ROMANIA INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM IN SECOLUL XX

In perioada 1918-1938, Romania a avut un regim democratic. In anii 1938-1940 regimul a fost
de autoritate monarhica, iar intre 1940-1944, unul de dictatura militara. Aceasta evolutie de la
democratie la autoritarism a caracteriat ma!oritatea statelor europene. In 1919 Romania se afla in
randul celor "8 tari europene cu regim democratic, iar in 1940 se gasea in categoria celor 1" state cu
regim dictatorial, alaturi de #ulgaria, Iugoslavia, $ngaria, $R%%, &ermania, Italia, &recia, 'urcia,
%pania, (ortugalia, )inlanda. *a sfarsitul celui de-al +oilea Ra,oi -ondial s-au inregistrat mutatii
ma!ore in privinta regimului politic. %tatele din ona centrala si de sud-est-europeana, trecute su,
dominatia sovietica, intre care si Romania, se supun unui regim totalitar, de e.trema stanga, dupa
modelul sovietic. Anul 1989 nu a gasit toate tarile foste comuniste la acelasi nivel de devoltare
economica si sociala si nici la acelasi nivel de structurare a unor alternative politico-economice la
regimul partidului unic.
I. IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA INTERBELICA
a) Ideologii si pracici poliice i! Ro"a!ia pa!a i! a!#l $%$&. %istemul politic romanesc de la
inceputul secolului al //-lea era organiat potrivit 0onstitutiei Romaniei din anul 1811. Romania era o
monarhie constitutionala, ,aata pe principiul separarii puterilor in stat, iar regele 0arol I 21811-19143 si-a
indeplinit rolul de ar,itru al vietii politice. In conditiile e.ercitarii votului cenitar 2doar de catre ,ar,ati3, in
primii ani ai secolului al //-lea, cele doua formatiuni care au dominat viata politica, (artidul 4ational
*i,eral si (artidul 0onservator, au guvernat alternativ 2potrivit principiului rotativei guvernamentale,
practica introdusa in 18953. Acestea erau e.ponentele a doua ideologii diferite cu privire la evolutia
Romaniei. *i,eralismul, repreentat de oameni politici precum Ion I.0. #ratianu 2presedinte al (.4.*. din
19093, se pronunta pentru devoltarea rapida a tarii, dupa model occidental, pe ,aa capitalului autohton.
0onservatorismul, repreentat de politicieni ca &h.&r. 0antacuino 2conducator al (artidului 0onservator
intre anii 1899-19063, dorea o devoltare organica, treptata, a statului, prin crearea institutiilor moderne pe
masura ce societatea simtea nevoia aparitiei lor.
') Ideologii si pracici poliice i! perioada i!er'elica. Caraceri(are ge!erala. %ecolul al
//-lea a mai fost numit si secolul e.tremelor. Regimurile politice au cunoscut o evolutie spectaculoasa,
de la e.trema dreapta la e.trema stanga. +upa 1918, su, influenta unor diversi factori 2votul universal,
schim,arile in plan economico-social, integrarea provinciilor unite, noile mentalitati s.a.3, regimul politic
din Romania a cunoscut o importanta evolutie. In anii 730 in 8uropa se inregistreaa o cria a regimului
democratic si o tendinta de crestere a gruparilor de e.trema dreapta. Aceasta tendinta se manifesta si
in Romania. +inamica partidelor politice s-a inscris pe doua directii9 o tendinta de fuiune, specifica
primului deceniu dupa ra,oi: aparitia in anii 730 a multor partide mici, situatie alimentata de tendintele
lui 0arol al II-lea de a discredita sistemul pluripartidist si de cresterea influentei miscarii legionare.
)actori care au contri,uit la afirmarea democratiei romanesti9 adoptarea votului universal pentru
,ar,atii de la "1 de ani in sus, cu e.ceptia magistratilor si a cadrelor militare 211 noiem,rie 19183:
0onstitutia din 19"3, unde erau consfintite drepturile si li,ertatile cetatenesti si se precia separatia
puterilor in stat 2e.ecutiva, legislativa, !udecatoreasca3: dinamica sistemului pluripartidist: unele
formatiuni au parasit scena politica 2conservatorii3, altele s-au mentinut 2li,eralii, socialistii3, aparand si
partide 2grupari3 noi, de diverse orientari. In aceste conditii, numarul partidelor parlamentare sau al
celor care au reusit sa a!unga la guvernare a sporit. ;iata politica a devenit mai comple.a, ca urmare a
integrarii in viata politica a partidelor din teritoriile unite in 1918, a confruntarii de idei si multiplicarii
ofertelor politice adresate electoratului, a mutatiilor produse in mentalitatea colectiva si afirmarea
spiritului civic, a diversificarii mi!loacelor de informare 2de la 11 periodice in 1918, s-a a!uns la peste
".351 de periodice in 19353, a eliminarii rotativei guvernamentale si organiarii periodice a alegerilor
parlamentare.
In perioada inter,elica, in viata politica romaneasca, adepti numerosi au avut ideologii politice
democratice, precum neoli,eralismul, repreentat, in esenta, de (artidul 4ational *i,eral, si taranismul,
avand ca e.ponent principal (artidul 4ational 'aranesc. In conditiile afirmarii in 8uropa a unor ideologii
antidemocratice, e.tremismul de stanga 2comunismul3 si de dreapta 2legionarismul3 s-au manifestat si in
viata politica romaneasca, incepand din deceniul al treilea al secolului al //-lea. 8.tremismul de dreapta
a aparut ca urmare a evenimentelor din Italia fascista si ca reactie la ideologia comunista. )ormatiunile
politice de e.trema-dreapta au avut un caracter antidemocratic, .enofo, si antisemit.
-onarhia a repreentat, si in perioada inter,elica, centrul functionarii sistemului politic din
Romania, ,aat pe prevederile 0onstitutiei din 19"3. Regele in timpul caruia a fost infaptuita -area
$nire, )erdinand I 21914-19"63, nu a incalcat principiile vietii politice democratice. 8volutia monarhiei a
marcat si practicile politice in stat. 0ria dinastica din decem,rie 19"5, cand printul 0arol a renuntat la
mostenirea tronului, a fost reolvata de (arlament in ianuarie 19"1, prin proclamarea lui -ihai ca
mostenitor al tronului. +upa moartea regelui )erdinand I, acesta a condus tara tutelat de o Regenta,
fiindca era minor. +ar, dupa ce a revenit in tara, in anul 1930, si a fost proclamat rege, de (arlament, in
locul lui -ihai I, 0arol al II-lea a urmarit reducerea rolului partidelor politice si instaurarea unui regim in
care monarhul sa ai,a puteri sporite. Astfel, in anul 1938, acesta a instaurat un regim autoritar, in timpul
caruia singura formatiune care a functionat a fost cea care il sustinea pe rege, )rontul Renasterii
4ationale denumita, din 1940, (artidul 4atiunii. In conditiile pierderilor teritoriale din anul 1940 regele
0arol al II-lea a a,dicat 2septem,rie 19403.
Carente ale democratiei interbelice9 su,iectivismul unor politicieni: a,uurile administratiei in
timpul alegerilor parlamentare, !udetene, comunale: in perioada 1919-1936, regele a diolvat de opt ori
parlamentul prin decret regal, inainte de termenul legal de patru ani, fapt ce a afectat regimul
democratic: *egea electorala din 19"1 sta,ilea ca partidul care o,tinea minimum 40< din voturi primea
50< din totalul mandatelor in Adunarea +eputatilor 2prima electorala3, cealalta !umatate se impartea
proportional intre toate partidele, inclusiv cel castigator: sistemul =rasturnat= prin care regele numea
guvernul, diolva parlamentul, se schim,a conducerea administratiei locale si apoi se organiau alegeri
generale: astfel, guvernantii iti asigurau succesul electoral: e.agerarile presei, indeose,i ale celei de
partid, demagogia, recurgerea la cenura, starea de asediu, a,uuri ale administratiei: amestecul tot
mai evident al regelui 0arol al II-lea 2dupa 19303 in activitatea de guvernare, cu scopul introducerii
regimului de autoritate monarhica 2fapt realiat in fe,ruarie 19383: ascensiunea organiatiilor e.tremiste
de dreapta, fapt care a condus la practici antidemocratice9 amenintarea, santa!ul, violenta, crima
2asasinarea lui I.&. +uca in 1933, a lui A. 0alinescu in 1939, a lui 4. Iorga in 19403.
c) Li'eralis"#l punea in centrul societatii individul, teorie care a fost sustinuta pana la primul
ra,oi mondial. +upa ra,oi au loc modificari in ideologia li,erala, aparand neoli,eralismul care pune
accentul pe interventia statului, apreciind ca interesul general prima asupra celui individual. Aceasta
conceptie a fost devoltata de personalitati de marca, precum9 %tefan >eletin, -ihail -anolescu, ;intila
#ratianu, ;ictor %lavescu s.a. 8i au adus importante contri,utii la teoria si practica industrialiarii,
punctul esential al doctrinei neoli,erale. ;iitorul era, in conceptia lui %t. >eletin - cel mai de seama
teoretician al neoli,eralismului - in industrialiare si ur,aniare. 8i au accentuat rolul industriei si au
intrevaut o stransa legatura intre industrialiare, moderniare si consolidarea independentei politice.
Repreentantii neoli,eralismului au devoltat teoria privind =protectionismul=, concretiata in formula
=prin noi insine= prin care se putea asigura o valorificare superioara a resurselor nationale, in primul
rand prin forte proprii. +evia =prin noi insine= nu tre,uie interpretata ca o atitudine e.clusivista, de
inlaturare a capitalului strain, ci ca o cola,orare cu acesta in conditii mai avanta!oase ca pana atunci.
(entru %tefan >eletin, 0onstitutia din martie 19"3 repreenta documentul oficial de nastere a
neoli,eralismului romanesc. Regimul politic avea un caracter democratic si se intemeia pe separatia
puterilor in stat. 8l aprecia 9 =(entru intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de
vedere, care alcatuiesc esenta noului li,eralism9 a3 interventia puterii de stat si ,3 conceptia li,ertatilor
individuale ca =functii sociale=. +emocratia, idee de ,aa a gandirii li,erale de pretutindeni s-a ,ucurat
si ea, pe plan teoretic, de atentia ideologilor li,erali, cu deose,ire in perioada inter,elica, in care
aceasta era virulent com,atuta de gruparile e.tremiste de dreapta.
In Romania) li'eralis"#l a fost promovat de (artidul 4ational *i,eral, care repreenta
interesele ,urgheiei industriale si financiare, precum si ale unor meseriasi si intelectuali. In perioada
inter,elica, la conducerea lui s-au succedat politicieni remarca,ili9 Ion I. 0. #ratianu 2pana in 19"63,
;intila #ratianu 219"6-19303, I. &. +uca 21930-19333, 0. I. 0. #ratianu 21934-19463: organul central de
presa era ;iitorul. (artidul 4ational *i,eral, aureolat de infaptuirea -arii $niri si adept al democratiei
parlamentare, a dominat scena politica inter,elica. Intre realiarile de marca ale guvernelor (4* se
inscriu9 0onstitutia din 19"3, legile de unificare 2administrativa, !udecatoreasca, a invatamantului etc.3,
stimularea devoltarii economiei nationale, mai ales a industriei etc.
d) Tara!is"#l a fost cea de-a doua conceptie cu un impact deose,it in societatea romaneasca.
Aceasta conceptie a fost promovata de 0onstantin %tere, ;irgil -adgearu, Ion -ihalache, &h. >ane
s.a. 8i sustin ca Romania - ca si celelalte state agrare - evolua pe o cale necapitalista, intemeindu-se
pe mica proprietate taraneasca. Repreentantii sai puneau accent pe organiarea taranimii in
cooperative si pe ridicarea nivelului cultural al satelor etc. %pre deose,ire de poitia proindustriala,
puternic sustinuta in plan politic de (artidul 4ational *i,eral - care considera pro,lema agrara
reolvata, in linii generale, prin aplicarea reformei agrare dupa primul ra,oi mondial - (artidul
'aranesc si, apoi (artidul 4ational 'aranesc, au acordat o atentie sporita gospodariei taranesti si
agriculturii. 'aranismul sustinea primatul taranimii, ca o clasa omogena si independenta, cu un rol
deose,it in evolutia ulterioara a societatii romanesti. %e afirma ca prin aplicarea doctrinei taraniste si
apoi a =statului taranesc= - ca cea mai autentica e.presie a democratiei - se putea realia gospodaria
taraneasca trainica, ,aata pe =proprietatea de munca=. 'aranistii sustineau cresterea rolului statului in
economie, considerand-o chiar o necesitate. (ornind de la conceptia ca Romania tre,uie sa ramana un
stat preponderent agrar, repreentantii taranismului n-au negat necesitatea devoltarii unor ramuri
industriale, in mod special a celor care valorificau produsele agricole si ,ogatiile su,solului. In schim,
ei se impotriveau protectionismului vamal ridicat, sustinut de li,erali. Repreentantii taranismului
apreciau ca Romania nu dispunea de suficient capital pentru sustinerea devoltarii economiei si se
pronuntau pentru politica =portilor deschise = fata de capitalul strain. +in punct de vedere politic, 0.
%tere aprecia in 19"0 ca statul roman nu poate fi decat un stat taranesc, pentru ca poporul roman este
un popor de tarani si pentru ca munca taraneasca conditiona toata viata economica si sociala. *a
inceput 21919-19"43 taranistii au sustinut =lupta de clasa= a taranimii si muncitorimii impotriva
=,urgheiei oligarhice =, apoi 2dupa 19"43, au preconiat =apararea de clasa= impotriva agresiunii la
care taranimea era supusa din partea ,urgheiei. In motiunea adoptata in 1935 la 0ongresul (artidului
4ational 'aranesc se insista pe ideea de cola,orare a tuturor fortelor sociale in cadrul statului national
taranesc pe ,aa unei reale democratii.
'aranismul era sustinut de (artidul 'aranesc, care s-a infiintat in 1918, repreentand interesele
lumii satelor9 invatatori, preoti, tarani. *a 10 octom,rie 19"1, dupa mai multe discutii preala,ile, a avut
loc fuiunea (artidului 'aranesc, cu (artidul 4ational Roman, constituindu-se (artidul 4ational
'aranesc, preidat de Iuliu -aniu. 4oul partid, adept al democratiei parlamentare, a a,andonat tea =
luptei de clasa = sustinuta de taranisti: el isi intemeia doctrina pe principiul economic al =portilor
deschise=. +upa o intensa campanie impotriva guvernului li,eral, culminand cu -area Adunare de la
Al,a-Iulia din 1 mai 19"8, national-taranistii au fost chemati la guvernare in noiem,rie 19"8, o,tinand,
pe un val de entuiasm, cea mai categorica victorie electorala, cu 66,61< din voturi.
&uvernarile din 19"8-1931 si 193"-1933 au coincis cu cria economica, fapt ce le-a erodat
popularitatea. In practica de guvernare, national-taranistii nu si-au putut transpune doctrina: nu numai
ca nu au infaptuit =statul taranesc=, dar au si renuntat 2in 19313 la politica portilor deschise. In anii de
opoitie s-au pronuntat pentru apararea regimului democratic, luand atitudine impotriva fortelor
predictatoriale.
e) Naio!alis"#l. 8ra ideologia e.tremei drepte repreentate de *iga Apararii 4ational-0restine,
intemeiata de A.0. 0ua in 19"3, si de *egiunea Arhanghelul -ihail, infiintata de 0orneliu >elea-
0odreanu care, in 19"6, se desprinde din *iga Apararii 4ationale 0restine, iar in 1930 isi constituie o
sectie politica - &arda de )ier. 4ereusind sa se impuna pe scena politica, *iga Apararii 4ational-0restine
a fuionat in 1935 cu (artidul 4ational Agrar, formand (artidul 4ational 0restin: acest partid a !ucat un rol
modest, fiind atras de 0arol al II-lea in manevrele pentru instaurarea regimului autoritar. -em,rii acestor
organiatii erau recrutati din randul ,urgheiei romane aflate la concurenta cu cea evreiasca al
intelectualilor, al studentilor, taranilor, al saracilor. Aceste formatiuni nu se ,aau pe o ideologie limpede,
dar promovau antisemitismul, anticomunismul si misticismul: foloseau formatii paramilitare care de multe
ari recurgeau la violente.
0ea mai importanta grupare e.tremista de dreapta a fost cea a lui 0orneliu >elea 0odreanu.
*egionarii aruncau responsa,ilitatea dificultatilor din tara pe seama sistemului democratic de
guvernamant si a partidelor politice. Adepti ai regimului totalitar, ei propuneau solutii radicale9 stergerea
datoriilor facute la ,anci si camatari, starpirea hotiei, ameliorarea situatiei materiale a populatiei. (entru
atragerea cetatenilor foloseau diverse modalitati9 procesiuni religioase, repararea sau construirea unor
,iserici sau troite, organiarea ta,erelor de munca, a unor cantine si magaine pentru muncitori etc.
+octrina legionara se proclama, inainte de toate, crestina, element menit sa su,liniee atat orientarea
antisemita, cat si condamnarea morala a oamenilor politici din partidele democratice acuati de
materialism, de lipsa de credinta in +umneeu. *egionarii au lansat teoria purificarii prin moarte,
e.acer,and misticismul, promovand ura, intoleranta si apologia mortii. In viiunea lor democratia
parlamentara era condamnata la pieire, fiind socotita vinovata de scindarea natiunii prin lupta dintre
partide, de sla,irea autoritatii statului, saracirea populatiei, lipsa de moralitate, facilitarea acapararii
avutiei tarii de catre politicieni si evrei si su,ordonarea Romaniei marii finante internationale evreiesti.
In locul sistemului democratic de alegere a conducatorilor tarii, legionarii sustineau teoria elitelor. In
planul politicii e.terne miscarea legionara a actionat pentru alianta Romaniei cu &ermania si Italia
afirmand ca seful lor, 0orneliu >elea 0odreanu va face din Romania = o tara mandra ca soarele de pe
cer=. Interisa de guvernul li,eral, &arda de )ier nu a eitat sa-l asasinee pe primul-ministru I.&. +uca
la "9 decem,rie 1933. (este un an, ea s-a legaliat su, numele ='otul pentru 'ara=.
In deceniul al patrulea, intr-un conte.t favora,il 2ingaduinta autoritatilor, deamagirea unor largi
categorii sociale fata de politica guvernamentala, disensiunile dintre li,erali si national-taranisti3,
miscarea legionara s-a aflat in ascensiune. *a alegerile parlamentare din 1936 s-a situat pe locul al
treilea, cu 15,58< din voturi. 'oate partidele politice au fost diolvate prin decretul regal din martie
1938. *egionarii au a!uns la putere in septem,rie 1940. 8i au instaurat un regim dictatorial si au
promovat o politica profund antidemocratica, de teroare.
*) E+re"a sa!ga din Romania este repreentata de (artidul 0omunist, infiintat in 19"1 care a
aderat la Internationala a III-a comunista 2aflata in slu!,a $niunii %ovietice3. 0onceptia comunista
2mar.ist-leninista3 aprecia ca oranduirea capitalista e perimata din punct de vedere istoric si tre,uia
lichidata pe calea revolutiei. 8senta doctrinei comuniste se afla in documentele (artidului 0omunist,
care apreciau ca Romania era o =veriga sla,a a lantului imperialist= si ca de aceea tre,uia pregatita
revolutia in vederea inlaturarii de la putere a ,urgheiei si mosierimii, instaurarii dictaturii proletariatului,
nationaliarii principalelor mi!loace de productie, in scopul edificarii societatii socialiste. In anul 19"3
comunistii romani au adoptat si sustinut tea cominternista privind dreptul popoarelor la
autodeterminare, mergand pana la despartirea de stat. Astfel Romania era considerata =stat
multinational=, creatie a =imperialismului apusean= si tre,uia demem,rata. 8l a instigat la tul,urari, mai
ales in #asara,ia. ?rientarea antinationala a (0R a dus la scoaterea lui in afara legii, in anul 19"4.
Acest partid nu a gasit aderenta in Romania, din mai multe caue9 numarul mic de militanti, ideile
nerealiste din program, puternicul sentiment de proprietate specific taranimii, numarul relativ redus de
muncitori. In anii ilegalitatii 219"4-19443 influenta sa a fost restransa, partidul avand circa 1.000 de
mem,ri, cei mai multi provenind din randul minoritatilor nationale. In august 1944, insa, in conditiile
inlaturarii regimului antonescian si ale ocupatiei sovietice, (0R participa la guvernare si treptat
reuseste sa preia treptat intreaga putere.
g) E,ol#ia poliica a Ro"a!iei i! perioada i!er'elica. -ecanismul democratic sta,ilit de
0onstitutia din 19"3, s-a dovedit a fi e.trem de dificil de pus in aplicare. +ificultatea a fost data in primul
rand de faptul ca si dupa 1918 s-a mentinut vechea practica, instituita de 0arol I, ca regele sa
numeasca guvernul dupa care urma diolvarea corpurilor legiuitoare si organiarea de alegeri. Astfel ca
nu legislativul desemna e.ecutivul, ci invers. In perioada inter,elica s-a inregistrat o mare insta,ilitate
guvernamentala: in cei "0 de ani ai perioadei inter,elice s-au perindat la carma tarii 30 de guverne si
au avut loc 10 alegeri generale.
(rimul deceniu inter,elic a fost dominat de li,erali. &uvernele li,erale, punand in aplicare politica
=prin noi insine= au urmarit, prin masurile luate, valorificarea ,ogatiilor tarii si emanciparea economiei
tarii de su, dependenta capitalului strain. A fost adoptata noua 0onstitutie in 19"3: au fost adoptate legi
privind comercialiarea si controlul intreprinderilor statului 219"43, legea minelor, legea energiei 219"43
legea pentru organiarea si e.ploatarea cailor ferate 219"53 etc. 0el de-al doilea deceniu inter,elic are
ca trasatura alternanta la guvernare a national-taranistilor si li,eralilor. 'aranistii au guvernat in
intervalele 19"8-1931 si 193"-1933 punand in practica politica economica a =portilor deschise=.
Reveniti la guvernare, in 1933, li,eralii au promovat masuri de incura!are a industriei nationale si de
crestere a rolului statului in economie. +atorita unui comple. de factori interni, dar si pe un fond
international caracteriat prin ofensiva fortelor de e.trema dreapta, regimul democratic sta,ilit prin
0onstitutia din 19"3 a inceput sa functionee tot mai defectuos si a esuat in urma alegerilor
parlamentare din 1936.
II. ROMANIA POSTBELICA. STALINISM) NATIONAL-COMUNISM
SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
$. IMPUNEREA MODELULUI SO.IETIC
$.$. Tranzitia spre comunism. Initial, actul de la "3 august 1944, prin care Romania a iesit din
ra,oiul impotriva 4atiunilor $nite, a repreentat o speranta in perspectiva reinstaurarii vechiului regim
democratic inter,elic. +in pacate insa, urmarea imediata a evenimentelor a constituit-o ocuparea
Romaniei de catre trupele Armatei Rosii. (rincipalii artiani ai arestarii maresalului lon Antonescu, in
frunte cu regele -ihai si generalul 0onstantin %anatescu, maresalul (alatului, nu aveau cum sa ia in
calcul o asemenea consecinta, cu atat mai mult cu cat doi dintre liderii comunisti, *ucretiu (atrascanu
si 8mil #odnaras, au fost la curent cu desfasurarea actiunii. %istematic si organiat, ,eneficiind de
spri!inul tacit, dar total, al -oscovei, (0R avea sa demaree, in toamna anului 1944, lupta pentru
acapararea structurilor de putere ale tarii. +aca in primul guvern, format in seara ilei de "3 august
1944 si condus de generalul 0onstantin %anatescu, era un singur comunist 2*ucretiu (atrascanu3, in
cel de-al doilea guvern %anatescu, )rontul 4ational +emocrat 2o alianta de mici partide de stanga
aflate su, controlul total al comunistilor3 detinea mai multe portofolii, printre care si cel de vicepre-
sedinte al 0onsiliului de -inistri 2(etru &roa3. *a 1 decem,rie 1944, era instaurat un nou guvern,
preidat de generalul 4icolae Radescu, in fapt o ultima incercare, nereusita, de stavila impotriva
tavalugului sovietic. %i in acest guvern, comunistii si aliatii lor erau ,ine repreentati: mai mult chiar,
detineau unele ministere cheie 2ministerele !ustitiei, muncii, educatiei nationale, comunicatiilor3 si
vicepresedintia 0onsiliului de -inistri.
+rumul spre puterea e.ecutiva al (0R este !alonat de o con!unctura internationala favorianta.
*a inceputul anului 1945, victoria 4atiunilor $nite devenise inevita,ila. In aceste conditii, liderii (0R au
fost chemati la -oscova, unde li s-a cerut sa rastoarne guvernul Radescu. +esi conferinta de la Ialta
adopta Declaratia cu privire la Europa eliberata, %talin a cerut imperativ ca regele -ihai sa-i aduca la
putere pe comunisti. (0R a trecut la indeplinirea planului de preluare a puterii politice. +e acum inainte,
au fost urmarite ca o,iective imediate crearea unor puternice tensiuni intre populatie si administratia
locala 2tensiuni legate de apropiata reforma funciara3, inlaturarea prin forta a unor prefecti si primari
considerati reactionari, organiarea unor =greve spontane= de catre sindicatele comuniste 2ceferisti,
tipografi3, totul fiind du,lat de o furi,unda campanie de presa indreptata impotriva a tot ce repreenta
trecutul inter,elic. In urma interventiei directe a comisarului sovietic Andrei ;isins@i la regele -ihai, in
fapt, un adevarat act de forta in relatiile internationale, s-a o,tinut si reultatul urmarit9 instaurarea la 1
martie 1945 a unui guvern procomunist, condus de (etru &roa. Avocat si proprietar care afisase in
perioada inter,elica idei nationaliste si democratice, &roa era si liderul unui minuscul partid taranesc,
tocmai ,un pentru a gira un ca,inet in care comunistii aveau ma!oritatea, dar nu detineau functia de
prim-ministru. *a 13 martie 1945, noile autoritati au preluat 'ransilvania de nord-vest 2in fapt eli,erata
de armata romana inca din octom,rie 19443 si au realiat reforma agrara promisa. (ractic, din acest
moment drumul comuniarii Romaniei era deschis. In toate !udetele au fost numiti prefecti din randul
comunistilor, fara repreentanti ai (4' sau (4*. 0u a!utorul ministrului !ustitiei, *ucretiu (atrascanu, a
fost ela,orata o noua legislatie, in mare parte de inspiratie sovietica, pentru a epura din viata pu,lica pe
toti cei ce se opuneau acapararii puterii de catre (0R 2la 30 martie 1945 a fost impusa legea epurarii
institutiilor statului, prin care, su, prete.tul inlaturarii celor care au cola,orat cu regimul antonescian si
cu &ermania naista, au fost e.cluse din institutiile de stat persoanele care se opuneau comuniarii
tarii3. Aceasta legislatie, aparuta inca din toamna anului 1944, a facilitat inlaturarea din viata pu,lica a
elitei intelectuale si a fost du,lata a,il de o agresiva campanie de demascare in presa a =elementelor
reactionare=. 8ste adevarat ca (0R s-a folosit de un amplu curent de opinie, e.istent si in ?ccident,
privind inlaturarea tuturor celor care, su, diferite forme, cola,orasera cu regimurile politice de dreapta.
*ocul acestora a fost ocupat initial de oameni de cultura cu vederi de stanga 2nu neaparat comuniste3,
dispusi la diferite compromisuri cu puterea nou instalata.
(rogramul (0R de comuniare a tarii a avut de infruntat in plan politic doua mari o,stacole9
monarhia si partidele politice. In conte.tul nerecunoasterii guvernului (etru &roa de catre %$A si
-area #ritanie si luand act de numeroasele incalcari ale prevederilor constitutionale, regele -ihai intra,
in august 1945, in =greva regala=, cerandu-i lui (etru &roa sa demisionee. Acesta a refuat, fiind
incura!at de repreentantii sovietici din 0omisia Aliata, condusa de facto de generalul locotenent
sovietic ;ladislav (. ;inogradov. Regele s-a retras din viata politica, refuand sa mai semnee actele
emise de guvern, in speranta ca va determina astfel inlaturarea acestuia. Iluorie speranta, deoarece
-oscova sustinea guvernul (etru &roa si (0R. Refuul regelui -ihai nu a avut astfel consecinte
ma!ore, deoarece regimul instaurat a pus in vigoare, fara semnatura regelui, actele legislative emise. In
spri!inul regelui, la 8 noiem,rie 1945, a avut loc o manifestatie organiata de partidele politice istorice si
de tineretul universitar. %ingura consecinta concreta a grevei regale a fost conditionarea, de catre %$A
si -area #ritanie, a includerii in ca,inet, pana la desfasurarea alegerilor, a doi ministri din partea
opoitiei 2hotarare luata la 0onferinta de la -oscova din noiem,rie 19453. Au fost, asadar, desemnati
doi ministri secretari de stat9 8mil Aatieganu 2(4'3 si -ihail Romniceanu 2(4*3, a caror influenta in
guvern era insa neinsemnata.
$rmatorul o,iectiv I-a repreentat eliminarea totala de pe esichierul politic a vechiului sistem
multipartinic. &uvernul a ela,orat o noua lege electorala, prin care sporea numarul alegatorilor,
adaugandu-le si pe femei, si desfiinta %enatul, reconstruind Repreentanta 4ationala in asa fel incat
sa-i fie complet supusa. In acest conte.t, prin diverse metode, comunistii au reusit fraudarea alegerilor
de la 19 noiem,rie 1941 2primele alegeri parlamentare post,elice3, castigate de #locul (artidelor
+emocratice 2#(+3, alianta condusa de (0R. Acestea au avut scopul de a legitima prin vot puterea
comunista, care de acum controla si puterea legislativa. +esi %$A si -area #ritanie au denuntat
alegerile, nici una nu a mers mai departe pentru a spri!ini partidele istorice. +upa acest eveniment,
influenta occidentala practic a incetat. In aceste conditii, regele -ihai I a participat, la 1 decem,rie
1941, la sedinta inaugurala a noului (arlament. +ominand de o maniera categorica legislativul si
controland celelalte doua puteri in stat, puterea e.ecutiva si !udecatoreasca, comunistii au trecut la
eliminarea (4', (4* si (%+. Aceasta actiune s-a desfasurat pe mai multe planuri9 intericerea
sistematica a organelor de presa taraniste si li,erale pe diferite perioade, campanii agresive in
oficioasele comuniste Scanteia si Romania libera impotriva vechilor lideri politici 2nu insa si impotriva
regelui -ihai3, arestarea pe termen scurt 2pentru inceput3 a unor mem,ri (4' si (4*, declansarea unor
incidente violente la diverse manifestatii.
'ot acest climat de teroare nu avea decat un singur scop9 introducerea cat mai curand a
sistemului unipartinic, similar celui din $R%%. %emnarea, in fe,ruarie 1946, a 'ratatului de pace de la
(aris, in situatia in care Romaniei nu i se accepta ,eligeranta, iar guvernul comunist nu accepta sa
participe la (lanul -arshall, a accelerat schim,area vechiului regim. In acest conte.t, a fost organiata,
in iulie 1946, diversiunea de la 'amadau, care a constituit prete.tul intericerii (4'. Incercarea esuata
de a parasi tara a unor lideri ai (4', in scopul informarii ?ccidentului despre adevarata stare de lucruri
din tara, a fost urmata de arestarea intregii conduceri a partidului. 0um era si de asteptat in conditiile
date, finalul s-a dovedit a fi tragic pentru taranisti. $nul dintre fauritorii Romaniei -ari, Iuliu -aniu 2cel
mai reduta,il militant anticomunist al timpului3, acuat de tradare si conspiratie cu servicii secrete
englee sau americane pentru rasturnarea guvernului &roa, a fost condamnat la inchisoare pe viata si
si-a gasit sfarsitul in penitenciarul de la %ighet, in 1953, iar lon -ihalache a primit tot pedeapsa cu
inchisoare pe viata si a murit, in 1913, in puscaria de la Ramnicul %arat. In fata furiei comuniste, (4*-
#ratianu si-a suspendat activitatea in august 1946, clu,ul li,eral a fost inchis, iar la 1 noiem,rie 1946
au fost eliminati din guvern mem,rii gruparii 'atarescu, tovarasi de drum pastrati doar atata vreme cat
aparentele unui guvern de coalitie tre,uiau mentinute. 0ateva luni mai tariu, ultimul ,astion al
legalitatii inter,elice, monarhia, era inlaturat - regele -ihai a fost o,ligat sa a,dice la 30 decem,rie
1946 si apoi sa paraseasca Romania. 0hiar in seara inlaturarii fortate a regelui a fost data pu,licitatii
*egea nr. 313, prin care era a,olita monarhia si se proclama Repu,lica (opulara Romana. 0ongresul
de a,sor,tie a (%+ de catre (0R, desfasurat in fe,ruarie 1948 si in urma caruia s-a constituit (-R -
(artidul -uncitoresc Roman, nu a repreentat decat un simplu e.ercitiu de imagine si a confirmat
actiunile comuniste de introducere a modelului sovietic.
?data incheiata distrugerea vechiului regim politic si a principalelor sale institutii, (0R a
continuat sovietiarea Romaniei prin impunerea statului totalitar si a controlului complet asupra
societatii. 0onstitutiile din 1948 si 195" au dat putere de lege noului regim politic. (rincipala preocupare
a noilor autoritati a fost aceea de a reprima orice forma de reistenta, motiv pentru care, cu spri!inul
direct al $R%% si cu cadre sovietice, a fost organiata, in august 1948, Directia Generala a Securitatii
Poporului, care avea ca principala indatorire =apararea cuceririlor democratice ale poporului=, adica a
poitiilor castigate in anii post,elici de comunisti. In decem,rie 1948, %ecuritatea si-a constituit propriile
sale trupe, iar in ianuarie 1949 ea se completa cu +irectia &enerala a -ilitiei, care inlocuia (olitia si
Bandarmeria. Aceeasi misiune a primit-o si !ustitia, complet su,ordonata autoritatii partidului si a
statului. %taliniarea s-a e.tins si in domeniul culturii, unde unicul criteriu acceptat era acela al
conformitatii ideologice. %coaterea din ,i,lioteci a sute de autori acuati de =nationalism= sau
=cosmopolitism=, eliminarea din e.poitii a tuturor ta,lourilor sau sculpturilor socotite decadente si
intericerea compoitorilor care nu preentau viata noua a tarii a devenit o norma curenta. +isciplinele
socio-umane 2filosofia, istoria sau sociologia3 au fost desfigurate, oameni de stiinta unanim recunoscuti
fiind indepartati de la catedra, unii dintre ei pierandu-si chiar viata dupa ani grei de detentie.
$./. Lupta pentru putere. Imediat dupa preluarea puterii, asistam la o acer,a lupta pentru
controlul a,solut, purtata de &heorghiu-+e!, in afara oricarei reguli democratice. (rima victima, in 1941,
a constituit-o fostul conducator comunist din anii celui de-al +oilea Ra,oi -ondial, %tefan )oris. A
urmat fostul ministru de !ustitie, *ucretiu (atrascanu. Ideolog comunist scolit in ?ccident, acesta putea
deveni oricand un contracandidat pentru +e!, fapt ce nu i-a fost iertat niciodata. Arestat din 1948, a fost
tinut in iolare si anchetat dur pentru a recunoaste acuatii fanteiste viand tradarea sa. +upa moartea
lui %talin, &heorghiu-+e! decide suprimarea lui *ucretiu (atrascanu, e.ecutat in 1954, cu atat mai mult
cu cat noul lider sovietic, 4i@ita Arusciov, initiase un plan de destaliniare partiala, viand, pentru
inceput, de,arcarea vechilor conducatori din tarile sateliate -oscovei. In 195", cu spri!inul lui %talin,
&heorghiu-+e! ii inlaturase pe Ana (au@er, ;asile *uca si 'eoharie &eorgescu, in fapt o grupare
formata la varful (0R, dupa 1944, care se afla in rivalitate cu liderul atotputernic. ? alta etapa a luptei
pentru putere s-a desfasurat in 1956, cand au fost indepartati doi dintre apropiatii lui +e!, -iron
0onstantinescu si Iosif 0hisinevschi. +emn de remarcat este faptul ca aceste eliminari, soldate cu
arestari si e.ecutii 2*ucretiu (atrascanu3 sau condamnari pe viata 2;asile *uca3, au fost urmate de
altele, mult mai numeroase, la toate nivelurile vietii de partid.
-oartea lui %talin, in 1953, si noua orientare a lui Arusciov determina o schim,are si in
Romania. %e incearca o cale proprie de construire a socialismului, care duce la o relativa distantare
fata de -oscova. In anul 1958 s-a o,tinut retragerea trupelor sovietice din Romania. In cele din urma,
insa, unda destaliniarii a a!uns si la #ucuresti. (ro,lema lui &heorghiu-+e! era sa continue programul
stalinist, ceea ce a si decis 0ongresul al III-lea al (-R. (entru prima oara, in anii 710 a inceput sa se
vor,easca de autonomie, independenta si neamestec in tre,urile interne, comunismul fiind asociat cu
valorile nationale. *a capatul unor negocieri care s-au purtat de la #ucuresti la #ei!ing si de aici la
-oscova, liderii (-R au dat pu,licitatii Declaratia din aprilie 1964, prin care se pronuntau impotriva
hegemoniei sovietice, pentru independenta si egalitate, pentru neamestec si pentru cooperare in spiritul
avanta!ului reciproc. 0a sa arate ca noua orientare nu este doar formala, autoritatile comuniste au
eli,erat mii de detinuti politici si a fost initiat un vast program de reconsiderare a valorilor nationale, fiind
readusi in prim-plan mari oameni de cultura complet ignorati pana atunci. Relativa rela.are a
represiunii, care a atras de partea comunistilor destule adeiuni, n-ar fi tre,uit sa induca in eroare pe
nimeni, deoarece nimic esential nu se schim,ase in structura politica a sistemului.
$.0. National-comunismul ceausist. +ecesul lui &heorghiu-+e! 219153, revenirea partidului la
vechea denumire de (0R si numirea ca secretar general a lui 4icolae 0eausescu 2cu ocaia
0ongresului al I/-lea al (0R din 19153 nu au oprit actiunile de epurare. Astfel, noul lider de la #ucuresti
i-a inlocuit treptat pe vechii apropiati ai predecesorului cu noii sai fideli 2Ilie ;erdet, (aul 4iculescu--iil,
%tefan Andrei, +umitru (opescu etc.3. -omentul 0ongresului al I/-lea a fost folosit de noul lider de la
#ucuresti pentru a se preenta in ipostaa de mare reformator, afirmand raspicat independenta
2intemeiata insa tot pe industrialiare si resurse proprii3, omogeniarea sociala si etnica a natiunii,
neamestecul in tre,urile interne si deci neutralitatea activa in marile dispute ideologice, precum si
unitatea de monolit in !urul partidului si a secretarului sau general. In anii care au urmat, gesturile de
insu,ordonare fata de cerintele -oscovei au fost insotite de o larga deschidere spre ?ccident.
In aprilie 1918, cu prile!ul unei plenare a 00 al (0R, noul lider de la #ucuresti, 4icolae
0eausescu 2presedinte al Romaniei din 19643, aducea grave acuatii lui &heorghiu-+e!, privind
implicarea sa in caurile %tefan )oris si *ucretiu (atrascanu, precum si in crimele savarsite de
%ecuritate in timpul sau. Aceasta actiune facea parte dintr-o vendeta politica, menita sa duca la
eliminarea lui Ale.andru +raghici 2fost ministru de interne3, ,anuit ca vrea sa-i ia locul, si a unor cadre
din conducerea -inisterului de Interne. In ciuda acestui e.ercitiu de imagine pu,lica realiat de 4icolae
0eausescu, sistemul comunist si-a prote!at vechile cadre, astfel incat cei inlocuiti si pensionati au
,eneficiat de toate favorurile regimului 2pensie de demnitar, case de protocol, aproviionare de la
magainele speciale de partid3. (rin noua 0onstitutie din 1915, statul primea denumirea de Repu,lica
%ocialista Romania 2R.%.R.3. (ana in 1961, politica interna s-a caracteriat prin continuarea proceselor
de desovietiare si destaliniare incepute de &heorghe &heorghiu-+e! dupa 1958: promovarea unei
culturi a.ate pe evidentierea trasaturilor nationale, care a avut ca scop atragerea de partea regimului a
populatiei prin e.ploatarea sentimentelor nationale: atenuarea politicii represive a %ecuritatii, eli,erarea
detinutilor politici. 'oate aceste masuri nu au pus niciodata in discutie monopolul puterii detinut de
(.0.R. si de conducatorul statului.
*a toate acestea s-a adaugat si o importanta rela.are in viata culturala, unde dogmele
=realismului socialist= au fost pentru moment a,andonate, modelele occidentale reintrand in atentie prin
numeroase traduceri de opere fundamentale si prin contacte repetate in domeniul stiintific si artistic.
;iata de fiecare i s-a schim,at, traiul la limita mi!loacelor de su,istenta fiind inlocuit treptat cu o viata
ceva mai decenta, in care a devenit posi,ila cumpararea unui apartament sau a unui autoturism,
petrecerea unei vacante in tara sau in strainatate etc. #ucurestiul a devenit un spatiu frecventat de
liderii lumii9 de la presedintele )rantei, 0harles de &aulle, la presedintii americani 4i.on si )ord.
0eausescu, la randul lui, a ,eneficiat de viite la cel mai inalt nivel in %$A si 8uropa ?ccidentala. *a o
privire mai atenta asupra lucrurilor, se putea constata ca toate aceste schim,ari nu anulau controlul
partidului asupra societatii si nu anuntau pluralismul si democratia. Avea sa fie o scurta deschidere,
urmata imediat de intoarcerea la vechile practici, 0eausescu pronuntandu-se chiar si in momentul sau cel
mai fast 2condamnarea invadarii 0ehoslovaciei de catre trupele 'ratatului de la ;arsovia in 19183 doar
impotriva dreptului $R%% de a-si su,ordona statele socialiste. 4ici socialismul democratic si nici
inlocuirea economiei centraliate cu economia de piata nu s-au ,ucurat de sustinere din partea sa.
In acelasi timp are loc consolidarea puterii lui 0eausescu, care acumuleaa cele mai inalte
functii de partid si de stat9 in 1916 devine presedinte al 0onsiliului de %tat, iar din 1918 controleaa si
0onsiliul Apararii. +in 1961, inspirata din realitatile din 0hina si 0oreea de 4ord, tari pe care
0eausescu tocmai le viitase, a inceput =revolutia culturala=, manifestata in special prin e.acer,area
propagandei comuniste si a cultului personalitatii lui 4. 0eausescu. +irectiile principale ale =revolutiei
culturale= au fost cuprinse in =tezele din iulie=, care semnifica, de fapt, reintoarcerea la un regim
autoritar, de tip neostalinist. In 1964, cu prile!ul 0ongresului al /I-lea al (0R, a fost lansat Programul
partidului ce via faurirea societatii socialiste multilateral devoltate si inaintarea Romaniei spre
comunism. In economie se revine la controlul total asupra intreprinderilor, investitiile si ritmul de
devoltare fiind sta,ilite ca urmare a indicatiilor personale ale lui 0eausescu. 'ot in acest an de,uteaa
asa-numitul socialism dinastic, la 0ongresul al /I-lea sotia lui 0eausescu, 8lena, devenind al doilea om
politic in stat. (aralel cu aceasta evolutie, a fost inlaturata vechea garda din timpul lui +e! si s-a trecut
la metoda =rotirii cadrelor= si la fuiunea dintre responsa,ilitatile administrative si cele de partid. Astfel,
regimul ceausist a putut controla si anihila orice rival sau nemultumire.
'reptat, regimul a devenit tot mai restrictiv si a,uiv, ducand, dupa 1980, la saracirea accentuata
a populatiei si la deteriorarea fara precedent a conditiilor de viata ca urmare a efortului de a se plati
marile datorii e.terne ale tarii. Incura!at de modelul asiatic 2control ideologic riguros si concentrarea
puterii3, 0eausescu se considera suficient de popular ca sa-si insuseasca si functia de presedinte al
Repu,licii 2in 19643, oficialiand si prin persoana sa autoritatea suprema a partidului-stat. *a !umatatea
anilor 760, regimul lui 0eausescu intrase de!a pe o panta descendenta. ?,sesia continua nea,atuta a
industrialiarii fortate, careia ii era repartiat 30< din venitul national, a continuat sa dea nastere unor
colosi care produceau in afara cerintelor pietei si cu enorme consumuri de energie marfuri de sla,a
calitate, a,ia inghitite de celelalte tari socialiste, care la randul lor vindeau marfa asemanatoare
Romaniei. 4ici agricultura nu se afla intr-o situatie mai ,una. *ipsita de forta de munca 2ani de ile
canaliata spre orasele industriale3, insuficient mecaniata, producea doar atat cat puteau sa stranga
de pe camp soldatii, elevii si functionarii pu,lici. -ai multe calamitati naturale 2inundatiile din 1960,
1965, 1966, 1980, 1981, dar mai cu seama cutremurul din 4 martie 19663 au contri,uit si ele la aceasta
situatie.
In aceasta situatie, datoria e.terna s-a triplat 2in 1966 era de 3,1 miliarde dolari, iar in 1981
a!unsese la 10," miliarde3 si au fost cerute reesalonari. In cele din urma, 0eausescu s-a anga!at sa
restituie integral sumele imprumutate si, la recomandarea )ondului -onetar International, sa limitee
importurile si sa sporeasca e.porturile. 0onsecintele au devenit imediat evidente. +e pe piata au dispa-
rut produsele de prima necesitate 2intre timp, in culisele propagandei de partid era pregatit un =program
de alimentatie rationala=, din care erau aproape e.cluse chiar alimentele cu pricina3. In cativa ani,
penuria a a!uns atat de mare, incat singura solutie a ramas carteliarea alimentelor de ,aa si, implicit,
rationaliarea lor. A urmat energia electrica, la randul ei economisita in primul rand in detrimentul
consumatorilor casnici si al utilitatilor pu,lice. In iernile grele ale anilor 780, lipsa luminii si a caldurii se
com,atea in apartamentele de la ,loc cu =o haina in plus=, cum recomandase 0eausescu. +aca in
#ucuresti nu vedeai pe unde calci odata cu lasarea intunericului, plecat in provincie cu trenul la orele
serii nu te luminau pana acasa decat luna si stelele. 8securile anilor 780 nu i-au facut mai intelepti pe
conducatorii tarii. )oamea si frigul au continuat sa se asociee si in acei ani cu lipsa celor mai
elementare li,ertati cetatenesti, societatea fiind in continuare supravegheata si controlata9 +esigur, nu
mai era vor,a de teroarea anilor 750, dar %ecuritatea veghea neclintita. ? adevarata plasa cu ochiurile
din ce in ce mai stramte prinsese intreaga societate. ? armata de informatori 2nu putini atrasi de
avanta!ele acestei situatii igno,ile - un post mai ,un, o calatorie in strainatate, un salariu preferential3
a,ovea ceasuri intregi ca sa umple sute de pagini cu descrierea amanuntita a tot ce faceau ilnic
=o,iectivele= incredintate. (e masura ce situatia Romaniei devenea din ce in ce mai complicata, se
devolta pana la proportii a,erante cultul conducatorului. 0hiar daca functionase inca din primii ani ai
=epocii 0eausescu=, proportiile cultului persoanei sale au crescut odata cu trecerea timpului, in
completa contradictie cu starea tarii si ai locuitorilor ei si cu rolul politic real pe care 0eausescu il mai
!uca in lume in anii 780.
/. TRANS1ORMAREA SOCIETATII
/.$. Noile realitati social-economice. Politica de industrializare. ? data cu inlaturarea
monarhiei, Romania a devenit un stat totalitar, cu un sistem politic de tip stalinist, ,aat pe
concentrarea puterii in mania unui singur partid9 (.0.R., condus de &heorghe &heorghiu-+e!. *inia
economica impusa fortat de -oscova, cu spri!inul guvernului &roa, s-a ,aat pe o intensa
propaganda, du,lata de populariarea modelelor sovietice. Impunerea modelului sovietic 2sovietiarea3
in economie s-a ,aat pe cateva componente importante9 inlocuirea proprietatii private cu proprietatea
de stat prin nationaliarea mi!loacelor de productie, colectiviarea agriculturii si etatiarea ,ancara,
centraliarea economica si planificarea cincinala 2mai intai s-au impus doua planuri anuale, in 1949 si
1950, iar din 1951 s-au introdus planurile cincinale, principalul instrument al politicii de devoltare
centraliata si de control asupra economiei si societatii3. $nele realiari au fost a,il folosite de
propaganda regimului pentru a stimula munca peste norma. -odalitatile prin care s-a pus in practica
aceasta politica au fost santierele tineretului 2#um,esti-*iveeni, %alva-;iseu etc.3 si munca in echipa a
,rigadierilor, asemenea stahanovismului rusesc. In 1951 s-a instituit distinctia Erou al Muncii Socialiste.
$n prim pas in transformarea economiei I-a repreentat acordul cu $R%% semnat la 8 mai 1945,
prin care se infiintau sovromurile. Intreprinderi mi.te romano-sovietice, acestea erau in realitate forme
mascate de spoliere a tarii, functionand e.clusiv in favoarea -oscovei. (rin *egea din 11 iunie 1948
privind nationaliarea principalelor mi!loace de productie, au fost confiscate, intr-o prima etapa, peste
1.000 de intreprinderi industriale si miniere, cu capital romanesc sau strain. (ractic, de acum inainte,
proprietatea privata in industrie era trecuta in administrarea statului, care schita, prin intermediul
planurilor unice si al 0omisiei de %tat pentru (lanificare, o,iectivele de realiat. ?data cu racirea
treptata a relatiilor romano-sovietice, dupa 1958, accentuata de incercarea -oscovei de impunere a
(lanului ;alev, in 1914, prin care Romania era menita sa fie doar o furnioare de produse agrare
pentru tarile 0A8R 2organism de cooperare economica a tarilor comuniste infiintat in 1949, prin care,
de fapt, se realia controlul $R%% asupra economiei statelor socialiste3, industrialiarea devenea o
necesitate organica a regimului. Acest fapt va avea consecinte dramatice dupa 1980, industrialiarea
avand un caracter voluntarist, care nu tinea cont de nevoile si resursele reale ale tarii. Investitiile au
inceput sa fie orientate precumpanitor spre industria grea, infrastructura si petrochimie. 4evoia de
fonduri pentru aceste investitii a fost du,lata insa de rationaliari drastice ale consumului populatiei,
astfel incat asistam lent, dar sigur, la conturarea unui decala! evident, in ceea ce priveste nivelul de trai,
intre Romania si alte state comuniste. Imprumuturile financiare contractate la diferite organisme
internationale au fost ram,ursate cu mari eforturi, mai ales datorita am,itiei regimului national-comunist
al lui 4icolae 0eausescu de a le finalia in scurt timp. +esi Romania anuntase, ca pe o mare victorie,
incheierea platii datoriei e.terne in martie 1989, cria la toate nivelurile se acutia tot mai rapid, iar
regimul se gasea intr-o iolare diplomatica, chiar in cadrul ,locului comunist.
/./. Colectivizarea si lumea satului. *a "3 martie 1945, guvernul (etru &roa legifera noua
reforma agrara, prin care erau e.propriate 1.418.941 ha 2a noua parte din suprafata agricola a tarii3, cu
care erau improprietarite 916.666 familii de tarani. )ostii proprietari isi puteau pastra, deocamdata, doar
50 ha de teren. Aceasta masura, cu care erau de acord toate partidele, a urmarit un scop mai curand
politic decat economic9 inlaturarea marilor proprietari de pamant, incercandu-se astfel o atragere a
taranimii de partea comunistilor. (lenara 00 al (-R din 3-5 martie 1949 a decis transformarea
socialista a agriculturii, altfel spus, lichidarea completa a micii proprietati rurale prin colectiviarea
agriculturii dupa model sovietic. In reolutia acestei plenare se afirma9 =politica noastra fata de taranime
tre,uie sa fie clara9 ne spri!inim pe taranimea saraca, strangem alianta cu taranimea mi!locasa si
ducem o lupta neintrerupta impotriva chia,urimii=. Acum au luat nastere, dupa modelul sovietic al
colhourilor, gospodariile agricole de stat 2&A%3, cooperativele agricole de productie 20A(3, precum si
=intovarasirile=, ca forma intermediara, intre cele doua forme de proprietate. 0u toata campania de
amenintari, intimidari si a,uuri comise pentru a convinge micii proprietari rurali sa-si cedee
pamanturile, reistenta taranimii la colectiviare a fost mare. (entru realiarea colectiviarii, dupa anul
1953, autoritatile comuniste au facut apel la organele de represiune, !ustitie, administratie si la un urias
aparat de propaganda, in scopul convingerii taranilor de =,inefacerile= sistemului comunist in
agricultura, metodele dure alternand cu diferite promisiuni. Aceasta politica, de ,rutalitate si concesii
temporare, a fost du,lata de o continua presiune fiscala, in privinta platii cotelor, din ce in ce mai mari,
si de masuri punitive. *a "6 aprilie 191", &heorghiu-+e! anunta oficial incheierea procesului de
colectiviare a agriculturii, 3."01.000 de familii din mediul rural fiind incadrate in structuri colectiviste,
ceea ce repreenta circa 91< din suprafata agricola a tarii. 0onsecintele sociale pe termen lung au fost
nefaste, determinand un adevarat =e.od rural= 2migratia masiva a taranilor spre orase3. In acelasi timp,
concentrarea pamantului a creat premise pentru moderniarea agriculturii.
/.0. Economie si viata cotidiana in statul comunist. A doua !umatate a secolului al //-lea a
insemnat pentru societatea romaneasca perioada unui e.periment esuat9 comunismul. Acesta a marcat
insa viata a milioane de oameni si a determinat inapoierea economica a tarii, distrugerea valorilor
traditionale, mutatii profunde in plan psihologic si social in general. In economie, instaurarea controlului
puterii comuniste a inceput cu nationaliarea intreprinderilor, ,ancilor, societatilor de asigurari,
magainelor, ca,inetelor medicale si spitalelor, circa 10 000 de o,iective economice fiind e.propriate
fara despagu,ire. *ocuintele, indeose,i cele apartinand categoriilor medii si instarite nu au facut, de
asemenea, e.ceptie de la masurile de confiscare. (rin colectiviarea agriculturii, puterea comunista a
urmarit vulnera,iliarea taranilor in fata noilor structuri politice, precum si e.ploatarea acestui domeniu
in vederea asigurarii resurselor necesare sustinerii procesului de industrialiare a tarii, Industrialiarea
fortata a creat adevarati =colosi= industriali 2com,inatele de la &alati, %latina. 0alarasi etc.3, mari
consumatori de materii prime si energie. +evoltarea platformelor industriale si mutatiile din lumea
satului au provocat o miscare de amploare de reducere a populatiei rurale in favoarea celei ur,ane,
ceea ce a afectat insa profund traditiile si valorile satului. +upa 1960, continuarea industrialiarii fortate
in conditiile deteriorarii climatului economic mondial si initierea unor constructii megalomanice, care
solicitau eforturi financiare uriase 20analul +unare--area 4eagra, 'ransfagarasanul, Aidrocentrala
(ortile de )ier, 0asa (oporului din #ucuresti3, au determinat cresterea fara precedent a datoriei e.terne
a tarii, achitata cu pretul rationaliarii drastice a tuturor produselor ce tineau de consumul populatiei
2alimente, medicamente, energie electrica si termica, gae naturale3 si sacrificarii nivelului de trai al
populatiei.
/.2. O societate controlata. )iecare moment din viata unui locuitor al Romaniei era
supravegheat de institutiile statului, iar inregimentarea politica era instituita de la varste fragede. Astfel
copiii din gradinite erau cuprinsi intr-o organiatie politica specifica, numita =%oimii (atriei=, prin care
erau educati in spiritul devotamentului fata de partid si conducatorul acestuia. +e la varsta de sapte ani,
elevii deveneau, fara e.ceptie, mem,ri ai ?rganiatiei (ionierilor, care urmarea aceleasi scopuri de
manipulare si control. 0ostumele o,ligatorii ale organiatiilor de copii indicau, de asemenea, tendinta de
anihilare a personalitatii si uniformiare a mem,rilor societatii. *a 14 ani, pionierii treceau intr-o noua
etapa sociala si politica, devenind mem,ri ai $niunii 'ineretului 0omunist 2$.'.0.3 pregatindu-se pentru a
deveni =oamenii noi= pe care regimul dorea sa ii creee. +upa varsta de 18 ani, adultii puteau fi mem,ri ai
(artidului 0omunist Roman sau, in functie de locul de munca, erau incadrati in organiatiile sindicale
aflate, de asemenea, su, controlul (.0.R. ;iata privata era supravegheata indeaproape, prin masuri care
leau adeseori demnitatea umana, asa cum au fost cele privind controlul nasterilor. Alimentatia populatiei
era sta,ilita prin masuri =rationale=, instituite prin legi speciale. -unca =voluntara= sau =patriotica= in folosul
statului era, de fapt o,ligatorie, fiind reglementata la un anumit numar de ile pe an. 0onstruirea marilor
cartiere de locuinte din onele ur,ane, dincolo de necesitatea de a asigura adapost pentru masele de
muncitori, era si o forma de a tine su, supraveghere, in spatii limitate, un mare numar de persoane, in
vreme ce distrugerea unor sate si comasarea fortata a locuitorilor in centre rurale, practicata in anii 780, a
urmarit acelasi scop.
0. REPRESIUNE SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
0.$. Represiunea comunista. Inca din 1945, actiunile (.0.R. indreptate impotriva opoitiei
democratice, de intimidare si manipulare a opiniei pu,lice, anuntau politica represiva ce avea sa fie
aplicata odata cu preluarea puterii depline. $lterior, su, acuatiile de =cola,orationism=, =dusmani de
clasa=, =dusmani ai poporului=, =fascisti=, au fost arestati si inchisi mem,ri ai (.4.*. si (.4.'., fosti
demnitari din perioada inter,elica, ,ancheri si industriasi.
(rin +ecretul din 30 august 1948 era organiata +irectia &enerala a %ecuritatii (oporului 2dupa
modelul politiei politice sovietice3, in cadrul careia erau plasati in functii-cheie vechii agenti de la
-oscova &heorghe (intilie, (antelei #odnaren@o, Ale.andru 4icols@i si ;ladimir -auru. Aceasta
structura represiva a instaurat un regim de teroare interna. 8i i se vor adauga, ca instrumente ale
represiunii, trupele de securitate ale -inisterului de Interne 2decem,rie 19483 si -ilitia populara
2ianuarie 19493. +in randul =dusmanilor poporului=, anihilati fiic de catre organele de represiune
comuniste, au facut parte mem,ri marcanti ai partidelor istorice inter,elice 2Iuliu -aniu, lon -ihalache,
0.I.0. #ratianu, &heorghe I. #ratianu, 0onstantin Argetoianu, Ioan *upas, -ihail -anoilescu, Radu
Rosetti etc.3, oameni de cultura 2Anton &olopentia, -ircea ;ulcanescu3, slu!itori ai ,isericii
2monseniorul ;ladimir &hica3 si multi altii. -a!oritatea celor care au avut o functie pu,lica, in orice
domeniu, pana in 1945, au cunoscut teroarea sistemului comunist al penitenciarelor si coloniilor de
munca 2constituite prin +ecretul din 1950 privind infiintarea coloniilor de munca si administrate de
-inisterul de Interne3. %-au aplicat masuri de tortura, e.ecutii, sau asa-numita =reeducare= 2fenomenul
(itesti3. %e poate vor,i, asadar, de e.istenta, pana in 1914, a unui adevarat gulag in Romania. 8ste
caul inchisorilor de la %ighet, &herla, &alati, Ramnicul %arat, Aiud, (itesti si -iercurea 0iuc, al
santierelor de la 0analul +unare--area 4eagra, precum si al coloniilor de munca fortata de la 0avnic,
#aia %prie, (eriprava si %alcia. ? alta caracteristica a represiunii comuniste in perioada 1945-1914 a
repreentat-o fenomenul deportarii unor comunitati intregi 2germanii din 'ransilvania, imediat dupa
ra,oi, si sar,ii din #anat, incepand cu 1951, pe fondul acutiarii conflictului dintre %talin si 'ito3.
+eportarile in onele aride din #aragan au insemnat distrugerea a numeroase camine, familii si
destine. Initial, deportarea in #aragan a viat apro.imativ 40.000 de persoane. +eportatilor li s-a permis
sa-si ia doar ,unurile pe care le puteau duce singuri, restul avutului lor fiind cumparat de comisii special
constituite, care plateau mult mai putin decat pretul real. -ai mult, intreaga societate a fost trecuta su,
un strict control, prin intermediul retelelor de informatori, pentru a fi preintampinata orice forma de
opoitie. $lterior, s-a trecut la eli,erarea detinutilor politici 2proces care se incheie in 19143, fara a se
renunta insa la supravegherea populatiei si la reprimarea opoantilor. +upa 1914, represiunea
comunista se adapteaa la noile realitati, utiliand instrumente mai rafinate de reprimare a opoantilor9
impunerea domiciliului o,ligatoriu, supravegherea fostilor detinuti politici, utiliarea spitalelor de
psihiatrie ca locuri de recluiune, arestarea si anchetarea su, prete.tul unor delicte de drept comun
etc.
$ltimul o,stacol in calea impunerii modelului stalinist a fost #iserica. (rin *egea cultelor din
1948, statul cerea #isericii sa se alature industrialiarii si colectiviarii si sa promovee politica sa
e.terna. In 1948, 100 de preoti uniti au fost arestati iar #iserica greco-catolica a fost desfiintata.
#iserica a fost deposedata de toate ,unurile sale, devenind dependenta de stat. ? victima a regimului
comunist a fost si Academia Romana, transformata in Academia Repu,licii (opulare Romane, in care
au fost primite persona!e minore ca poetul +umitru 'heodor 4eculuta sau istoricul -ihai Roller. *a ,aa
invatamantului au fost puse manualele unice, de inspiratie mar.ist-leninista, adevarate instrumente de
impunere a monopolului cultural al partidului, iar principiul dosarului si al originii sanatoase din punct de
vedere politic a devenit pilonul principal al admiterii intr-o unitate de invatamant superior.
0./. orme de rezistenta anticomunista. -iscarea de reistenta armata impotriva regimului
comunist, care a fost e.presia unei nemultumiri generale si a avut un caracter national, constituie un
aspect relativ necunoscut al istoriei contemporane romanesti. Istoriografia occidentala nu-l a,ordeaa
decat rar sau il ignora in raport cu celelalte state din fostul lagar socialist. (artianii anticomunisti si-au
facut aparitia in primavara lui 1944, in momentul in care trupele sovietice patrundeau in #ucovina si in
nordul -oldovei. +upa "3 august 1944, desi armata sovietica a preluat controlul unei mari parti din
teritoriul Romaniei, miscarea de partiani s-a e.tins la nivel national. &rupuri compacte de fosti
com,atanti in 8st au constituit nucleul acestei miscari. In noiem,rie 1944 erau semnalate astfel de
grupari in &or!, -ehedinti si mai ales in 'ransilvania muntoasa, in sectorul #rasov-Aunedoara, dar si in
#anat. Astfel, primul grup de partiani antisovietici s-a constituit pe 15 mai 1944, su, conducerea lui
;ladimir -acoveiciuc, in #ucovina, ona in care au mai activat &avril ;atamaniuc, 0oma (atraucean
si +imitrie Rusu. In mai 1941, organele 4.C.;.+. si ale %igurantei, su, comanda lui -anole #odnaras,
aresteaa conducerea %umanelor 4egre din ;atra +ornei, in frunte cu &avrila ?lteanu. Aceste prime
miscari de reistenta impotriva comuniarii au actionat pana in iunie 1941, data la care -inisterul de
Interne anunta descoperirea organiatiilor anticomuniste %umanele 4egre, Aaiducii lui Avram Iancu,
&raiul %angelui, -iscarea de Reistenta 4ationala si arestarea principalilor lideri, printre care generalul
Aurel Aldea, generalul &heorghe -osoiu, generalul 0. 8ftimiu, 8lena #asara,eanu 2secretara lui Ion
Antonescu3. &ruparile de partiani din #ucovina vor reista, totusi, pana in ianuarie 1958. +in acest
motiv, in deceniile cinci si sase, trupele de securitate au avut misiunea de a anihila reistenta puternica
de partiani din onele de munte si de a pai lagarele de munca.
Intre 1948-1959, in -untii 0arpati a e.istat o activa reistenta anticomunista armata. &ruparile
organiate dupa legile conspiratiei, destul de mici, s-au constituit in onele de deal si munte si erau
alcatuite din fosti ofiteri din armata, legionari, fosti mem,ri ai (artidului 4ational *i,eral si (artidului
4ational 'aranesc, tarani, intelectuali etc. )ormatiunile cu supravietuire mai mare au fost =Aaiducii
-uscelului=, organiat pe versantul sudic al -untilor )agaras de doi fosti ofiteri 2G3eorg3e Arse!esc#,
arestat in 1910, si To"a Ar!a#oi#, arestat in 19583, si cea condusa de Io! Ga,rila Ogorea!#, pe
versantul nordic al -untilor )agaras. In +o,rogea, partianii anticomunisti au actionat in padurile
#a,adagului sau in +elta, remarcandu-se fratii 4. si +. 'u,ulea, fratii 0roitoru si &hita 'omosoiu. In
'ransilvania 2-untii Apuseni3, actionau partianii condusi de maiorul 4icolae +a,i!a, grup lichidat in
octom,rie 1949. Armamentul lor era, in general, cel folosit in al doilea ra,oi mondial. 'oate aceste
grupari au fost spri!inite de locuitorii din onele respective, dandu-le alimente, im,racaminte si adapost.
8i sperau ca, =in curand= va i,ucni un ra,oi intre $niunea %ovietica, pe de o parte, si %tatele $nite si
-area #ritanie, pe de alta parte, care va avea ca reultat eli,erarea Romaniei. Ideea ca =vin
americanii= anima o ,una parte a poporului roman, aflat su, ocupatie sovietica. Interventia sovietica in
$ngaria si pasivitatea ?ccidentului i-au demoraliat pe partiani, ducand la incetarea miscarii spre
sfarsitul deceniului sase 21951-19593. +e asemenea, esecul luptei anticomuniste desfasurate de
partiani a fost determinat si de ine.istenta unui organism de coordonare a actiunilor diverselor grupari
la nivel national, incercarea generalului Aurel Aldea in acest sens, concretiata in constituirea -iscarii
4ationale de Reistenta, esuand in 1941, prin desfiintarea miscarii si arestarea generalului. *a randul lor,
femeile au sustinut miscarea de reistenta a poporului roman. %unt cunoscute numele -ariei (op si al
-ariei Bum,leanu, mem,re ale grupului Arsenescu - Arnautoiu, ca si cel al 8lenei Riea din 4ucsoara
2-uscel3. +epasite numeric si fara prea multe proviii si munitii, aceste grupuri au fost decimate de catre
puterea comunista. In mediul rural, reistenta a corespuns cu deose,ire perioadei colectiviarii agriculturii.
0onform unor estimari, peste 80.000 de tarani au fost arestati, apro.imativ 30.000 dintre ei fiind !udecati
in procese pu,lice. In 1914, dupa +eclaratia din aprilie, &heorghiu-+e! se decide sa puna capat calvarului
detinutilor politici din penitenciarele romanesti. (rin decretele nr. 161 si nr. 411 au fost eli,erati ultimii
10.410 detinuti politici, insa pana la li,ertatea totala, in cadrul limitelor permise de sistemul comunist, unii
au avut de trecut mai multe etape, cum ar fi domiciliul o,ligatoriu, lipsa unui loc adecvat de munca, veri -
ficarile periodice, dar si incercarile de santa! din partea organelor de %ecuritate.
0omunismul national al lui 4icolae 0eausescu se raporteaa la cu totul alte coordonate decat
cel al lui &heorghiu-+e!. In fapt, nu s-au schim,at decat mi!loacele, scopul urmarit ramanand acelasi9
mentinerea sistemului comunist la putere si implicit a noului secretar general al (0R. )enomenul
disidentei in perioada 0eausescu, fara sa fie prea cunoscut sau recunoscut, acopera mai multe etape.
Anul 1966 a repreentat pentru regim primele opoitii ma!ore, venite din interiorul tarii. In prima parte a
anului, scriitorul (aul &oma, fost detinut politic, initiaa o miscare de solidaritate cu miscarea din
0ehoslovacia 0harta 66, lucru ce starneste reactia dura a autoritatilor. +isidentii, precum (aul &oma,
+oinea 0ornea, &heorghe $rsu, -ihai #ote, ;lad &eorgescu, -ircea +inescu, Ana #landiana etc. au
opus o reistenta individuala in anii 760 si 780, adresand scrisori deschise catre posturile de radio
occidentale ;ocea Americii, 8uropa *i,era sau ##0. Impotriva lor s-au luat masuri cum ar fi domiciliul
fortat, sau au fost concediati.
In august 1966, autoritatile comuniste sunt puse in fata revoltei minerilor din ;alea Biului. (este
10.000 de mineri de la mina *upeni intrerup lucrul pentru o saptamana, cerand conditii decente de viata
si munca. -inerii nu reiau lucrul decat in urma sosirii lui 4icolae 0eausescu in ona si a promisiunilor
acestuia privind reolvarea revendicarilor. *a scurt timp insa, %ecuritatea trece la arestarea principalilor
lideri ai miscarii. *a 15 noiem,rie 1986, asistam la cea mai cunoscuta actiune de protest din timpul lui
4icolae 0eausescu. A inceput ca o manifestatie a muncitorilor de la $ina =%teagul Rosu= din #rasov,
privind im,unatatirea conditiilor de viata: mii de persoane au traversat orasul, scandand loinci
anticomuniste si devastand sediul !udetean al (0R. 4umerosi participanti au fost arestati si !udecati
2peste 300, din care 88 au fost deportati in alte one ale tarii, s-au li s-a instituit domiciliul o,ligatoriu3.
+isidenta impotriva lui 4icolae 0eausescu s-a manifestat si in randul fostilor demnitari comunisti,
cu toate ca aceasta nu repreinta o caracteristica a sistemului. Reprosurile pe care le-a adus, in cadrul
0ongresului al /II-lea al (0R, 0onstantin (arvulescu, ca si =%crisoarea celor sase= 2semnata de
0orneliu -anescu, %ilviu #rucan, Ale.andru #arladeanu, &heorghe Apostol, &rigore Raceanu si
0onstantin (arvulescu3 nu repreinta altceva decat incercari ale veteranilor ilegalisti de a critica
evolutia nefasta a politicii lui 0eausescu si nicidecum o critica reala a sistemului.
4. CONSTRUCTIA DEMOCRATIEI POSTDECEMBRISTE
4.$. !nlaturarea re"imului comunist si revenirea la democratie. In anul 1989, in ma!oritatea
statelor comuniste din 8uropa populatia a reusit, in general prin mi!loace pasnice, sa inlature regimurile
politice comuniste in $ngaria, #ulgaria, (olonia, 0ehoslovacia, Repu,lica +emocrata &ermana. Acest
proces a fost posi,il si datorita politicii de destindere si reforme promovate de liderul sovietic -ihail
&or,aciov, dupa 1985. 8venimentele desfasurate in fostele state comuniste din 8uropa au incura!at
populatia Romaniei sa se revolte impotriva regimului dictatorial al lui 4icolae 0eausescu. *a 11
decem,rie 1989, la 'imisoara, au inceput primele actiuni impotriva regimului, continuate, din "1
decem,rie, la #ucuresti. *a "" decem,rie 1989, 4icolae 0eausescu a fost inlaturat. (uterea a fost
preluata de un organism provioriu, 0onsiliul )rontului %alvarii 4ationale, in fruntea caruia s-a aflat Ion
Iliescu. +e la inceput, noua structura politica, constituita pe ,aa programului in 10 puncte al )%4, si-a
propus reinstaurarea unui regim democratic si edificarea statului de drept in Romania, dupa cinci
decenii de regimuri politice autoritare si dictatoriale. (rincipalele trasaturi ale schim,arii regimului politic
in Romania dupa 1989, la fel ca si in alte state europene foste comuniste, au constat in revenirea la
pluralismul politic, organiarea alegerilor li,ere, structurarea si manifestarea neingradita a societatii
civile. In plan economic, reformele au urmarit in principal trecerea de la economia centraliata, de tip
comunist, la cea de piata, ,aata pe proprietatea privata si pe li,era initiativa. )undamentul legislativ al
noii evolutii postcomuniste a fost repreentat, in Romania, de 0onstitutia din anul 1991 2supusa
reviuirii in "0033.
4./. Pluralismul politic si constructia democratiei in Romania# dupa $%&%. Inca de la
sfarsitul anului 1989, au fost reinfiintate vechile partide politice 2(artidul 4ational 'aranesc, (artidul
4ational *i,eral, (artidul %ocial +emocrat3, iar ulterior s-au constituit partide si formatiuni politice noi -
)rontul %alvarii 4ationale, (artidul $nitatii 4ationale Romane, $niunea +emocratica a -aghiarilor din
Romania etc. Alegerile parlamentare din 1990 au fost castigate de formatiunea condusa de Ion Iliescu,
)rontul %alvarii 4ationale, iar cele din 199" de aceeasi formatiune, dar denumita )rontul +emocrat al
%alvarii 4ationale. (rima schim,are pasnica de putere, prin votul e.primat al alegatorilor, a avut loc
dupa alegerile din 1991, castigate de 0onventia +emocrata din Romania 2condusa de 8mil
0onstantinescu3. In anul "000, alegerile au fost castigate de partidul condus de Ion Iliescu 2(artidul
+emocratiei %ociale din Romania, ulterior (artidul %ocial +emocrat3, iar in urma scrutinului din anul
"004, Alianta +reptate si Adevar 2formata din (artidul +emocrat si (artidul 4ational *i,eral3, condusa
de 'raian #asescu, a preluat conducerea tarii. Revenirea la regimul democratic nu a fost lipsita de
momente tensionate, asa cum au fost conflictul interetnic de la 'argu--ures 2martie 19903, fenomenul
manifestatiei-maraton din (iata $niversitatii din #ucuresti 219903, descinderile minerilor in 0apitala
21990, 1991, 19993. +upa 1989, responsa,ilitatea crearii societatii civile a fost preluata de
intelectualitate, care a militat pentru respectarea drepturilor omului, infiintand o serie de institutii
neguvernamentale9 Alianta 0ivica, &rupul pentru +ialog %ocial si *iga pentru Apararea +repturilor
?mului.
%olicitat ani de-a randul pentru a regla conturile cu un trecut care inca ne stapaneste, =procesul
comunismului= a avansat lent, mai cu seama dupa "004. 0onstituirea 04%A%, deschiderea arhivelor
%ecuritatii si constituirea mai multor institutii de cercetare, dar si asumarea de catre presedintele
Romaniei a unui raport in acest sens au marcat pasi importanti inainte. ;otata de (arlament si apro,ata
de populatie prin referendum in 1991, legea fundamentala a statului este conforma cu reglementarile
europene actuale si are un caracter democratic. (rogresele realiate de Romania in constructia
sistemului democratic au fost recunoscute pe plan international prin admiterea tarii. ca mem,ru al
Aliantei 4ord-Atlantice 24A'?, "0043 si al $niunii 8uropene 2"0063.
III. CONSTITUTIILE ROMANIEI
0.$. Constitutia din $%'(. (rin decretul regal din "3 ianuarie 19"", (arlamentul a fost diol vat si
s-au anuntat alegeri pentru Adunarea 4ationala 0onstituanta. (rocedura nu era legala, deoarece era
incalcat articolul 1"8 din 0onstitutia adoptata in anul 1811. 'oate partidele din opoitie au criticat
aducerea li,eralilor la putere in acest mod. 0ampania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de
tensiune si violenta. (artidul 4ational *i,eral si-a asigurat ma!oritatea parlamentara si a adus in
de,aterea (arlamentului proiectul noii 0onstitutii. ?poitia nu putea accepta initiativa si a facut tot
posi,ilul pentru a o impiedica. +ar noua constitutie a fost votata de ma!oritatile li,erale din cele doua
0amere: la "8 martie 19"3 legea fundamentala a fost promulgata, iar la "9 martie a fost pu,licata in
-onitorul ?ficial. 0onstitutia din 19"3 avea un caracter democratic si raspundea unei reale necesitati
istorice. (artidul 4ational Roman si (artidul 'aranesc, care au com,atut-o vehement, au acceptat-o
ulterior si au guvernat pe ,aa ei.
Pri!cipii. Constitutia uniicarii, asa cum i-a ramas numele in istorie, avea 8 titluri si 138 de
articole 2din care 61 au fost preluate din vechea 0onstitutie3, pastrand principiile esentiale sta,ilite in
1811 privind puterile statului. 8a proclama independenta, unitatea si suveranitatea Romaniei,
mentinand principiul democratic al separarii puterilor in stat9 puterea legislativa, e.ecutiva si
!udecatoreasca. 'otodata, ea consfintea ca statul roman este o monarhie constitutionala. In te.tul
0onstitutiei erau integrate modificarile din 1916 referitoare la corpul electoral si Adunarile legislative.
+reptul de vot pentru Adunarea +eputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani ma!ori 2care implinisera
varsta de "1 de ani - prevedere care situa Romania intre statele europene avansate3: votul era
universal, direct, secret si o,ligatoriu. *a %enat era mentinuta limita inferioara de varsta de 40 de ani a
candidatilor. %enatorii erau alesi de patru categorii de corpuri electorale. Alaturi de senatorii alesi, in
(arlament intrau si senatorii de drept.
P#erile i! sa. (otrivit articolului 34, puterea legislativa era e.ercitata colectiv de rege si de
(arlamentul ,icameral 2Adunarea +eputatilor si %enatul3. In sistemul politic romanesc, (arlamentul
avea rolul principal. +e altfel, 0onstitutia precia ca =Membrii !dunarilor reprezinta natiunea= 2art.4"3.
Adunarea +eputatilor si %enatul e.ercitau puterea legislativa si controlau puterea e.ecutiva. +eputatii
si senatorii aveau drept de ancheta, puteau adresa ministrilor interpelari, le puteau tri mite petitiile
cetatenilor, la care acestia tre,uiau sa dea e.plicatii. +e asemenea, puteau cere urmarirea ministrilor si
trimiterea lor inaintea Inaltei 0urti de 0asatie si Bustitie.
(otrivit articolului 39, puterea e.ecutiva era incredintata regelui care o e.ercita prin intermediul
guvernului, format din ministri. (ersoana regelui era inviola,ila, actele monarhului avand vala,ilitate
doar daca erau contrasemnate de un ministru, care astfel isi asuma raspunderea pentru ele
2responsa,ilitate ministeriala - art.863. (entru toate actele indeplinite in e.ercitarea puterii, ministrii
aveau o tripla raspundere9 politica, fata de 0orpurile legiuitoare: penala, in fata Inaltei 0urti de 0asatie
si Bustitie: civila, fata de orice parte vatamata 2art. 993. (rerogativele regelui ramaneau cele sta,ilite in
1811, dar in realitate erau diminuate, ca urmare a cresterii rolului (arlamentului ales prin vot universal.
'otusi, regele ramanea un element cheie al vietii politice. 8l e.ercita puterea e.ecutiva 2art.393, numea
si revoca ministri, sanctiona si promulga legile, era seful armatei, avea drept de veto, drept de amnistie
in materie politica si dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materie criminala 2art.883, putea ,ate
moneda si conferea decoratii. +e asemenea, el convoca si diolva (arlamentul 2art.903 si putea incheia
tratate, care deveneau vala,ile dupa ce erau apro,ate de (arlament. 'otodata, regele dispunea de
largi posi,ilitati de interpretare a legilor, deoarece putea emite regulamente prin care dadea
oficialitatilor instructiuni de aplicare a legilor in vigoare. (uterea !udecatoreasca se e.ercita prin
organele ei, care pronuntau hotararile in virtutea legilor e.istente. (entru intregul stat e.ista o singura
0urte de 0asatie si Bustitie, care do,andea atri,utii mai largi fata de cele sta,ilite prin 0onstitutia din
1811. 0urtea putea !udeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplica,ile pe cele care erau
contrare 0onstitutiei.
(rin prevederile sale, 0onstitutia din 19"3 a dus la cresterea rolului statului, inscriindu-se pe linia
neoli,eralismului inter,elic. *egea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie
sociala si interesele colectivitatii tre,uie sa primee asupra celor individuale, e.primata prin faptul ca
era posi,ila e.proprierea cu despagu,ire pentru caue de utilitate pu,lica 2art.163. (e aceasta ,aa au
fost adoptate legile care permiteau interventia statului in orientarea politicii economice a tarii, cum a
fost, de pilda, legea minelor din 19"4. 0etatenii se ,ucurau de largi drepturi si li,ertati9 votul universal:
egalitatea in fata legii 2art.83: li,ertatea constiintei, a presei, a invatamantului, a intrunirilor si de
asociatie 2art.53: garantarea proprietatii 2art.163: inviola,ilitatea domiciliului 2art.133. 0onstitutia
consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea #asara,iei, #ucovinei si 'ransilvaniei
cu Romania. 4oul aseamant constitutional a dus la cresterea rolului statului, a favoriat devoltarea
institutiilor democratice, a determinat activiarea politica si cresterea spiritului civic al cetatenilor.
%emnificatia 0onstitutiei din 19"3 este cu atat mai mare cu cat, in acea perioada, in alte tari s-a trecut
la instaurarea regimurilor totalitare, lichidandu-se li,ertatile democratice 2$.R.%.%., $ngaria, Italia,
#ulgaria etc,3.
"!rt. 1. Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil." "!rt. #. $eritoriul Romaniei este
nealienabil. %otarele Statului nu pot i sc&imbate sau rectiicate decat in virtutea unei legi". "!rt. 6.
Drepturile civile ale emeilor se vor stabili de legile civile pe baza deplinei egalitati a celor doua
se'e. (egi speciale) votate in ma*oritate de doua treimi) vor determina conditiunile sub care emeile
pot avea e'ercitiul drepturilor politice." "!rt. +. Deosebirile de credinte religioase si conesiuni) de
origine etnica si de limba nu constituie in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si
politice si a le e'ercita. ,umai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru e'ercitarea
drepturilor politice." "!rt. -. ,u se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale.
$oti romanii sunt egali inaintea legii si datori a contribui ara osebire la darile si sarcinile publice.
,umai ei sunt admisibili in unctiunile si demnitatile publice) civile si militare." "!rt.11. (ibertatea
individuala este garantata. ,imeni nu poate i urmarit sau perc&ezitionat) decat in cazurile si dupa
ormele prevazute in legi. ,imeni nu poate i detinut sau arestat) decat in puterea unui mandat
*udecatoresc motivat. "!rt. 19. .acamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale
subsolului sunt proprietatea Statului." "!rt. #1. $oti actorii productiunii se bucura de o egala
ocrotire. Statul poate interveni) prin legi) in raporturile dintre acesti actori pentru a preveni conlicte
economice sau sociale. (ibertatea muncii va i aparata." "!rt. #/. Constitutiunea garanteaza tuturor
libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai) prin scris) prin presa) iecare
iind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin codicele penal) care nici
intr0un caz nu va putea restrange dreptul in sine." "!rt. 11. $oate puterile Statului emana de la
natiune) care nu le poate e'ercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile
asezate in Constitutiunea de ata" 2suveranitatea poporului3.
0./. Constitutia din $%(&. In urma criei aparute dupa alegerile din decem,rie 1936, in care nici
un partid nu reusise sa-si asigure ma!oritatea, si in conditiile in care regele 0arol dorea sa instituie un
regim de guvernare personala, la "0 fe,ruarie 1938 o noua 0onstitutie este infatisata poporului roman
de catre rege, printr-o proclamatie. =Invoirea= poporului s-a facut printr-un ple,iscit, in care votul s-a
facut prin declaratie ver,ala, consemnata pe liste separate cu cei ce votau pentru si cei ce votau
contra. 4oua 0onstitutie a fost proclamata de regele 0arol al II-lea prin +ecretul regal nr.1045 din "6
fe,ruarie 1938, iar la o luna dupa aceea regele avea sa suspende si partidele politice 2inlocuite cu
alcatuiri inconsistente de tipul )rontului Renasterii 4ationale sau (artidului 4atiunii3. 4oua 0onstitutie
repreenta un a,u, nu mai emana de la natiune, ci de la puterea e.ecutiva, si nu fusese adoptata
potrivit procedurilor de reviuire a actului fundamental. 8a a repreentat temeiul !uridic al monarhiei
autoritare si a pus capat continuitatii constitutionale.
8la,orata de Istrate -icescu, reputat !urist al perioadei inter,elice, 0onstitutia carlista se
intemeia pe critica regimului de partide 2dintr-o perspectiva reactionara3 si pe doctrina corporatismului.
(rincipiile noii 0onstitutii incetasera de a mai fi li,erale, asa cum se o,serva din 'itlul II, care, tratand
despre drepturile omului, vor,este mai intai =+espre datoriile romanilor=, si de-a,ia apoi =+espre
drepturile romanilor=.
(rin 0onstitutia din 1938 era desfiintata separarea puterilor in stat si se producea o concentrare
a puterii in mainile regelui, care devenea capul statului. (uterea legislativa se e.ercita de catre rege
prin Repreentanta 4ationala, iar puterea e.ecutiva era incredintata tot regelui, care o e.ercita prin
guvernul sau. Regele detinea initiativa legislativa, (arlamentul fiind mult limitat in acest domeniu. +e
asemenea, putea convoca, inchide, diolva am,ele adunari sau numai una si le putea amana lucrarile.
(arlamentul, chiar redus la un rol decorativ, era controlat si prin numirea de catre rege a unui mare
numar de senatori. 'ot regele facea regulamentele necesare pentru aplicarea legilor, dar fara sa poata
modifica legile si scuti pe cineva de e.ecutarea lor. (e perioada vacantelor parlamentare si atunci cand
adunarile legiuitoare erau diolvate, regele putea emite decrete cu putere de lege, care ulterior erau
ratificate de (arlament. -inistrii erau raspunatori numai fata de rege, iar initiativa reviuirii 0onstitutiei
ii apartinea tot acestuia. +e asemenea, regele era capul ostirii, avea dreptul de a declara ra,oiul si de
a incheia pacea, conferea decoratiile si gradele militare. In fapt, e.ercitiul puterilor constitutionale
trecerea in mainile regelui. Romania devenea o monarhie autoritara, in care regele nu numai ca
domnea, dar si guverna.
%e aduceau importante modificari si legislatiei electorale, dreptul de vot pentru Adunarea
+eputatilor fiind acordat doar persoanelor stiutoare de carte care implinisera 30 de ani. (e de alta
parte, insa, pentru prima oara in Romania, se acorda drept de vot femeilor, acestea nefiind insa
eligi,ile. (rin toate aceste modificari, scadea numarul alegatorilor de la 4,1 milioane in anul 1936, la "
milioane in anul 1939. ? alta consecinta ivorata din 0onstitutia carlista a fost instituirea, la 30 martie
1938, a 0onsiliului de 0oroana, ca organ permanent consultativ, cu mem,ri numiti de rege. 8ste cert
astai ca, in anii 1938-1940, regimul personal al lui 0arol al II-lea a modificat raportul de forta dintre
puterile statului, anuland dreptul de control reciproc, si a eliminat garantiile care prote!au li,ertatile
individuale. 0onstitutia din 1938 a fost suspendata la 5 septem,rie 1940, in conditiile pra,usirii
regimului de autoritate monarhica.
Regimul antonescian care i-a urmat a facut un pas mai departe. (resedintele 0onsiliului de
-inistri concentra toate puterile, devenind conducatorul statului, in vreme ce regele, aruncat intr-o
poitie strict ceremoniala, functioneaa in um,ra sa. &eneralul Antonescu a mai detinut, in afara
functiei legiferarii si guvernarii, si dreptul de a incheia conventii si tratate 2preluat din precedenta
0onstitutie de la seful statului3 si acela, care se va arata foarte important in conditiile de atunci, de a
declara ra,oi si de a incheia pacea. ? succinta caracteriare a regimului Antonescu tre,uie sa retina
si discriminarea evreilor 2legislatia rasiala avand precedente inca in anii autoritarismului carlist3,
suspendarea tuturor activitatilor politice 2implicit a parlamentului3, guvernarea prin decrete-legi 2cu
recursul la ple,iscit3, cultul personalitatii 2preluat de la 0arol al II-lea3. *ipsa partidului unic si a
mo,iliarii politice a natiunii nu pot asea regimul Antonescu in categoria celor totalitare, ci mai degra,a
a celor fascist-corporatiste alcatuite pe fondul autohton al antiparlamentarismului si autoritarismului.
0.0. Constitutia din $%)&. +upa cel de-al +oilea Ra,oi -ondial, in conditiile ocuparii tarii de
catre sovietici, a cuceririi puterii politice de catre comunisti si a inlaturarii monarhiei, s-a pus pro,lema
adoptarii unei noi 0onstitutii. In martie 1948, dupa autodiolvarea fostului parlament, au fost organiate
alegeri pentru noul organ repreentativ, numit de acum inainte -area Adunare 4ationala. 4oua
0onstitutie era adoptata in unanimitate la 13 aprilie 1948 si se inspira din 0onstitutia sovietica 2stalinista3
a anului 1931. %e consfintea noua titulatura a statului, de Repu,lica (opulara Romana, si se precia
caracterul sau de =stat populari, unitar, independent si suveran=, care =a luat fiinta prin lupta dusa de
popor in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului , reactiunii si imperialismului=. In aceasta
0onstitutie, prevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin care se
pregatea trecerea intregii economii su, controlul statului. Astfel, articolul 11 prevedea ca mi!loacele de
productie, ,ancile si societatile de asigurare pot deveni proprietatea statului atunci cand interesul general
o cere, iar articolul 14 prevedea ca atat comertul intern, cat si cel e.tern trec su, controlul statului.
Articolul 15 prevedea planificarea economiei nationale. 'oate aceste prevederi economice erau cuprinse
intr-un titlu special, nemaiintalnit in celelalte legi fundamentale, intitulat Structura social0economica.
Aparent, legea fundamentala consfintea principii democratice, precum suveranitatea poporului,
votul universal9 =intreaga putere emana de la popor si apartine poporului= 2art.33, care =isi e.ercita
puterea prin organe repreentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret=. +e asemenea,
statua egalitatea in fata legii pentru toti cetatenii Repu,licii (opulare Romane, fara deose,ire de se.,
nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura. Acestia puteau fi alesi 2la "3 de ani3 si puteau alege
2participau la vot de la 18 ani3 toate organele statului. (rintre drepturile cetatenesti afirmate in
0onstitutie se aflau dreptul la munca, la odihna, la invatatura. %e stipula ca femeia avea drepturi egale
cu ,ar,atul, minoritatile nationale se ,ucurau de toate drepturile: sanatatea pu,lica era organiata de
stat, se afirma protectia de catre stat a familiei. 'eoretic, prin 0onstitutie erau afirmate li,ertatea
constiintei si li,ertatea religioasa: li,ertatea individuala a cetateanului: li,ertatea presei, a cuvantului, a
intrunirilor, mitingurilor, cortegiilor si manifestatiilor. (ractic insa, toate afirmatiile aparent democratice
nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi, care au fost, in marea lor ma!oritate, incalcate
sistematic in timpul regimului comunist. In plus, ea continea si o serie de restrictii pe plan politic, lipsind
de drept de vot =persoanele interise, lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare
de organele in drept, conform legii= 2art.183. (e ,aa acestei prevederi au fost privati de drepturi politice
numerosi cetateni, adversari ai regimului, pusi su, acuatia ca desfasoara activitate fascista, hitlerista,
ostila $niunii %ovietice.
0onstitutia din 1948 nu mai prevedea principiul separarii puterilor in stat, intrucat -area Adunare
4ationala 2-A43 devenea =organul suprem al puterii de stat a Repu,licii (opulare Romane=, deci
legislativul si e.ecutivul se confundau. (rerogativele -A4 erau9 alegerea (reidiului -arii Adunari
4ationale: formarea guvernului Repu,licii (opulare Romane: modificarea 0onstitutiei: sta,ilirea
numarului, atri,utiilor si denumirilor ministerelor si desfiintarea, contopirea sau redenumirea celor
e.istente: votarea ,ugetului, fi.area impoitelor si a modului de percepere a lor: deciderea consultarii
poporului prin referendum: acordarea amnistiei.
(rimul presedinte al (reidiului -A4 a fost profesorul 0onstantin I. (arhon, care oficial era seful
statului roman. (reidiul convoca -area Adunare 4ationala in sesiuni ordinare si e.traordinare: emitea
decrete: interpreta legile votate de -A4: e.ercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele: conferea
decoratiile si medaliile Repu,licii (opulare Romane: repreenta Repu,lica (opulara Romana in relatiile
internationale: acredita si rechema, la propunerea guvernului, pe repreentantii diplomatici ai Repu,licii
(opulare Romane: in intervalul dintre sesiunile -arii Adunari 4ationale, numea si revoca ministri la
propunerea presedintelui 0onsiliului de -inistri: sta,ilea gradele militare, rangurile diplomatice, la
propunerea guvernului: in ca de agresiune, declara stare de necesitate 2in intervalul dintre sesiunile
-A43: ratifica sau denunta tratatele internationale. (uterea e.ecutiva 2in fapt, singura putere reala in
stat3 apartinea 0onsiliului de -inistri, compus din presedintele 0onsiliului de -inistri, din unul sau mai
multi vicepresedinti si din ministri. ?rganele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale.
(uterea !udecatoreasca era repreentata de instantele de !udecata si de 0urtea %uprema, dar
independenta !ustitiei era practic desfiintata prin interventia factorului politic. +esi 0onstitutia sustinea
garantarea proprietatii private =agonisita prin munca si economisire=, aceasta anunta si masurile de
cooperativiare, care aveau sa fie puse in practica mai tariu. *egea fundamentala din 1948 nu prevedea
in mod e.pres ca rolul conducator revenea (artidului -uncitoresc Roman, dar organele de stat erau
su,ordonate acestuia. In plus, era inlaturat principiul pluripartidismului si se creau conditiile pentru
incalcarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor.
0.2. Constitutia din $%*'. In "4 septem,rie 195", in conditiile unor epurari in randurile
partidului, a fost promulgata si o noua constitutie, care nu aducea insa modificari esentiale celei din
1948. Aceasta consfintea insa totala aservire a Romaniei fata de $niunea %ovietica, cuprinand
prevederi care reliefau desfasurarea procesului de sovietiare si staliniare a Romaniei. 8a definea
,aa politica a statului =democrat-popular=, fundamentata pe dictatura proletariatului. (rincipiile
fundamentale ale acestei 0onstitutii sunt suveranitatea poporului, unitatea puterii de stat si e.ercitarea
acesteia prin organe repreentative, centralismul democratic, planificarea nationala, legalitatea
populara, activismul social si politic al cetatenilor. %tatul roman era definit ca un =stat democrat-
popular=, unitar, suveran si independent, lipsind insa referirile la caracterul sau indivii,il sau inaliena,il.
In aceasta 0onstitutie se vor,este pentru prima data de proprietatea socialista 2art.13, care a
constituit mi!locul economic de aservire a cetateanului, precum si de =rolul conducator al (artidului
-uncitoresc Roman= 2art.813, mi!locul politic de aservire a acestuia. (rincipiul suveranitatii nationale
este inlocuit cu o noua formulare9 =#aa puterii populare in R.(.R. este alianta clasei muncitoare cu
taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clasei muncitoare= 2art."3 si =In R.(.R. puterea
apartine oamenilor muncii de la orase si sate= 2art.43. 4oua 0onstitutie mentioneaa noile forme de
proprietate, sistemul planificat al economiei, monopolul statului asupra comertului etc. In ceea ce
priveste drepturile electorale, sunt mentinute cele din 0onstitutia precedenta, cat si restrictiile
referitoare la acest drept.
0.4. Constitutia din $%+*. -area Adunare 4ationala a adoptat, la "1 august 1915, o noua
0onstitutie, care proclama tara noastra =Repu,lica %ocialista Romania= 2art.13, considerandu-se ca s-a
a!uns la un inalt stadiu de devoltare in drumul ei spre comunism, cu o economie socialista 2art.53, cu o
proprietate socialista 2art.13, ca ,aa a oricarei proprietati, si cu monopol asupra comertului e.terior
2art.83. (rin aceste prevederi se reflecta incheierea procesului de colectiviare a agriculturii si de
distrugere a proprietatii private in economie. 0onstitutia prevedea in mod e.plicit ca forta conducatoare a
intregii societati este (artidul 0omunist Roman 2art.33 si ca scopul tuturor =oamenilor muncii= 2nu se
vor,ea prea mult de natiune3 este construirea societatii socialiste si asigurarea conditiilor pentru trecerea
la comunism.
0onstitutia din 1915 nu aducea modificari importante atri,utiilor -arii Adunari 4ationale, care
repreenta in continuare =organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al Repu,licii %ocialiste
Romania= 2art. 4"3. %uveranitatea poporului era e.ercitata prin intermediul -arii Adunari 4ationale, ai
carei mem,ri erau alesi prin vot universal, direct, egal si secret de catre toti cetatenii de la varsta de 18
ani. 4u mai erau prevaute restrictii in e.ercitarea drepturilor politice. 8rau prevaute drepturi precum
li,ertatea cuvantului, presei, intrunirilor si demonstratiilor, care nu puteau fi insa folosite in scopuri
potrivnice oranduirii socialiste si interesului celor ce muncesc 2art."93. &uvernul isi pastra numele de
0onsiliu de -inistri si era definit ca organul suprem al administratiei de stat. 'ri,unalele si procuratura
ramaneau su,ordonate factorului politic, repreentat de (artidul 0omunist. 0onstitutia consfintea
caracterul socialist 2si cooperatist3 al proprietatii si al economiei. %tatul era proprietarul ,ogatiilor de
orice natura ale su,solului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, ivoarele de
energie naturala: fa,ricile si uinele, intreprinderile agricole de stat, statiunile pentru mecaniarea
agriculturii: caile de comunicatie, mi!loacele de transport, telecomunicatiile de stat: fondul de cladiri si
locuinte: ,aa materiala a institutiilor social-culturale de stat.
In 1916, in locul preidiului -arii Adunari 4ationale s-a prevaut crearea 0onsiliului de %tat.
(rima modificare cu adevarat importanta a 0onstitutiei din 1915 dateaa, insa, din fe,ruarie 1918, cand
a avut loc reorganiarea administrativa a teritoriului. %e revenea la !udete ca forme de administrare
locala, in locul regiunilor si raioanelor de inspiratie sovietica, se introducea calitatea de municipii pentru
orasele mari. (e masura ce puterea personala a lui 4icolae 0eausescu crestea, a devenit necesara si
consfintirea acestui proces prin modificari institutionale. +upa ce a devenit secretar general al (0R,
ales de 0ongresul partidului, fara a mai depinde de 0omitetul 0entral, urmatorul pas pe calea
consolidarii sale a fost infiintarea functiei de presedinte, la "8 martie 1964, prin modificarea 0onstitutiei
din 1915. (rerogativele presedintelui, ales de -A4, erau foarte largi9 preida 0onsiliul de %tat:
repreenta puterea de stat in relatiile interne si internationale: era comandantul suprem al fortelor
armate si presedintele 0onsiliului Apararii R%R: preida sedintele 0onsiliului de -inistri, atunci cand
era necesar: sta,ilea masurile de importanta deose,ita ce priveau interesele supreme ale tarii, care
urmau sa fie supuse, de catre -area Adunare 4ationala, spre consultare poporului, prin referendum:
numea si revoca, la propunerea prim-ministrului, viceprim-ministrii, ministrii si presedintii altor organe
centrale ale administratiei de stat: numea si revoca presedintele si mem,rii 'ri,unalului %uprem:
conferea decoratii: incheia tratate internationale in numele Repu,licii %ocialiste Romania: sta,ilea
rangurile misiunilor diplomatice: proclama starea de necesitate in ca de urgenta: emitea decrete
preidentiale si deciii. 0u modificarile ulterioare, 0onstitutia din 1915 a fost aplicata pana la inlaturarea
regimului comunist, in decem,rie 1989.
0.5. Constitutia din $%%$. +upa caderea regimului comunist, in decem,rie 1989, Romania a
revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al +oilea Ra,oi -ondial, in conte.tul marcat de
evenimente care avusesera loc pe plan mondial in ultimele decenii. %chim,area politica ma!ora a
societatii romanesti a fost oglindita in 0onstitutia adoptata de catre Adunarea 0onstituanta la "1
noiem,rie 1991 si apro,ata prin referendum la 8 decem,rie 1991 si modificata apoi in anul "003,
pentru a permite aderarea Romaniei la $niunea 8uropeana. 0onstitutia a reflectat reinstaurarea
statului de drept, a regimului democratic, a suveranitatii poporului, a responsa,ilitatii guvernamentale, a
drepturilor si li,ertatilor cetatenesti, a separarii puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism. 4oua lege
fundamentala urma unei revolutii, dar prelua din vechiul regim comunist o forma de stat, repu,lica,
impusa printr-un act de forta, fara nici o confirmare a natiunii. +orinta de a marca diferente vii,ile fata
de precedentele constitutii li,erale, pe care, de fapt, le urma, avea in vedere adaptarea unor institutii
precum 0urtea 0onstitutionala sau Avocatul (oporului. +ocumentele 4atiunilor $nite, repreinta sursa
unor drepturi sociale si economice introduse, de asemenea, pentru prima data.
(otrivit 0onstitutiei, statul roman este un stat national, suveran si independent, unitar si
indivii,il. %tatul se organieaa potrivit principiului separatiei si echili,rului puterilor - legislativa,
e.ecutiva si !udecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. %uveranitatea nationala apartine
poporului roman, care o e.ercita prin organele sale repreentative si prin referendum. Autoritatile
statului roman sunt9 administratia pu,lica e.ercitata prin consiliile locale si primarii, prefecturi si consilii
!udetene: autoritatea !udecatoreasca repreentata de institutiile !uridice: autoritatea legislativa
e.ercitata de (arlament si (resedintele Romaniei.
(arlamentul este =organul repreentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare
a tarii= 2art. 583. (arlamentul Romaniei este alcatuit din 0amera +eputatilor si %enat, alese prin vot
universal, egal, direct, secret si li,er e.primat, potrivit legii electorale, pentru un mandat de 4 ani.
(resedintele Romaniei =repreinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si
integritatii teritoriale a tarii. 8l vegheaa la respectarea 0onstitutiei si la ,una functionare a autoritatilor
pu,lice. In acest scop, (resedintele e.ercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre
stat si societate= 2art.803. (resedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si li,er e.primat
2art.813: poate e.ercita cel mult doua mandate, care pot fi si succesive: nu poate fi mem,ru al unui
partid si nu poate indeplini nici o alta functie pu,lica sau privata: desemneaa un candidat pentru
functia de prim-ministru si numeste guvernul pe ,aa votului de incredere acordat de (arlament 2art.
853. -andatul (resedintelui este de 5 ani 2potrivit modificarii operate in "0033. &uvernul =asigura
realiarea politicii interne si e.terne a tarii si e.ercita conducerea generala a administratiei pu,lice=
2art.1013. 8ste alcatuit din prim-ministru, ministri si alti mem,ri sta,iliti prin lege organica. &uvernul are
si alte atri,utii9 adopta hotarari si ordonante: prim-ministrul preinta 0amerei +eputatilor si %enatului
rapoarte si declaratii cu privire la politica guvernului: ministrii au o,ligatia de a raspunde la intre,arile
sau interpelarile deputatilor sau senatorilor. Budecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
Bustitia se infaptuieste in numele legii si se realieaa prin 0urtea %uprema de Bustitie si prin celelalte
instante !udecatoresti.
+repturi si li,ertati fundamentale prevaute de 0onstitutie sunt garantate9 dreptul la viata:
intericerea pedepsei cu moartea: li,ertatea individuala: li,ertatea constiintei: li,ertatea de e.primare:
dreptul la informatie: li,ertatea cultelor religioase: egalitatea in drepturi: dreptul la vot: dreptul de a fi
ales: acces li,er la !ustitie: protectia proprietatii private: dreptul la invatatura 2inclusiv in lim,a materna,
pentru minoritatile nationale3. 0onstitutia prevede si o serie de drepturi noi9 li,ertatea circulatiei 2art."53,
initiativa legislativa a electoratului 2art.633. +reptul de vot este asigurat tuturor cetatenilor cu varsta de
18 ani si este universal, egal, direct si li,er e.primat.
a abro"a 0 a suprima o lege sau o dispozitie oiciala.
clasa politica - clasa conducatoare care e'ista in organismele politice si careia n revine sarcina
conducerii vietii politico0sociale.
e,tremism politic 0 atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrinei lor
unilaterale sau e'treme urmaresc prin masuri radicale si violente sa impuna propriul program.
proces electoral 0 totalitatea etapelor care se succed in pregatirea si organizarea alegerilor.
radicalism politic 0 ansamblu de atitudini si concepte care preconizeaza practicarea metodelor
radicale in solutionarea problemelor politice.
Consiliu de Coroana - consiliu ormat din oameni politici reprezentativi) avand caracter
consultativ) pe care regii Romaniei il convocau in situatii deosebite.
-prin noi insine- 0 conceptie liberala care considera ca evolutia tarii se putea realiza prin
valoriicarea potentialului economic si uman intern si punerea de stavile in calea capitalului strain.
-portile desc.ise- 0 conceptie national0taranista) care socotea ca) Romania trebuia sa recurga la spri*in
inanciar e'tern pentru a se dezvolta.
stat taranesc 0 obiectiv national0taranist ormulat la congresul din aprilie 191/) intemeiat pe
primatul taranimii si pe colaborarea taranimii cu alte categorii sociale in cadrul "democratiei rurale".
pact de nea"resiune - intelegere) tratat intre doua state sau grupari politice pe baza de
reciprocitate) prin care semnatarii se anga*eaza sa se abtina de la atacuri militare sau politice.
Comintern 4 Comitetul E'ecutiv al 5nternationalei Comuniste) denumire sub care este cunoscuta
5nternationala a 5550a 21919019413) organizatie a partidelor comuniste patronata de Moscova.
totalitarism 4 orma de organizare si unctionare a societatii in care statul controleaza toate
aspectele vietii sociale si individuale.
protectionism 4 politica economica de prote*are si de promovare a unor activitati economice
indigene prin masuri de ingradire a puterii concurentilor e'terni pe piata interna.
bri"adier 0 conducatorul si organizatorul unei brigazi6 membru al unei brigazi.
centralism economic 0 sistem de decizie al unei autoritati centrale in economie.
c.iabur 0 taran instarit) runtas al satului) apreciat de comunisti ca iind un "element e'ploatator" care
trebuie sa dispara in noua oranduire socialista.
colectivizare /cooperativizare0 0 actiunea de a cooperativiza agricultura dupa principii socialiste6
proces prin care gospodariile agricole colective au luat locul celor individuale. Cooperativizarea
agriculturii a ost considerata "o necesitate obiectiva si o parte inseparabila a planului de construire
a socialismului".
mic-bur".ez 0 13 detinatorul unei pozitii sociale intermediare intre burg&ezie si proletariat) care isi
intemeiaza activitatea pe mica productie de maruri6 #3 pentru regimul comunist) persoana cu
vederi inguste.
nationalizare 0 actiunea de a trece in proprietatea statului unele intreprinderi) zacaminte etc. alate
in proprietate particulara6 in Romania aceasta s0a acut ara despagubirea vec&ilor proprietari) iind
considerata "un act revolutionar prin care a ost lic&idata dominatia economica a marii burg&ezii si
s0a creat baza economica a puterii politice a proletariatului".
plan cincinal - instrumentul principal de realizare a conducerii planiicate a economiei si societatii.
proprietatea intre"ului popor 0 sintagma desemnand proprietatea socialista.
sovrom 0 societate mi'ta romano0sovietica.
C.1.E.R. 0 Consiliul de !*utor Economic Reciproc6 organizatie internationala de colaborare
economica intre statele socialiste) creata la initiativa 7niunii Sovietice in ianuarie 1949.
erou al muncii socialiste - inalta distinctie a statului comunist roman) instituita in 19/16 se acorda
"persoanelor care s0au distins in mod deosebit in opera de construire a socialismului".
sector cooperatist 0 parte a unei economii care cuprinde proprietatea cooperatista.
societate socialista multilateral dezvoltata 0 ultima etapa inaintea transormarii societatii
socialiste in societate comunista. Conorm documentelor de partid) etapa atinsa de Romania in
timpul regimului Ceausescu si care trebuia depasita in *urul anului #888.
cenzura 0 putere data unei autoritati sau persoane de a e'ercita un control asupra continutului
corespondentei) publicatiilor etc.) de a interzice sau suprima aparitia unor articole sau publicatii in
numele prote*arii anumitor valori.
activist 0 membru al Partidului Comunist care se consacra e'clusiv muncii de partid.
proletcultism 0 curent cultural ale carui principii estetice erau reduse la ideea ormarii unei culturi
proletare cu respingerea mostenirii culturale a trecutului.
disidenta 0 deosebire de opinii) dezacord in raport cu ma*oritatea) care poate provoca sciziuni in
interiorul unui partid sau in societate.
revolutie culturala 0 concept aplicat in C&ina maoista si transpus in practica prin tezele plenarei
P.C.R. din iulie 19+1.
disident 0 persoana care avea opinii contrare regimului.
rezistenta anticomunista - miscare anticomunista care viza revenirea la regimul democratic.
deportare 0 a condamna pe cineva) dislocandu0l din locul de bastina.
"ula" 0 sistem concentrationar dintr0un stat comunist 2inc&isori) lagare) santiere care oloseau
munca ortata etc.3
pluralism politic 0 ordine politica si *uridica in care e'istenta mai multor partide politice permite
cetatenilor unui stat sa0si airme opinii si interese dierite intr0o conruntare libera.
privatizare 0 proces de revenire in proprietatea privata a unitatilor economice si a terenurilor alate
in proprietatea socialista.
stat de drept 0 stat in care raporturile dintre autoritati si cetateni se bazeaza pe drept 2sistemul de
legi compus din institutie) legislatie) regulamente3 si care se supune controlului unor institutii
*uridice independente.