Sunteți pe pagina 1din 3

Romeo si Julieta William Shakespeare CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Opera literara este mai mult decat un text, deoarece ea prinde viata de abia odata cu receptarea cititorului. Prin lectura, cititorul trezeste la viata universul fictional, acesta fiind o simpla partitura, in timp ce capacitatile diferite ale lectorului sunt cele care instumenteaza textul. Fiecare text reprezinta o anumita vedere perspectivica, multifocala, propusa de autor asupra lumii. Ca atare, textul nu copiaza pur si simplu lumea reala ci mai degraba constituie o lume din materialul ce i se ofera. Asa cum in Antichitate, papirusurile se desfasurau materialmente, cartea se desfasoara, textul fiind obiectul unei descoperiri progresive, a unei perceptii dinamice si in permanenta schimbare. Tragedia ,,Romei si Julieta, scrisa probabill in 1595-1596, prezinta povestea nefericita a celor doi indragostiti , Romeo si Julieta, care aparea inca din 1476 in ,,Novellino de italianul Masuccio. In orice opera literara, personajul literar poarta, inainte de toate, pecetea personalitatii autorului, acesta devenind un Pygmalion, un sculptor desavarsit, ce transmite emotiile sale interioare Galateei sale, adica protagonistului. Personajele sunt metaforele vii ale textului, acestea fiind cele care dinamizeaza actiunea, poarta si transmit mesajul autorului prin modul lor simplu sau complex de a se comporta in interiorul operei si contribuie le deslusirea sensurilor acesteia. Cuplul Romeo i Julieta reprezint un teritoriu uman singular de o nermurit credin n iubire, nconjurai de oceanul unei lumi lipsite de criterii valorice i de moralitate, incapabil de a vibra n faa marilor elanuri sau drame ale eroilor notri. Cei doi adolesceni, aparinnd unor familii de vaz din Verona, familii faimoase pentru legendara dumnie dintre ele, se ndrgostesc, n ciuda acestei situaii. Doua familli din Verona, Montague si Capulet, se dusmanesc de moarte; dar Romeo, un Montague, se indragosteste de Julieta, o Capulet, care ii raspunde la sentimente la fel de puternice, iar calugarul Lawrence ii cununa in taina. Intr-un duel cu Tybalt, unul din Capuleti, prietenul lui Romeo, Mercutio, este ucis. Deoarece Romeo il omoara pe Tybalt, este exilat si pleaca la Mantua, in timp ce tatal Julietei, nestiind nimic despre casatorie, vrea s-o marite cu contele Paris. Urmand sfatul calugarului, Julieta consimte formal si inainte de nunta bea o potiune care o adoarme pentru patruzeci de ore. Julieta e dusa in cavou, dar solul trimis de calugar li Romeo nu soseste la timp. Romeo afla ca Julieta a murit, se intoarce la Verona, bea otrava in cavou si moare. Julieta se trezeste, il vede mort si se omoara. Familiile rivale se impaca langa cadavrele copiilor. Atat de puternica este dragostea dintre Romeo si Julieta( realitatea, esenta), incat numele(aparenta) nu are pentru ei nicio insemnatate; atat de mare este ura dintre parintii si rudele lor ( cultul numelui, al aparentei) incat ei nu vor recunoaste esenta, realitatea, decat in cavou. Se remarca pe parcursul desfasurarii actiunii doua personaje principale deosebit de importante, pivoturi ale diegezei, eponime, tridimensionale, rotunde, prezentate in evolutia lor si anume Romeo si Julieta, secndate de alte personaje mai putin importante precum doica, parintele Lorenzo, Mercutio, Tybalt, Capulet, Paris etc. Relatia barbat-femeie este infatisata prin seria de protagonista amintita mai sus, care, intr-o anumita masura, se manifesta sau gandesc in antiteza: nerasplatita pasiune a lui Romeo pentru Rosalinda e mai curand imaginara decat adevarata, dragostea dintre Romeo si Julieta este reala si profunda, pe batranul Capulet si Paris nu-i intereseaza sentimentele Julietei, Mercutio crede

numai in pasiunea erotica, il ironizeaza pe Romeo pentru ca suspina dupa Rosalinda, ,,are mana rece ca de gheata; doica da dovada de un oportunism imoral, pentru slugi, femeile trebuie ,,inghesuite la perete. Fara a fi net opuse unele altora, personajele sunt caracterizate si prin trasaturi contrastante. Atat Romeo cat si Julieta sunt caracterizati complex prin mijloace atat directe cat si indirecte precum limbaj, relatia cu celelalte personaje, moravuri, fapte si comportament, nume, etc. Limbajul celor doi este specific clasei de sus a secolului al XVI lea, limbaj bogat in regionalisme, dulce si melodios care ii plaseaza pe ambii eroi in varful ierarhiei sociale, precum o face si numele lor : Montague si Capulet, doua nume de vaza in Italia vremii. Tradus din latina, numele Romeo inseamna Trandafir, acesta asemuindu-se cu unul deoarece impartaseste frumusetea acestuia cu ajutorul careia o farmeca pe Julieta si o face sa se indragosteasca iremediabil de el, insa are si spini care sunt reprezentati de originea sa de Montague, nume care sta in calea iubirii dintre el si Julieta Capulet din cauza unei uri ce dateaza cu generatii in urma. Si numele Julietei are o semnificatie ascunsa, acesta fiind un derivat al expresiei latine ce se traduce in descendentul lui Jupiter, zeul suprem al mitologiei romane. Rolul deosebit de important al acestuia ii este transpus Julietei, care devine intr.-un timp foarte scurt zeita suprema a sufletului lui Romeo, acesta indragostindu-se nebuneste si iremediabil de ea, fiind dispus sa faca orice fel de sacrificiu pentru dragostea lor. Portretul lui Romeo este conturat in mod direct in multiple randuri de numeroase personaje si chiar de catre autor, acesta fiind ,,sincer si discret, asa de nepatruns, de-nchis in haina/Si temator ca un boboc de floare, insa, dupa spusele lui Tybalt, acesta devine ,,un ticalos, un dusman. Parintele Lorenzo il descrie drept tanar, sanatos, lipsit de gand, in timp ce contesa il considera un ,,misel/acel nelegiuitcat si de Julieta Romeo, ah! De ce esti tu Romeo? Te leapd de nume si de tat./De ce nu te-nduri, iubire jur-mi doar/i-am s m rup de-ai mei, de Capulei. De asemenea, acesta isi contureaza auto-portretul, declarand ca e prea adanc strapuns de-a lui sageata,/Spre-a ma-nalta pe-aripile-i usoare/Deasupra grelei mele suferinti./Ma prebusesc sub greaua lui povara.. Se dovedeste a avea un simt fin al clarviziunii, la inceputul operei fiind protagonistul unui vis ce prevesteste groaznica turnura a evenimentelor, plin de bravura si un strop de nebunie intrucat isi risca viata pentru a intra la balul Capuletilor in speranta ca-si va zari aleasa, iute la manie si avid de razbunare cand il omoara pe Tybalt dupa ce acesta la randul lui il strapunge cu spada pe Mercutio si extrem de devotat in iubirea sa sincera in momentul in care face sacrificiul suprem. In cazul sau, in afara de anumite ,,opozitii fata de altii, antiteza apare in el insusi, in evolutie: o iubeste pe Rosalinda imaginativ, apoi deplin, sincer, pe Julieta, cu o dragoste care l-a maturizat, facandu-l sa renunte la visare si sa actioneze in numele sentimentului, iar intr-o ultima faza, cand afla despre moartea Julietei. Julieta este de asemenea, descrisa in mod direct de celelalte personaje, doica alintand-o ,,cea mai dragalasa papusica de pe lume, si de Paris: ,,O, tu-ntre flori cea mai frumoasa floare, insa portretul cel mai complex il realizeaza Romeo in scena balconului, Julieta devenind pentru el singurul punct de interes, singura fiinta ramasa pe lume, singura fiinta importanta din viata lui : Sunt zorii, da, si Julieta-i soare !/Te-nal, soare, si rpune luna/Pizmasa, care-i lnced de ciud/C tu, fecioara ei, o-ntreci n nuri:/N-o mai sluji, de vreme ce-i pizmas;/Verzui si stins e straiu-i de vestal,/i-l poart doar ntngii; tu, arunc-l./E ea, domnia mea, iubirea mea !/O, dac-ar sti c este !/Vorbeste, totusi fr glas: ce dac-i/Cuvnt ochii, eu le voi rspunde./Dar prea cutez, ea nu-mi vorbeste mie./Doi astri de pe cer, din cei mai limpezi,/Chemai aiurea, roag ochii ei/S scapere-n trii pns-or ntoarce./Pe bolt-s ochii-i ? Stelele-s la ea?/Nu, astrii s-ar sfii

de strlucirea-i/Ca un opai ziua! Ei vzduhu/lAtt l-ar lumina nct, uitnd/C -i noapte, psri s-or porni cntnd./Obrazul, vezi, si-l sprijin n mn/O, cum de nu-s pe mna ei manus/,Si mngi eu obrazul!. La fel de evidenta este si evolutia Julietei, pe care aceeasi dragoste brusca si puternica o transforma dintr-o copila intr-o femeie energica si curajoasa. Ea afirma prioritatea realitatii fata de nume, daramand astfel, ideea idolatrizarii numelui: ,,O, ia-ti un alt nume!/ Ce este intr-un nume? Ceea ce numim noi trandafir/Ar mirosi la fel de suav daca ar purta un alt nume. De asemenea, Julieta isi exprima sentimentele direct, cu deplina sinceritate. Vina eroilor sta in faptul ca se pripesc in tot ceea ce intreprind, astfel, Julieta, mai inteleapta decat Romeo, e constienta ca logodna ,,E prea pripita, prea imprudenta, prea brusca. In concluzie, putem afirma ca Romeo si Julieta, doi indragostiti ce lupta impotriva destinului care li se opune, creeaza in lupta lor o minunata poveste de dragoste, tipic renascentista, in care valorile precum familia, onoarea, iubirea primeaza si triumfa in finalul apoteotic tragic.

Stoian Bianca Denisa, clasa a IX a A