sovietic, remarcindu-se nationalizarea principalelor mijloace
de productie, colectivizarea si industrializarea accelerata
● stalinismul cultural reprezinta politica culturala a regimului
comunist intre anii 1948 – 1965
 are loc schimbarea totala a sistemului de valori si a institutiilor
culturale pe care se intemeiaza acestea (este favorizata
„originea sanatoasa” sau provenienta proletara)
 regimul comunist si-a propus construirea unui „om nou”,
trasatura esentiala a tuturor regimurilor totalitare
 in cultura se impune realismul socialist si se desfasoara o
campanie intensa de rusificare