Paralela carte-film “Mara”

Romanul "Mara" de loan Slavici, a fost publicat în 1894, în revista "Vatra", iar în
volum a apärut abia în 1906, fiind considerat "cel mai bun roman al nostru, înainte de lon"
după cum spune Serban Cioculescu și "aproape o capodoperà", după precizările lui George
Călinescu, deoarece destinul eroilor și mediul social sunt evocate cu o remarcabilă artă a
detaliului și cu o mare forță de construire a ansamblului. Acesta este un roman al formării, un
bildungsroman, care prezinta trecerea copiilor, Trică si Persida, de la copilărie la maturitate.
Tema centrala este familia, iar acțiunea se desfășoară la finalul secolului al XIX-lea, în satul
ardelenesc.
“Dincolo de pod” este un film românesc regizat de Mircea Veroiu, în anul 1976, fiind
o ecranizare a romanului “Mara” de Ioan Slavici. Pe parcursul filmului, este prezentată în
amănunt relația dintre Persida și Națl, Sida și Hans în film. Povestea se concentrează în
totalitate pe interacțiunile dintre Persida și Națl, incat Mara își pierde rolul de personaj
principal. Filmul își capătă noul titlu cu ajutorul scenei podului, portalul dintre doua lumi
diferite, separate de un puternic conflict ideologic, dar și de mentalitatea oamenilor din
secolul al XIX-lea.
Între carte și film există o serie de diferențe care pot fi observate încă de la început.
spre deosebire de roman, filmul începe cu scena cu fereastra. Chiar dacă atat în carte cat si în
film sena aceasta este cea declansatoare în relația Persidei și a lui Națl, în film își pierde
valoarea simbolistică. Persida se grăbește să inchida geamul, chiar dacă încă îl privea pe Națl.
Persida este obligată să inchida “portalul”, lucru care accentuează conflictul interior al
acesteia și anume conflictul dintre datorie și sentimente. În film, Persida este mult mai
conștientă de acțiunile sale, datorită faptului că a știut să se controleze în această situație, față
de roman, unde s-a lăsat purtată de sentimente, încă de la prima vedere.
Filmul nu reușește să cuprindă toate scenele acestui roman complex, așa că unele
secvențe sunt simplificate sau chiar eliminate pentru a evita situațiile în care oamenii se
plictisesc din cauza prea multor detalii. Câteva exemple sunt acceptarea lui Trică ca ucenic
din prima sa încercare, Persida trece pe la măcelărie doar o singură dată, iar tinerii iau
hotărârea de a se căsători, atunci când se aflau la Sărărie. De asemenea, putem observa că
Persida și Națl nu mai pleacă în Viena după ce se căsătoresc și preferă să rămână în sat, unde
își deschid impreuna o afacere. Câteva scene omise în film sunt culesul viilor, dansul Persidei
și a lui Națl la nunta de la Claici și pierderea primului copil al Persidei din cauza abuzului lui
Națl și a muncii excesive. Ba mai mult, în film sunt adăugate scene pe care cartea nu le
cuprinde ca de exemplu moartea lui Burdea, prietenul lui Natl, sau urmărirea hotului de către
oamenii din sat.
Totuși, chiar dacă filmul este mai ușor de înțeles deoarece acțiunile și relațiile dintre
personaje sunt reprezentate vizual, prefer cartea, din toate punctele de vedere.
În primul rând, cartea prezintă mereu mai multe acțiuni și întâmplări decât un film,
din cauza faptului că majoritatea filmelor au maxim două ore, iar prezentarea tuturor
întâmplărilor într-un interval atât de scurt este aproape imposibil, mai ales dacă este vorba
despre un roman atât de complex. Astfel, esti mai castigat dacă alegi să citești cartea înainte
de a viziona ecranizarea acesteia. De exemplu, după cum am menționat și mai sus, filmului îi
lipsesc părți importante din carte.