ROMANUL MODERN OBIECTIV "ION"

-roman realist-social obiectiv de Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura romn, " on" !i primul roman obiectiv de anali" psi#olo$ic din pro"a romneasc, "%durea spn"ura&ilor"' " on" de Liviu Rebreanu, primul roman obiectiv din literatura romn, a aprut (n anul 19)*, dup o lun$ perioad de elaborare, a!a cum (nsu!i autorul men&ionea" (n +inalul operei, (ntre martie 191,-iulie 19)*' -pari&ia romanului a strnit un adevrat entu"iasm (n epoc, mai ales c nimic din crea&ia nuvelistic de pn atunci nu anun&a aceast evolu&ie spectaculoas. "/imic din ce a publicat (nainte nu ne putea +ace s prevedem admirabila de"voltare a unui scriitor, care a (nceput !i a continuat vreo "ece ani, nu numai +r strlucire dar !i +r indica&ii de viitor", nota Eugen Lovinescu' 0riticul prime!te romanul " on" ca pe o i"bnd a literaturii romne, iar satis+ac&ia sa este consemnat (n studiul "0rea&ia obiectiv' Liviu Rebreanu. on"' %entru ini&iatorul modernismului romnesc, a1 crui principiu de ba" era "sincronismul" literaturii romne cu cea european, romanul " on" este cel care "re"olv o problem !i curm o controvers"' -ceast a+irma&ie a ui Lovinescu se re+er a +aptul c apari&ia primului roman obiectiv direc&ionea" literatura romn cctre valoare european !i stin$e polemica pe care criticul o avea cu smntori!tii epocii' Geneza romanului: Liviu Rebreanu mrturise!te c (n lun$a sa trud de crea&ie, (n cei 2 ani (n care a lucrat la roman, un rol important la avut, pe de o parte "impresia afectiv , emo&ia, iar pe de alt parte, acumularea de material documentar. 3 scen vzutde scriitor pe colinele dimpre4urul satului -a impresionat (n mod deosebit !i a constituit punctul de plecare al romanului " on"' -+lat a vntoare, Rebreanu a observat "'''un &ran (mbrcat (n #aine de srbtoare", care s-a aplecat, deodat "!i-a srutat pmntul' L-a srutat ca pe-o ibovnic' 5cena m-a uimit !i mi s-a (ntiprit (n minte, dar +r vreun scop deosebit, ci numai ca o simpl ciud&enie"' 3 alt (ntmplare relatat de sora sa, Livia, i-a re&inut aten&ia. o +at (nstrit, rmas (nsrcinat cu un tnr srac, a +ost btut cumplit de tatl ei pentru c trebuia s se (nrudeasc acum cu un srntoc, "care nu iubea pmntul !i nici nu !tia s-1 munceasc' 6n eveniment care l-a marcat (n mod deosebit a +ost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tnr &ran vrednic, muncitor, pe nume on 7oldi4ar ai 8laneta!ului, care nu avea pmnt !i pronun&a acest cuvnt cu "atta sete, cu atta lcomie !i pasiune, parc-ar +i +ost vorba despre o +iin& vie !i adorat'''" 3 alt surs o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat (n 4urul ui mentalit&ile !i obiceiurile &ranilor, via&a lor di+icil !i comple9 din cau"a ocupa&iei mperiului -ustro-6n$ar' %rima variant a romanului " on" a +ost o sc#i& scris de Rebreanu (n 19*8, care purta titlul "Ru!inea", subiect reluat (ntr-o nuvel, ":estrea", (n care conturea" portretul lui on !i sc#i&ea" (ntlnirea dintre +lcu !i leana (-na din roman)' Structura i compoziia romanului: I. Roman social i realist: ; obiceiuri i tradiii populare, evenimente importante din viaa omului(#ora, s+in&irea #ramului bisericii, na!terea, nunta, moartea). "< on= este opera unui poet epic, care cnt cu solemnitate condi&iile $enerale ale vie&ii. na!terea, nunta, moartea" (8'0linescu)> instituiile de stat: !coala, biserica, 4udectoria, notariatul> ; familia, ca institu&ie social. +amilia (nv&torului ?erdelea, +amilia 8laneta!ulu(, +amilia 7ulbuc, +amilia @asile 7aciu etc> ; destine umane individuale: on, -na, 8eor$e 7ulbuc, Aitu ?erdelea etc> II. Roman modern i obiectiv - inter+eren&a +ormelor literare tradi&ionale cu cele moderne. ; +ormula realist prin ilustrarea vie&ii &rne!ti din -rdeal, (n primele decenii ale secolului al BB-lea, o adevrat "crea&ie de oameni !i de via&" (articolul "0red", 19)4)> ; obiectivarea romanului romnesc. "pornind de la acela!i material &rnesc, < on= repre"int o revolu&ie !i +a& de lirismul smntorist sau de atitudinea poporanist !i +a& de eticismul ardelean, constituind o dat istoric n procesul de obiectivare a literaturii noastre epice". (C'Lovinescu)'

"M-am sfiit totdeauna s scriu pentru tipar la persoana 1", mrturisea Liviu Rebreanu, (ntruct amestecul eului (n oper ar diminua veridicitatea subiectului' ; te#nicile compo"i&ionale sunt moderne. - Rebreanu construie!te dou planuri de aciune care se ntreptrund: pe de o parte destinul lui on, iar pe de alt parte via&a satului ardelenesc> - opera este monumental, "poate mai mare ca natura" (C'Lovinescu)> "< on= este epopeea, mai de$rab dect romanul, care consacr pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" (8'0linescu)> Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intui&ia ritmului etern al e9isten&ei satului" (/'Danolescu)> - tehnica romanului este circular, deoarece (ncepe cu descrierea drumului spre satul %ripas !i cu ima$inea satului venit la #or !i se termin cu ima$inea satului adunat la srbtoarea #ramului noii biserici !i descrierea drumului dinspre satul %ripas> - romanul este structurat riguros, (n dou pr&i cu titluri su$estive ("8lasul pmntului" !i "8lasul iubirii"), capitolele au titluri-sinte" ("(nceputul", "?ora", "/unta", "/a!terea" etc)' Romanul " on" rspunde cerin&ei modernismului lovinescian, de sincroni"are a literaturii romne cu literatura europ sincronismului) prin +aptul c are caracter obiectiv, utili"nd sonda4ul psi#olo$ic (n construirea persona4elor, +iind un roman realist, social, obiectiv !i modern' Liviu Rebreanu este prin e9celen& un narator omniscient, care poveste!te (ntmplrile, evenimentele la persoana a III a! "odalitatea narativ se remarc, a!adar, prin absen&a mrcilor +ormale ale naratorului, de unde reiese obiectivitatea acestuia +a& de evenimente !i persona4e' %erspectiva temporal este cronologic, ba"at pe relatarea evenimentelor (n ordinea derulrii lor, iar cea spa&ial re+lect un spaiu real, acela al satului %ripas !i unulimaginar nc#is, al tririlor interioare din su+letul !i con!tiin&a persona4elor' $ema: Romanul " on" este o mono$ra+ie a realit&ilor satului ardelean de la (nceputul secolului al BB-lea, ilustrnd con+lictul $enerat de lupta apri$ pentru avere, (ntr-o lume (n care statutul social al omului este stabilit (n +unc&ie de pmntul pe care- posed, +apt ce 4usti+ic ac&iunile persona4elor' 5olu&ia lui Rebreanu este aceea c on se va cstori cu o +at bo$at, -na, de!i nu o iube!te, Elorica se va mrita cu 8eor$e pentru c are pmnt, iar Laura, +iica (nv&torului ?erdelea (l va lua pe %intea nu din dra$oste, ci pentru c nu cere "estre' %ersona4ul central al cr&ii, on al 8laneta!ului, este repre"entativ pentru colectivitatea uman din care +ace parte prin mentalitatea clasei &rne!ti !i a vremurilor creia (i apar&ine' %onstrucia subiectului: Incipitul. l constituie descriereadrumului spre satul %ripas, la care se a4un$e prin "!oseaua ce vine de la 0rlibaba, (ntovr!ind 5ome!ul" pn la 0lu4, din care se desprinde "un drum alb mai sus de -rmadia [...], apoi cote!te brusc pe sub Rpile Fracului, ca s dea bu"na (n %ripasul pitit (ntr-o scrntitur de coline"' La intrarea (n sat, "te (ntmpin [...] ocruce strmb pe care e rsti$nit un ?ristos cu +a&a splat de ploi !i cu o cununi& de +lori ve!tede a$&at de picioare"' ma$inea este reluat simbolic nu numai (n +inalul romanului, ci !i (n des+!urarea ac&iunii, (n scena licita&iei la care se vindeau mobilele (nv&torului, su$ernd destinul tra$ic al lui on !i al -nei, precum !i via&a tensionat !i neca"urile celorlalte persona4e. Aitu, :a#aria ?erdelea, loan 7elciu$, @asile 7aciu, 8eor$e 7ulbuc' 0a (n orice roman, (n " on" e9ist mai multe planuri de aciunecare se ntreptrund i se determin reciproc!i la care particip numeroase persona&e, puternic individualizate!i solid construite Aciunea romanului: ncepe cu fi'area timpului i a spaiului(n care vor avea loc evenimentele, (ntr-o "i de duminic, (n satul %ripas, cnd to&i locuitorii se a+l aduna&i ia #ora tradi&ional, (n curtea Aodosiei,vduva lui Da9im 3prea' /u lipsesc nici +runta!ii satului, (nv&torul ?erdelea cu +amilia lui, preotul oan 7elciu$ !i "bocotanii" care cinstesc cu pre"en&a lor srbtoarea' ?ora este o pagin etnografic memorabilprin 4ocul tradi&ional, vi$oarea +lcilor !i candoarea +etelor, prin luta &i$anilor care compun ima$inea unui ritm impetuos. "Fe tropotele 4uctorilor se #urduc pmntul' :ecile de perec#i bat some!ana cu atta pasiune, c potcoavele +lcilor scapr scntei, poalele +etelor se bolbocesc, iar colbul de pe 4os se (nvltore!te, se a!a" (n straturi $roase pe +e&ele br"date de sudoare, luminate de oboseal !i de mul&umire"'

Lui on (i place Elorica, dar -na are pmnt, a!a c el (i +ace curte acesteia, spre disperarea lui @asile 7aciu, tatl -nei, care se ceart cu on !i-1 +ace de rsul satului, spunndu-i "srntoc"' -le9andru 8laneta!u, tatl lui on, risipise "estrea :enobiei, care avusese avere cnd se mritase cu el !i acum nu mai aveau dect un petec de &arin' @asile 7aciu, om vrednic al satului, se (nsurase tot pentru avere cu mama -nei, dar +iind #arnic sporise averea !i se $ndea s-i asi$ure +etei o "estre atunci cnd se va mrita' on, +lcu #arnic !i mndru, dar srac, o necinste!te pe -na !i (l obli$ ast+el pe @asile 7aciu s i-o dea de nevast (mpreun cu o parte din pmnturi, disput patronat de preotul 7elciu$' 3b&innd avere, on dobnde!te situa&ie social, demnitate uman !i satis+acerea propriului or$oliu' 3dat (nsurat, on se poart violent cu -na, este indi+erent cu +iul su, care (nseamn pentru el numai $aran&ia posesiei de pmnt' n cellalt plan narativ, +amilia (nv&torului ?erdelea are neca"urile sale' ?erdelea (!i "idise casa pe lotul ce apar&inea bisericii, cu (nvoirea preotului 7elciu$' Rela&iile (nv&torului cu preotul se de$radea" cu timpul, de aceea ?erdelea se teme c ar putea pierde toat a$oniseala !i i-ar rmne +amilia pe drumuri' %reotul 7elciu$, rmas vduv (nc din primul an, are o personalitate puternic, este cel mai respectat !i temut om din sat, avnd o autoritate total asupra (ntre$ii colectivit&i' n sat, domin mentalitatea c oamenii sunt respecta&i dac au oarecare a$oniseal, +apt ce +ace ca rela&iile sociale s +ie tensionate (ntre "srntoci" !i "bocotani", (ntre c#ib"uin& rosturilor !i nec#ib"uin&a patimilor, ceea ce +ace s se dea (n permanen& o lupt apri$ pentru e9isten&' Festinele persona4elor sunt determinate de aceast mentalitate, de +aptul c +amiliile nu se (ntemeia" pe sentimente, ci pe interese economice. "(n societatea &rneasc, +emeia repre"int dou bra&e de lucru, o "estre !i o productoare de copii' 3dat cri"a erotic trecut, ea (ncetea" de a mai (nsemna ceva pentru +eminitate' 5oarta -nei e mai rea, dar deosebit cu mult de a oricrei +emei, nu" (8'0linescu)' 7tut de tat !i de so&, -na, rmas +r spri4in moral, de"orientat !i respins de to&i, se spn"ur' Elorica, prsit de on, se cstore!te cu 8eor$e !i se bucur de norocul pe care (l are, de!i (l iubea tot pe on' 0storit cu -na !i a!e"at la casa ui, on, din cau"a +irii ui ptima!e, nu se poate mul&umi cu averea pe care o dobndise !i rvne!te la Elorica' 5+r!itul lui on este nprasnic, +iind omort de 8eor$e 7ulbuc, care- prinde iubindu-se cu nevasta lui, a!adar Rebreanu propune pentru s+r!itul ptima!ului on o crim pasional' Einalul romanului surprinde satul adunat la srbtoarea s+in&irii noii biserici, descrie drumul care iese din satul %ripas, via&a urmndu-!i cursul +iresc. "%ripasul de-abia (!i mai arta cteva case' Foar turnul bisericii noi, strlucitor, se (nl&a ca un cap biruitor' G'''H -poi !oseaua cote!te, apoi se (ndoaie, apoi se (ntinde iar dreapt ca o pan$lic cenu!ie (n amur$ul rcoros' [...] 5atul a rmas (napoi acela!i, parc nimic nu s-ar +i sc#imbat' 0&iva oameni s-au stins, al&ii le-au luat locul' G'''H Frumul trece prin Iidovi+a, pe podul de lemn, acoperit, de peste 5ome!, !i pe urm se pierde (n !oseaua cea mare !i +r (nceput'''"' ntr-o alt perspectiv, satul este ilustrat (n rela&iile cu re$imul administrativ !i politic austro-un$ar' Realit&ile social-concrete ale raporturilor dintre institu&ii !i oameni sunt pre"entate obiectiv de Rebreanu, prin +apte, prin situa&iile (n care eroii romanului se $sesc (n con+lict cu autorit&ile' 0ei mai a+ecta&i sunt intelectualii, deoarece slu4ba!ii !i autorit&ile (nbu! cu orice prile4 con!tiin&a asupririi na&ionale care se mani+est cu predilec&ie la aceast clas social' -vocatul @ictor 8ro+!oru militea" pentru emanciparea social !i na&ional pe ci le$ale> pro+esorul 5ptaru este un e9tremist, pe cnd Aitu ?erdelea, cu aere de poet, este un entu"iast' Liviu Rebreanu (!i as persona4ele s ac&ione"e liber, s-!i de"vluie +irea, s i"bucneasc (n tensiuni dramatice, s-!i mani+este modul de a $ndi !i de a se e9prima' Limba&ul artistic: -l ui Liviu Rebreanu se individuali"ea" prin respectul pentru adevr, de unde reiese obiectivarea !i realismul romanului, precum !i prin preci"ia termenilor, acurate&ea !i conci"ia e9primrii, de unde re"ult sobrietatea stilului' 5tilul este anticalofil((mpotriva scrisului +rumos), lipsit de ima$ini artistice, (ntruct cre"ul pro"atorului era c "strlucirile artistice, cel pu&in (n opere de crea&ie, se +ac mai totdeauna (n detrimentul preci"iei !i al mi!crii de via& [...], e mult mai uor a scrie frumos, dect a exprima exact." 8eor$e 0linescu, a+irma c " on" este "un poem epic, [...] o capodoper de mre&ie lini!tit"' %aracterizarea persona&ului: %ersona4ul realist on este unul de re+erin& (n literatura romn, concentrnd tra$ica istorie a &ranului ardelean din

primele decenii ale secolului al BB-lea' Fup aprecierea lui Cu$en Lovinescu, " on este e9presia instinctului de stpnire a pmntului, (n slu4ba cruia pune o inteli$en& ascu&it, o ca"uistic strns, o viclenie procedural !i, cu deosebire, o voin& imens", spre deosebire de 8eor$e 0linescu ce consider c "lcomia lui de "estre e centrul lumii !i el cere cu inocen& s+aturi dovedind o in$ratitudine calm''' /u din inteli$en& a ie!it ideea seducerii, ci din viclenia instinctual, caracteristic oricrei +iin&e reduse'" Arsturile morale ale persona4ului reies indirect, din +aptele, $ndurile !i atitudinile ui, precum !i din relaiile cu celelalte persona&e. (nc de la (nceputul romanului, la #ora satului se eviden&ia" (ntre 4uctori +eciorul ui -le9andru %op 8laneta!u, on, urmrind-o pe -na cu o privire stranie, "parc nedumerire !i un vicle!u$ nepre+cut", apoi o vede pe Elorica "mai +rumoas ca oricnd G'''H, +ata vduvei lui Da9im 3prea'" Fe!i (i era dra$ Elorica, on e con!tient c "-na avea locuri !i case !i vite multe'" %onflictul interior: 0care va marca destinul +lcului este vi"ibil (nc de la (nceputul romanului' " ute !i #arnic ca m-sa", c#ipe!, voinic, dar srac, on simte dureros prpastia dintre el !i "bocotanii" satului ca @asile 7aciu' 0nd acesta (i "ice "+leandur, srntoc, #o& !i tl#ar", on, se simte biciuit, nu suport ocara !i reac&ionea" violent' Fe la (nceput, on este s+!iat de dou +or&e, glasul pm(ntului i glasul iubirii, c"nd victim acestor dou patimi' %atima pentru pmnt (l macin pentru c "pmntul (i era dra$ ca oc#ii din cap"' Eiind dominat de dorin&a de a +i respectat (n sat, stpnit de o voin& impetuoas, un temperament controlat de instincte primare, #otrt !i perseverent (n atin$erea scopului, dar !i viclean, on (!i ur"e!te cu meticulo"itate !i pricepere planul seducerii -nei' -!adar, setea pentru pmnt este trstura dominant a personalit&ii sale, +cnd din el un persona4 memorabil prin aceea c (ntrea$a sa ener$ie este canali"at spre atin$erea scopului de a avea pmnt. "$lasul pmntului ptrundea nvalnic (n su+letul +lcului ca o c#emare, cople!indu-1'" -lt dat, on e9clam (mptimit. "ct pmnt, FoamneJ'" Fup ce planul (i reu!e!te datorit "inteli$en&ei ascu&ite, vicleniei procedurale !i mai ales voin&ei imense"(Lovinescu), on, (ntr-un $est de adorare, sruta pmntul, iar +a&a "(i "mbea cu o plcere nes+r!it"' Cstt a doua ipostaza lui on, cnd se vede "mare !i puternic ca un uria! din basme care a biruit (n lupte $rele o ceat de balauri (n$ro"itori"' )m(ntul nseamn pentru Ion demnitate, obiect al muncii asupra cruia (!i e9ercit ener$ia, vi$oarea, #rnicia !i priceperea' Fup ce o las (nsrcinat pe -na, atitudinea lui on e rece, distant, cinic, re+u" s discute cu ea !i-i spune c va vorbi numai cu taic-su' 0nd tratea" problema "estrei cu @asile 7aciu, on este "seme& !i cu nasul (n vnt", s+idtor, con!tient c de&ine controlul absolut asupra situa&iei !i c-l poate sili s-i dea pmntul la care atta rvnise' 0nd a luat-o pe -na, on s-a (nsurat, de +apt, cu pmnturile ei, nevasta devenind o povar 4alnic !i incomod' 0apitolul "/unta" (l surprinde pe on (ntre cele dou $lasuri, devenite voci interioare, mai (nti "ce-ar +i oare dac a! lua pe Elorica !i am +u$i amndoi (n lume s scap de ur&enia asta", ca apoi, (n clipa imediat urmtoare, s $ndeasc (n sine cu dispre& "!i s rmn tot calic, pentru o muiere'''"' Aririle lui on (n lupta dus pentru a intra (n stpnirea pmnturilor lui @asile 7aciu sunt cele mai diverse. de la brutalitate, violen&, la pre+ctorie !i (ncntare' 0linescu a+irma c "(n planul crea&iei on este o brut' - bat4ocorit o +at, i-a luat averea, a (mpins-o a spn"urtoare !i a rmas (n cele din urm cu pmnt", ceea ce su$erea" +aptul c on este vinovat de propriul lui destin' @inovat este (ns !i societatea care determin o opo"i&ie (ntre sraci !i bo$a&i prin natura rela&iilor dintre oameni' (nsu!indu-!i pmntul pe ci necinstite, on nu putea s supravie&uiasc, s+r!itul ui +iind per+ect motivat moral !i estetic' 3dat satis+cut patima pentru pmnt, cellalt $las ce mistuit su+letul lui on, iubirea ptima! pentru Elorica, duce +r dubiu la destinul tra$ic al eroului' on este omort de 8eor$e, care (i prinde pe cei doi (n +la$rant, +iind apoi arestat, iar Elorica rmne sin$ur !i de ru!ineu satului' -st+el, persona4ul este drastic pedepsit de autor, (ntruct el se +ace vinovat de de"inte$rare moral, rspun"tor de via&a -nei !i a copilului lor, tulburnd lini!tea unui cmin, lini!tea unei (ntre$i colectivit&i' Fup dramele consumate, via&a satului (!i reia cursul normal, +inalul romanului ilustrnd srbtoarea s+in&irii noii biserici, la care este adunat tot satul, iai drumul dinspre %ripas su$erea" +aptul c totul reintr (n obi!nuit'