Sunteți pe pagina 1din 3

Ion De Liviu Rebreanu (comentariu) Anul 1920 inseamna nasterea romanului romanesc realist-obiectiv-dur, sincron cu romanul european, asa

cum proponea criticul literar E Lovinescu In !Istoria literarurii romane contemporane" E Lovinescu aprecia#a necesitatea unor mutatii estetice pentru evolutia romanului romanesc $ renuntarea la idili#area vietii satului, la acea nota patriar%ala traditionalista in &avoarea obiectivitatii, ilustrarea mediului urban si a persona'ului intelectual cu o constiinta pro&unda, superioara Romanul lui Rebreanu raspunde acestor imperative partial, dar criticul receptea#a opera drept capodopera prin impresia de viata autentica si prin su&letul epopeic Rebreanu se situea#a la con&luenta dintre traditie si inovatie, inc%eie epoca samanatorismului si poporanismului, care o&erisera o vi#iune idilica asupra taranului roman si se inscrie ca vi#iune intre curentele culturale europene$ !Rebreanu este neindoielnic un artist obiectiv"(( )anolescu, Arca lui (oe) *pecie a +enului epic in pro#a, romanul se de#volta pe mai multe planuri narative, are unul sau mai multe con&licte, actiune comple,a, in care nu intervine naratorul, caci &ocali#area este 0, naratiunea se &ace la pers aIIIa din perspectiva %eterodie+etica, naratorul &iind demiur+, omnipre#ent , omnipotent, ubicuu )aterialul epic este distribuit pe momente ale subiectului, iar modurile de e,punere au &unctie epica in discursul narativ$ descrierea &i,ea#a cronosul si toposul, anticipea#a anumite evenimente$ naratiunea are &unctie de repre#entare a realitatii prin absenta marcilor a&ective- dialo+ul concentrea#a epicul si dinami#ea#a actiunea , iar monolo+ul surprinde trairile interioare ale eroului .itlul romanului este eponim, structura bipolara, cele doua parti cu titluri meta&orice avand &iecare / si 0 capitole cu titluri sinte#a$ !Inceputul",1varcolirea, Iubirea , (oaptea, 2opilul, Rusinea, *trean+ul, 3eor+e, *&arsitul De asemenea romanul este corp s&eroid, se desc%ide si se inc%ide cu ima+inea drumului care serpuieste printre coline si da bu#na in satul 4ripas La inceput este tanar, alear+a sprinten, iar la s&arsit este monoton, batatorit !%uruie mereu" su+erand trecerea timpului si participarea la dramele umane$ !Din soseaua care vine de la 2arlibaba5 lasand 6idovita, drumul urca 5 inaintea#a vesel, neted ca sa de a bu#na in 4ripasul pitit intr-o scrantitura de coline " )etate,tual, el separa viata reala de lumea &ictiunii, cititorul participa la dramele satului si apoi iese pe acelasi drum demult sosea, meta&ora pentru viata- pe urma se pierde in soseaua cea mare si &ara inceput Elementele +enetice marturisite de Rebreanu sunt $ - ima+inea unui &lacau imbracat in straie de sarbatoare, care saruta pamantul ca pe o ibovnica - o &ata necinstita de un tanar bicisnic este batuta crunt de tatal ei ptr ca nu-si recunoaste vina ( aceasta scena va deveni nuvele !Rusinea", nepublicata) - un tanar se plan+e ca nu are pamant avand in +las o su&erinta, o lacomie si o pasiune aproape bolnavicioasa, vorbea despre pamant ca despre o &iinta vie si adorata Aceste elemente au repre#entat sc%eletul romanului, dar au &ost &ramantate, complicate spre a con&eri dinamism, veridicitate si ilu#ia vietii Literatura realista este si mimesis cata vreme ilu#ia vietii este mai presus de ilu#ia artei Romanul doric se desc%ide cu &i,area cronotoposului in timpul primului ra#boi mondial, intr-o +eo+ra&ie &ictiva, pe valea *omesului, caci Rebreanu #u+raveste satul ardelenesc cu trimitere la 4ripas, unde se des&asoara actiunea, la Rmadia, unde se a&la tribunalul, la 6idovita , locul notarulu , la )a+ura si Lucsa, satele prin care colinda .itu 7erdelea , alter-e+o al naratorului

.ema romanului este problematica pamantului problema pamantului mi-a aparut ca insasi problema vietii romanesti, venic de actualitate, indi&erent de eventualele solutionari ce I s-or da in anumite con'uncturi 4rimelel pa+ini ale operei surprind dimensiunea sociala sa satului, caci Rebreanu pune in scena persona'e tipice din toate cate+oriile sociale, a&late intr-o ierar%ie certa$ 7ora satului, !%ora a sortii" pre#inta strati&icarea sociala$ &lacaii si &etele bateau *omesana, cu vi+oare, descatusand ener+iile intr-o pa+ina etno+ra&ica memorabila, prin portul popular traditional$ c%iaburul *te&an 7otono+, &runtasii satului .oma 8ulbuc, primarul , 9lorea Ioncu stateau p prispa, discutau, nu se amestecau in %ora poporului De asemenea naratorul urmareste planul intelectualitatii repre#entat de 1a%aria 7erdelea, invatatorul si preotul 8elciu+ numit ironic 4amatu&ul ,detasati si ei de petrecerea poporului 2ei &oarte saraci, !ca de+etul", erau umiliti, pentru ca nu aveau pamant$ !Al 3lanetasu, ca un caine la usa bucatariei tra+e cu urec%ea ca un caine, la usa bucatariei tra+e cu urec%ea , dornic sa se amestece in vorbe, s&iindu-se totousi sa se vara intre bo+atasi" Lipsa pamantului ec%ivala cu lipsa demnitatii, ceea ce 'usti&ica revolta lui Ion La %ora incepe con&lictul e,terior intre :asile 8aciu si Ion 2ititorul a&la ca Ion o curtea#a pe Ana, uratica , dar cu vite si pamanturi, cu toate ca ii era dra+a 9lorica , &ata vaduvei lui )a,im ;prea, &rumoasa, dar saraca :iolenta imbo+atitului :asile 8aciu se 'usti&ica, el isi dorea un +inere bo+at , pe 3 8ulbuc, nu un sarantoc, tal%ar precum Ion 2on&lictul interior este distru+ator, cata vreme Ion nu armoni#ea#a cele doua blesteme si crede ca poate ra#buna voamea de pamant a tuturor +eneratiilor )etodele lui sunt +re+are, a+resive, caci :asile 8aciu re&u#a sa i-o dea pe Ana , iar 'u+nirea este atat de puternica, incat alimentea#a ra#bunarea 9olosind te%nica contrapunctului la nivel microte,tual, naratorul pre#inta aceeasi tema in planuri di&erite, drama lui Ion si a altr persona'e din planul taranimii &iind dictata de o vorba inconstienta a lui .itu 7erdelea, autorul moral al !Rusinii", ! Daca nu vrea el sa ti-o dea de buna voie, trebuie sa-l silesti" Actiunea este alternanta si inlantuita, planurile paaralele, Rebreanu urmarind esential, lumea taraneasca si subsiliar lumea intelectualitatii rurale 2apitoulul !Rusinea" este edi&icator pentru solutia pe care a +asit-o Ion, necinstind-o pe ana intr-o scnea cu elemente naturaliste Din aceste moment incepe cosmarul Anei batuta crunt de :asile 8aciu si de Ion Daca initial eroul se raportea#a la pamant dintr-o nevoie &ireasca de a-l munci pentru ca ii era dra+ ca o mama !iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil" dupa ce a silit-o pe Ana devine monstros de o lacomie inumana si vrea tot pamantul :asile 8aciu In &ata pamantului , eroul are atitudini di&erite *e simte mic , cat un &ierme in &ata universului si e,clama in&iorat !2at pamant< Doamne" *e apleaca smerit , cucernic, !isi coboara &runtea si-si lipi bu#ele cu voluptate de pamantul ud 5 il cuprinse o po&ta salbateca sa imbratise#e lume, s-o crampoteasca-n sarutari5 si-n sarutarea aceasta +rabita un &ior rece , ametitor" (&iorul mortii), scena simbolica, premonitorie Atitudinea eroului &ata de Ana se 'usti&ica in plan uman , el se de+radea#a moral si victimi#ea#a cu nonsalanta pe toti cei cu care intra in relatie $ lui :asile 8aciu ii ia tot pamantul purtandu-l la 'udecata , pe Ana o bate cu bucurie inumana, pe ai lui ii umileste nesocotind orice s&at , isi uraste tatal, o brutali#ea#a pe 1enobia, iar pe 9lorica o minte pana la casatoria cu 3 8ulbuc 3lasul pamantului a strivit tot ce era omenesc in su&letul lui Ion, pana in momentul in care Ana s-a sinucis si copilul a murit )oartea Anei s-a este anticipata de doua scene memorabile$ carciumarul Avrum se sinucide, Dumitru )oarcas se stin+e usor in timp ce se barbierea In crunta ei su&erinta, dupa nunta lui 3 cu 9lorica, Ana pricepe ca a &ost victima , o &antosa in mainile lui Ion$"norocul meu, norocul meu" Indi&erenta lui Ion atin+e apo+eul, desi moartea Anei ec%ivala cu un pas pierderea pamantului, iar

moartea lui 4etrisor l-a eliberat de obsesia pamantului Intervine la &el de brutal si devastator celalalt +las , al iubirii Ion cesocoteste statutul 9loricai de &emeie maritata si o curtea#a, alimentand +elo#ia barbatului si bar&a satului *avista , &emeia ne&ericita, cu un destin dramatic, ii de#valuie lui 3eor+e dra+ostea dintre 9lorica si Ion cu o &recventa ce +rabeste ra#bunarea lui 3eor+e *cena uciderii lui Ion este a unui artist veritabulm +radatia evenimentelor acumulea#a tensiuni mari, carora se subordonea#a si natura premonitorie Ion vine de la carciuma, se simtea ca un &lacau, bause mult, dar nu era beat, vericirea intalnirii cu iubita ii inunda su&letul si ratiunea El i+nora orice &el de pericol, se apropie de casa lui 3eor+e, intra in curte , in vreme ce broastele oracaiau cumplit, 3eor+e era acasa,se intorsese din drum intr-o %otarare teribila, statea lan+a 9lorica si astepta Loveste cu sapa pana cand simte ca l-a omorat *tilul abrupt, cenusiu, bolovanos , &ra#ele eliptice surprind +esturi capitale$ !ce-ai &acut omule=L-am omorat " Ion mai are puterea sa se tarasca sub nuc, cu trupul ar#and de su&erinta, sa rememore#e viata lui urata, sa &ie scarbit de san+ele amestecat cu ploaia rece si sa e,clame$ !c%iar ca un caine<" De#nodamantul este tra+ic- Ion a platit tru&ia de a i+nora toate le+ile decalo+ului, 3eor+e a &ost inc%is ptr omucidere, iar 9lorica impietrita de durere a ramas sin+ura 2aracterul de mono+ra&ie a satului ardelenesc se 'usti&ica in aspectele le+ate de evenimentele &undamentale din viata omului$ nunta, bote#ul, inmormantarea- obiceiurile de 2raciun, portul popular, +ura satului, %ora, scoala si autoritatile Inmormantarea lui Ion este &astoasa, dupa tipicul spatiului traditional$ cu &lamuri, cu brad, bocitoare, preoti !Ar &i trait o suta de ani < ! e,clama medicul atunci cand vaduva lui D )oarcas il +aseste mort Destinul lui Ion motivea#a aprecierea lui ( )anolescu $ !persona'ele seamana cu niste masive &orte ale naturii Au dimensiunile crailor din epopee" 2elalalt plan narativ surprinde dimensiunea istoriei satului romanesc in raporturile cu stapanirea austro-un+ara$ planul intelectualitatii rurale, este sustinut de 1a%aria 7erdelea, invatatorul sovaielnic, in con&lict cu autoritatille, cu o constiinta oscilanta intre le+alism si nationalism Este modest, ii sustine +reu pe cei trei copii$ Laura, 3%i+%i, si .itu, dar isi camu&lea#a ne&ericirea printr-o atitudine demna, retrasa In+ratitudinea lui ion este ne&asta, invatatorul &iind destituit din &unctie ptr ca l-a a'utat pe 3lanetasul In relatie cu preotul se a&la in con&lict atenuat la s&arsit, caci 8elciu+ isi implineste visul ridicarii unei biserici noi in satul 4ripas Acelasi drum ne scoate din opera, dupa ce am participat la toate evenimentele satului romanesc Domina &i+ura lui Ion care este o bruta in acest !4oem epic solemn ca un &luviu american, o capodopera de maretie linistita ANA este donna campestra (femeia pamantului) in mentalitatea pcelor doua brate de munca, producatoare de copii, o victima a lui Ion pe care priveste cu vanitate , orfana , nu intuieste abjectia eroului, se lasa sedusa de acesta , determinandu-si o viata de cosmar . Dupa nasterea lui Petrisor , iese din scena in mod tragic , gasind in sinucidere liniste. In conclu#ie , !I;(" este un roman realist obiectiv dur, doric, prin perspectiva narativa, prin stilul anticalo&il$ ! &ra#ele considereate sin+ure sun incolore, ca apa marii tinuta in palma 5 cateva sute de pa+ini cu tonalitatea nea+ra-verde si urletul marii "