MARA

Rezumat

I Saracutii mamei: Mara a ramas vaduva cu 2 copii, dar era tanara, voinca, harinca si Dumnezeu a
lasat sa mai aiba si noroc. Barzovanu, raposatul, a fost mai mult carpaci decat cizmar si statea mai bucuros la
birt decat acasa. Marti dimineata, Mara isi scoate cosurile pe tarmul drept al Muresului, joia pe cel stang,
vineri noaptea pleaca la Arad la piata cea mare, unde se aduna lume din 7 tinuturi. Mara niciodata nu iesea
nimanui cu cosul gol in cale, vindea si facea rost de lucruri astfel incat sa duca la Radna ce nu aveau la
Lipova si invers. Sus, pe coasta unui deal, e manastirea minoritatilor- Maria Radna, unde e o icoana
facatoarea de minuni. Mara e o crestina adevarata si daca se duce la aceasta bisercica se inchina crestineste,
necrezand ca icoana aceea face minuni. Marei ii place cand se sarbatori se aduna lume si se aud rasete, isi
indeamna copiii sa se inchine si ei, si oricat ar umbla si alerga prin lume, rade cand isi vede copiii si isi
spune ca nimeni nu mai are copii ca ai ei: sanatosi, rumeni, voinici, plini de viata. Dar mai sunt si
nepieptanati, desculti, nespalati, obraznici, saracutii mamei, cum e si mama, caci altfel cum sa fie o vaduva?
Mara e spatoasa, greoaie, cu obrajii batuti de soare, ploi, vant. Serile, dupa ce mananca de cele mai multe ori
singura, deoarce copiii adorm, scoate un saculet si se apuca sa faca socoteala a ce a strans de-a lungul zilei,
gandindu-se sa puna de o parte pentru toata viata. Aduce de la capataiul patului 3 ciorapi: unul pentru zilele
de batranete si de inmormantare, unul pentru Trica si unul pentru Persida. In fiecare zi pune cel putin un
creitar in ficare sac, fara exceptie. De multe ori cand Mara vede lume care ii place, isi imagineaza ca asa vor
fi si copiii ei. Preoteasa de la Peicea era o femeie minunata si asa voia Mara sa ajunga Persida. Preoteasa
statuse 4 ani la calugarite si se gandeam ca asa ar trebui sa stea si fata ei la calugaritele din Lipova. Maica
econoama a spus ca o va lua pe Persida pentru 60 de florini pe an, Persida avea 9 ani si Mara nu voia sa dea
atatia bani. La Lipova era starostele cojocarilor, Bocioaca, care facea alaturi de calfele lui cele mai frumoase
cojoace si trebuia doar sa il primeasca pe Trica ucenic. Maica Aegida cerea mult, 5 florini pe luna, si Mara
isi facea socotelile cam cati oameni si cate care trec podul peste Mures.

II Maica Aegida: Maica Aegida era mititica, pasea marunt, vorbea scurt si apasat, avea un nas nu
foarte mic si se inmuia ori de cate ori o vedea pe vaduva mara plangand. Ea a staruit ca maica priorita sa o
primeasca pe Persida cu 50 florini/an si a mai alergat pe la Hubar, economul orasului, ca Mara sa obtina
aranda podului. Mara venea mereu la manastire sa se vaiete ca nu mai trecea nimeni podul, si iarna s-a ajuns
ca maica sa puna toti banii pentru P. Intr-o zi de primavara, invatatorul Blaguta a intarziat la ore pentru ca ii
placea mult sa pescuiasca. Cand lipsea el, Costi Balcovici ii tinea locul. Costi era cel mai mare dintre scolari,
invata bine si era baiatul turtelarului din Radna. Pentru ca Trica era cuminte in fata dlui Blaguta si foarte rau
in fata lui Costi, Costi se purta foarte dur cu el. Costi l-a dat afara pe Trica, s-au batut, zgariat, dar Costi tot
nu a iesit afara din banca pana cand a venit Blaguta care l-a dat pe Trica afara din clasa si tinea ca autoritatea
lui Costi sa ramana intreaga. Trica a iesit din scoala si s-a dus spre pod catre Mara, si chiar daca in timpul
bataii nu i-a dat nicio lacrima, acum a inceput sa planga si sa se gandeasca cat de bine ar fi fost sa fie si
Persida acolo. S-a dus la manastirea de calugarite, de unde a fugit impreuna cu Persida. Au luat o barca sa
treaca Muresul, care, fiind primavara, era tulbure si oamenii de pe tarm se speriau vazandu-I pe cei 2 copii
singuri pe apele involburate. Era pericol ca pluta lor sa se izbeasca de pod, lumea se grabea sa le vina in
ajutor. In acelasi timp, se dusese in Lipova vestea ca o fata a fugit de la manastire cu un baiat. Mara a vazut
ca lumea se indrepta catre pod si s-a dus si ea, unde si-a vazut copiii in acea luntrita si s-a inspaimantat.
Maica Aegida se grabea si ea la pod, rugandu-se mereu la Maica Fecioara de la Radna. Persida si Trica stiau
ca nu se vor ineca dar le era frica de ce va urma, pentru ca stransesera atata lume la pod. Cand au ajuns in
siguranta la mal, Maica Aegida voia sa vorbeasca singura cu Persida pentru a invata-o ce sa spuna, caci desi
maicii ii placea adevarul, tinea mai mult la reputatia curata a manastirii, si ar fi iertat-o pe copila daca
spunea o minciuna potrivita ca sa iasa bine din aceasta situatie. Persida i-a spus maicii ca Balcovici l-a batut
pe Trica, ca a fugit pentru a-si razbuna fratele. Pe Mara au induiosat-o acestea, incepand sa planga si maica
Aegida a ramas si ea induiosata de lacrimile vaduvei, intelegand pornirea fireasca a copilei. Maica Aegida il
invinovatea pe Blaguta pentru toata situatia, pentru ca plecase la pescuit in loc sa invete copiii la scoala,
capatand dreptatea oamenilor stransi la pod. Apoi, Aegida a luat-o pe Persida la manastire, Trica a ramas cu
Mara.

III Furtuna cea mare: peste jumatate de ora, la Radna si Lipova se aflase despre patania celor 2.
Blaguta era socotit drept nemernic si trebuia alungat de la Radna. Se mai vorbea despre cat de nemernic e
Blaguta si lumea o judeca pe Mara sub pretextul ca si-a vandut fiica. Blaguta l-a dat afara de la scoala pe
Trica, Mara i-a promis baiatului ca o sa il scoata om si desi Trica nu prea intelegea vorbele mamei sale, fata
i s-a inseninat. Noaptea, cand trecea putin lume podul, era lasat in grija lui Gheorghe, un var de-al Marei.
Era hotarata sa plece maine la Arad, si- a calcat pe inima si i-a lasat podul lui Gheorghe si peste zi. Dar nu a
plecat la Arad, ci l-a imbracat frumos pe trica si l-a dus la Bocioaca, pentru ca voia sa-l faca ucenic de
cojocarie. Bocioaca nu l-a primit. Mara se gandea ca nu poate sa o mai lase pe persida la calugarite.
Mergand cu Trica spre manastire, incepea sa ranunte la acest gand si se gandea ca dupa atatea nenorociri,
maica putea sa o tina pe Persida fara ca Mara sa plateasca. Aegida i-a spus ca o sa vorbeasca cu maica
priorita si i-a dat o scrisoare catre parintele guardian de la manastirea din Arad a minoritatilor ca sa-l
primeasca pe Trica. Mara nu a mai stat pe ganduri si s-a dus catre Arad, dar cu cat se apropia, cu atat voia sa
renunte la gandul de a-l da pe Trica la o manastire, si l-a dus pe baiat la Steva Claici, care nici el nu l-a
acceptat.

IV Primavar: degeaba se plangea Mara ca a ramas vaduva cu 2 copii, fiindca ei cresteau repede si
Mara ramanea tot veche, vorbea insa mai apasat, se certa mai putin si calca mai rar. Cand cineva voia sa se
imprumute la ea spunea ca nu are, chiar daca toti stiau ca are multi bani pusi de-o parte. Il sugera mereu pe
dl Anton Hubar, econom si prieten bun al beamterilo, al preotului nemtesc de la Lipova si ai maicii Aegida.
Era macelar dar nu mai tinea cont de ce se petrece la macelarie pentru ca era treaba nevestei sale si a
baiatului Nal, care era tanar, destept si harnic si lucra alaturi de 2 calfe. Parca ieri il daduse Mara ucenic pe
Trica, dar trecusera 4 ani, acum baiatul era calfa si avea 15 ani, nu se mai pieptana si nu se mai ingrijea.
Persida il vedea foarte rar pe fratele sau si se obisnuise atat de tare la manastire, incat cand venea acasa nu se
simtea bine si lua toata casa la curatenie, pentru ca statea mereu cu maica Aegida, care si cand vedea un fir
de praf innebunea. Cand era Persida acasa, Mara avea mereu ochii inlacriamti. Persida devenise lata in
umeri, plina, rotunda si totusi subtirica, cu fata curata si alba. Marei ii era frica de instrainarea Persideri, dar
se consola repede cu gandul ca asta e rostul femeilor in lume. Inainte de Pasti Mara a renovat si a cumparat
mobila noua pentru a o multumi pe Persida. In acea perioada, neastamparul vietii a prins-o pe Persida.
Vizavi de manastire era macelaria lui Hubar. Hubaroaie era o femeie scunda si grasa, iar baiatul ei,
Hubarnatl, facea toata treaba la macelarie. Hubarnatl era om plapand, avea 21 de ani, putina mustata, obraji
tineri si semana mai mult cu un cofetar decat cu un macelar. Parintii lui se cunoscusera de tineri si in timpul
revolutiei din 1848 tatal lui a strans o avere frumoasa. Hubaroaie isi gasea alinarea in Natl, care a facut
gimnaziul la Timisoara si a fost primul din clasa. In anul 5 dupa vacanta de Pasti s-a intors acasa pentru a
ajuta-o pe mama lui. Pentru ani de zile nu a vazut Natl pe nimeni pe ferestrele manastirii, dar intr-o zi cand
batea puternic vantul, o fereastra a fost deschisa larg si atunci a vazut-o pe Persida, care i s-a parut frumoasa,
cu mister si farmec. Maica Aegida a observat incidentul si il socotise intodeauna pe Natl un baiat bun, pana
cand l-a vazut uitatndu- se la Persida. Cand sa o dea pe fata la o parte din privirea tanarului, Persida l-a
observat si ea, dandu-si seama ca statea acolo pentru a o privi. De atunci inainte, gandul Persidei statea doar
la Natl. Cand se mai intalneau, se opreau sa se uite unul la altul. Persidei I se urase la manastire si s-a
bucurat cand Trica a venit sa o ia. Se mira de omul care devenise fratele ei, cu haine noi. El se simtea
stramtorat in fata ei, care era mai frumoasa decat Milena lui Claici, logodia cu un teolog. Pentru a ajunge
acasa, aveau disponibile 2 drumuri, unul la stanga, mai scrut si unul la dreapta, care trecea prin fata
macelariei. Au mers pe drumul din dreapta si i-au intalnit pe Hubaroaie si Natl. Hubaroaie, cand a vazut-o, a
spus ca e frumoasa si a intrebat a cui e, iar dl Bereki a raspuns ca e a leita mama ei, Mara. Trica nu putea
intelege toate fetele se uitau codis la Persida, dar Mara intelegea asta si de abia astepta sa mearga cu fata ei
la biserica maine, sa se plimbe la Radna, sa-l insoteasca pe Trica la Arad pentru a sta 2 zile la Claici. Cand a
venit Persida acasa, era nemultumita si nici nu observase eforturile mamei sale de a remobila, fiind
deranjata cand Mara i-a spus ca vor merge la biserica. Persidei ii era frica ca oamenii o judeca, dar s-a dus
cu Mara unde si-a propus. S-a intors obosita. Trica a propus sa mearga sa culeaga viorele. Initial s-ar fi dus
la Soimos, dar Persida a venit cu ideea de a trece la Lipova, si prin oras. L-au intalnit si pe Natl, care trecand
pe langa ei i-a salutat prieteneste. Trica nu il cunostea si Persida l-a dumirit cine e, Mara se simtea magulita
de salutul lui Hubarnatl. Mara voia acum sa-si duca fata la Arad.

V Ani de tinerete: Gretl, slujnica Hubaroaiei isi spunea ca iar s-a intamplat ceva, pentru ca stapanul
nu plecase dupa masa, cum obisnuia, ci discuta cu sotia lui. Hubar avea 46 de ani si nu parea tatal lui Natl. Ii
placea sa petreaca timpul chefuind cu beamterii si de aceea nu se intelegea bine cu nevasta. Hubaroaie avea
2 suparari mari: in duminica Floriilor maica Aegida a oprit-o pentru a-I atrage atentia asupra lui Natl, care se
uita dupa fata Marei. Se gandea sa il certe pe Natl, dar el nu a venit pana dimineata urmatoare. Fete erau
destule si ea nu concepea ca baiatul ei sa alerge chiar dupa Persida. Hubar se posomora cand trebuia sa se
gandeasca la problemele familiale, pentru ca de cand lasase pe Natl la macelarie, scapase de orice grija. Natl
era calfa de 2 ani, facuse anii de ucenicie si ii mai trebuiau doar cei 2 ani de calatorie. Desi Hubaroaie voia
ca Hubar sa vorbeasca pentru ca Bocioaca sa treaca cu vederea cei 2 ani de calatorie, nu se putea. Joi dupa
Pasti, Bocioaca i-a inmanat cartea drepturilor lui si i-a urat drum bun. Prima data s-a oprit la conacul
breslei, unde a mai intalnit 3 calfe cu care a intrat in vorba. Au vorbit despre cat de grijluie e mama lui. Mara
nu ar mai fi vrut sa o trimita pe Persida la calugarite. Persida si Natl se aflau in acelasi timp la Arad. Mara a
stat la casa lui Claici si a fost bine primita. Milena era logodita cu un bogoslov, Munteanu. Pana in Rusalii
trebuia sa se faca nunta. Anca era sora Milenei si cele 2 lucrau neincetat. Persida a ramas acolo ca sa le ajute
pe fete la pregatirile de nunta si nu se mai plictisea. Singurul lucru care o deranja era sa stea la aceeasi masa
cu calfele, care o priveau iscoditor. Lui Trica nu ii placea acest obicei si intelegea de ce baietii o privesc asa
pe sora lui. Duminica Munteanu a venit cu un prieten sa le duca pe fete la biserica, Trica i-a insotit. La
biserica l-au intalnit pe Hubarnatl, Persida a inceput sa tremure. Milena a intrebat cine e si Persida a lamurit-
o scurt. Se gandea ca Natl a prins-o intr-o clipa de slabiciune. Casa lui Claici era plina de prietenii lui
Muntanu, ceea ce nu deranja nici pe seca Lena si nici pe Mara. Anca si Persida erau surori de mireasa si
avea rochii la fel. Fratii de mire erau Codreanu si Trica. Mara era foarte incantata si a cumparat haine noi
pentru Trica. Natl i-a vazut si a aflat ca era nunta la casa lui Claici. I-a vazut in curte pe toti, numai pe
Persida nu. A vazut-o pe Persida la bratul lui Codreanu si i s-a parut frumoasa. Cand li se intalneau privirilei,
amandoi ramaneau imprietriti. Au vorbit depsre cum s-au vazut la manastire. Trica a anuntat-o pe Mara ca a
venit Natl, care s-a dus la ea pentru a o saluta, dupa a plecat.

VI Ispita: Codreanu ii era pe placul Marei si se gandea ca el si Persida se protrivesc de minune.

Persida il privea cu sfiala si Codreanu se simtea magulit. El se apropia de ea cu o oarecare frica de a fi
judecat. 3 sapt cat au durat pregatirile de nunta s-au intalnit mereu si in timpul nuntii au stat mult singuri.
Toata seara Codreanu a tachinat-o pe Persida cu Natl, ei ii venea sa planga. Cand vorbeau, a apucat-ode
maini si apoi a sarutat-o. Imediat dupa l-a rugat sa plece de acolo. De atunci nu au mai ramas singuri dar se
intalneau mereu. Persidei nu ii convenea ca seca Lena si Mara au hotarat sa ramana pana dupa hirotonirea
lui Munteanu, apoi sa se duca 2 sapt la San-Micalus.Desi Codreanu nu mai era atat de sus in sufletul ei, tot
era superior tuturor. Toamna, Trica a intrat la Persida si Anca anuntandu-le ca a venit Natl, Persida voia sa-l
vada si isi spunea mereu ca daca in acea zi nu ar fi batut vantul atat de tare incat sa deschida fereastra, toate
sentimentele ei de acum nu ar fi existat. Duminica Anca a propus sa mearga la Padurita, Persida a fost de
acord. L-au intalnit si pe Natl, cu care Persida a vorbit, l-a intrebat daca ramane acolo pentu o perioada de
timp, el a raspuns ca da, apoi pleaca la Timisoara. Si-au luat la revedere, Natl a vrut sa se tina dupa el dar le-
a vazut intrand in biserica si atunci a renuntat la idee.

VII Zbuciumare: Natl se afla la birt si un prieten l-a indemnat sa bea, pentru ca nu ii statea in fire si
nu putea sa bea vin. Ii placea noaptea, I se parea frumoasa si ademenitoare, si-l amintea pe Bocioaca
spunandu-I sa nu umble hoinar si sa faca cinste breslei, ceea ce nu se prea intampla. Simtea ca nu a fost
facut sa fie macelar. Trebuia sa o mai vada pe Persida si nu stia cum, asa ca s-a plimbat prin fata casei lui
Claici. Trica si Persida vorbesc despre Natl,ziua urmatoare ea a fost nelinistita. Dimineata la 9 Natl a trecut
p acolo, apoi la 3 si seara, pentru cateva zile. Mara trebuia sa vina vineri la targ si ar fi vrut sa i spuna lui
Trica sa il anunte pe Natl sa nu treaca pe acolo dar a renutnat la idee.. Vineri dimineata toti ai casei au plecat
la targ si Persida a ramas singura acasa. L-a vazut pe Natl venind pe ulita Morarilor si s-a inveselit pornind
spre el. Au vorbit, chiar daca erau multe ganduri pe care nu au avut puterea sa si le spuna. Persida ii spunea
ca nu mai putea asa si l-a rugat sa plece la Timisoara cat mai repede. Trebuia sa se intaroca acasa si l-a rugat
sa o lase sa se duca singura dar el nu a fost de acord. Atunci Persida si-a marturisit slabiciunea pentru Natl, a
ajuns acasa si s-a imbracat pentru a merge la targ.

VIII Datoria: Mara ii reamintea mereu Persidei ca lumea aceasta nu e pentru poftele inimii, ci pentru
datoriile pe care le fac oamenii traind. Persida voia sa mearga acasa, unde toti o cunosteau. Se gandea ca ar
putea fugi ,doar sa scape. Mara a facut o afacere cu Hubar, luand padurea imparateasca de la Cladova. Era
implicat si Liubicek, un prieten de-al lui Hubar. Cei doi lasau totul pe umerii Marei. Aflandu-se in padure,
Mara a inceput sa-si puna intrebari despre cum ar trebui sa procedeze cu toate acele leme, facand intr-un
final 830 de stanjeni pe care i-a adus pe 15 plute. A dat lemenel pe 8 florini si 50 creitari. Persida i-a spus
Marei ca vrea sa se duca acasa, nu i-a spus de ce dar i-a zis ca o va lamuri acasa. I-a mai spus doar ca
Hubarnatl nu ii dadea pace. Seara cand au vorbit erau neilinistite, Mara a hotarat ca Persida sa se duca a
doua zi la maica econoame, fata a fost de acord si apoi i-a povestit cum s-a cunoscut cu Natl. Il uitase pana
cand Trica i-a spus ca a venit, Mara spunea ca fiica ei nu e de vina, ca asa au venit lucrurile, ea nu avea ce sa
le faca. Si-a cerut iertare de la mama ei si a rugat-o sa o sfatuiasca.

IX Inima, saraca: Codreanu crescuse la parinti si la bunici. Parintii ii ziceau Pavel si buncii Pavalut.
Tatal sau, popa, dadea vina pe bunici pentru comportamentul baiatului. Protopopul Butenilor statea la satul
lui, undea avea o casa frumoasa. Gheroghe al lui Balta si Iovita al lui Borelu voiau sa mearga la protopop.
Pavalut era la bunicul lui si cei 3 s-au intins la vorba, invitandu-l la ei. Pavalut a plecat cu ei si a ramas acasa
la Gheorghe, si nu ii placea cand trebuia sa dea ochii cu preoteasa si cu fata ei, Maria. Le-au facut o vizita,
nu le mai vazuse Codreanu de la Craciun. Maria se schimbase si acum ochii si mintea li Codreanu erau doar
la ea. Cand preoteasa a aflat ca el statea in gazda la Gheorghe i-a spus ca trebuie sa stea neaparat la ele,
pentru ca altfel lumea ar incepe sa vorbeasca. I se parea si lui Codreanu normal sa stea la ele. Codreanu se
gandea cat de fericit ar fi fost fara acea nunta. El se gandea la Persida si se hotarase sa mearga la parintele
Isai, cu parintele la Mara si cu Mara la Arad. Incetul cu incetul a renuntat la idee, a oprit la un birt unde afla
ca Mara si Persida s-au intors. Dimineata s-a dus la manastire si a cerut sa vorbeasca cu Persida. Persida a
venit insotita de o sora, pe care a rugat-o sa ii lase singuri.Persida si Codreanu au vorbit despre plecarea ei
de la Arad si ea voia sa-i spuna adevaratul motiv. Codreanu a rugato pe Persida sa nu ramana la manastire si
a convins-o. I-a sarutat mana si a plecat, fara a mai trece pe la Mara.

X Cine ce poate: targul de toamna de la Arad era mare lucru. Timp de cateva saptamani, drumurile
de tara sunt pline de oameni care vand lucruri din cele 7 tinuturi. Parea ca acolo e mijlocul pamantului, unde
se intalnea toata lumea. Cojoace frumoase ca la Arad nu se gaseau nicaieri. Trica isi implinise anul de
ucenicie dar ramasese la Claici, fiindca nu voia sa-si inceapa cei 2 ani de alatorie. Pt acel targ, Trica a fost
lasat sa coasa o bunda (blana de miel). De un an plecase Persida de la Arad si Trica nu se mai ingrijea de el.
Bocioaca se plimba in targ si vazand bunda lui Trica l-a intrebat daca nu vrea sa vina la Lipova sa-I fie
ucenic. Bocioaca l-a recunoscut ca fiind fratele Persidei si l-a intrebat de Hubar, baiatul a spus ca nu stie
nimic si au stabilit ca dupa targ sa mearga la casa lui Bocioaca. Cand a aflat, Mara s-a bucurat. Mara nu mai
voia s-o lase pe Persida la maicute de cand Codreanu s-a popit si insurat. Calugaritelor le parea rau. In drum
spre Radna Trica a inteles ce se intamplase, ca Mara daduse podul lui Gheroghe si ca el poate sa stea acasa
chiar daca se vor cheltui mai multi creitari. Pentru ca se dusese vorba ca Mara stransese bani, popa Isai de la
Soimos spunea ca e zgarcita. Trica si Persida s-au dus la biserica la Lipova ca sa treaca prin fata macelariei,
sa o vada Natl. Luni dupa-amiaza Natl stia ca Mara si copiii sunt la vie, asa ca pe inserate a luat pusca, s-a
urcat pe un deal ca sa vada cand pleaca Persida. Amandoua l-au observat. Natl descarcase pusca pentru ca
Persida sa se uite la el, apoi a plecat. 3 zile nu l-a mai vazut. Joi seara Persida a plecat cu nevasta lui
Bocioaca, varul lui- Andrei, Emilia si Nina- nepoatele parintelor Isai la crama parintelui Ioan de la Minis. S-
au mai oprit pe drum si dintr-o invalmaseala iese Natl, venind spre dansa si zambind. Au dansat impreuna,
chiar daca Persida nu stia vals si Natl i-a spus ca e foarte usoara si ca daca l-ar lasa ar prinde-o in brate si ar
pleca sa le piarda toti urma. Dupa dans, i-a multumit si si-a gasit alta pereche. Acum Persida era invitata de
multi sa danseze, pentru ca asa era la joc. Persidei incepea sa-I placa si se nelinistea ca seca Marta, nevasta
lui Bocioaca ar putea s-o duca acasa. Dar Marta nu se grabea. Persida se uita din cand in cand la Natl. Nu
mai putea sa scape de dl Bradeanu, un avocat tanar. Dl Bogyo Feri facuse pariu cu parintele Ioan ca poate sa
ridice singur butoiasul cu must si sa-l puna in car. A incercat si Natl si a reusit, apoi a fost pusa si persida sa
incerce, l-a ridicat pana la genunchi si toti au strigat bravo. Toata lumea simtea ca era ceva intre Mara si
Natl. Dupa joc, au plecat. Persida voia sa ramana singura cu Natl. Ei 2 mergeau inainte si cand Marta, fete si
Bradeanu nu ii mai vedeau, la o cotitura, el a luat-o de mana. Ea l-a intrebat ce vrea de la ea, el a spus ca ce
vor toti cand le place o femeie. Uitandu-se in ochii lui, Persida realiza ca il iubea, dar lui i-a spus ca are doar
o slabiciune pentru el si ca nu ar putea. Natl i-a spus ca se insala si ca el nu o sa iubeasca pe nimeni cum o
iubeste pe ea.

XI Alta lume: Marta se uita de-a lungul drumului care apucase la deal pt ca nu o mai vazuse de mult
pe Persida, dandu-si seama ca a apucat cu neamtul pe alt drum. Il vazusera pe Andrei Corbu, nobil de
Carpenis. Corbu statea la masa in cerdac cu Aurel, baiatul lui, si cu Simeon Burdea, un prieten de la univ din
Viena. Burdea si Persida au facut cunostinta. A intrebat-o daca isi ma aduce aminte cand vantul a spart o
fereastra de la manastire. Persida incremenise, acum stia de unde Burdea o recunoscuse. Intreband de unde
il cunoaste pe Hubar, a aflat ca sunt prieteni din copilarie. Au vorbit apoi despre rutina omului si cum
Burdea petrecea noapte si dormea ziua, obicei cu care Persida nu era de acord. Burdea si-a justificat obiceiul
afirmand ca noaptea e ziua sufletului, asa ca el isi dedica mai mult timp pentru suflet. Au discutat si despre
datoria pe care o are omul; Burdea era de parare ca singura datorie e sa nu fie prost, iar Persida ca trebuie
sa fie sanatos, cumpatat si mereu treaz. Persida a mai ramas putin cu Mara si Brda la foc. Mara ii tinea
partea lui Burdea desi fata ei avea dreptate. Mara a adormit si cei 2 au continuat sa vorbeasca despre Natl.
Persida se gandea la Codreanu si I s-a parut ca noaptea aceea a fost mult prea lunga. Dimineata i-a spus
Marei ca ii e frica si urat sa mai stea acolo.

XII Doua porunci: conform randuielii brezlelor, intra in randul stapanilor cel care a facut si 2 ani de
calatorie. Hubar voia ca Natl sa plece din nou dar pentru Hubaroaie viata era numai o tanjire fara baiatul ei.
Bocioaca putea sa treaca peste cele 6 luni ramase dar cand a vazut cartea de calatorie a baiatului voia s-o
arunca in foc ca sa n-o mai vada si altii. Dintr-un an jumatate de calatorit a muncit numai 8 luni. Totusi,
Bocioaca s-a inteles cu Gherghita, cel mai coltos dintre cojocari, ca duminica viitoare sa puna totul la punct
ca Natl sa poata fi patron la macelarie. Marta, nevasta lui Bocioaca, tinea mult la Persida, dar i-a spus ca
alearga dupa barbati de ii era greu sa o vada. Lui Bocioaca nu i-a venit sa creada si sambata la amiaza a
trecut pe lavia Marei. Mara alegea strugurii si se gandea ca Persida a plecat din nou la manastire, doar ca sa
scape de Natl. Au intrat in vorba despre vie, despre padure si au ajuns si la Persida si Natl, Mara spunand ca
neamtul umbla dupa fata ei. Duminica la adunarea breslei, Gherghita a adus vorba de Natl si Bocioaca a
spus ca il mai pot lasa asa, sa-si faca si cele 6 luni ramase. Natl vorbea cu Burdea despre Persida, cel din
urma afirmand ca fata il iubeste pe Natl. Seara, Natl s-a dus la via lui Corbu si a fost dezamagit cand a aflat
ca Persida s-a intors la manastire. Ii parea rau cand o vedea pe Hubaroiae singura la manastire. Duminica
Natl si Hubar s-au certat atat de tare incat tatal i-a spus ca nu mai are ce sa caute in casa lui pana nu se face
om cumsecade. Hubaroaie plangea inabusit. Se gandea sa plece singur in lume si nu si-a luat ramas bun de la
ai lui.

XIII Datorii vechi: avea de gand sa ceara bani de la mama lui si sa plece curand. Gandea ca tatal lui
era de vina. S-a imprumutat de la Griner, negutatorul de piei, 300 de florini. Lui Hubar ii era rusine sa dea
ohii cu satenii, sa nu-l intrebe cineva ceva. Peste 3 sapt Hubaroaie a primit o scrisoare in care era anuntata ca
feciorul ei a sosit la Buda si a fost la Hansler, unul din verii ei. Ii cerea iertare pentru cum a plecat.
Hubaroaie incepu sa planga si se gandea ca trebuie sa fie la mijloc o femeie. Hubar era de 26 de ani in
Lipova si acum se simtea ca intrre straini, era suparat si statea din ce in ce mai mult acasa. Era suparat mai
ales pe cojocari ca nu l-au lasat pe Natl sa ramana acasa. Persida abia implinise 18 ani si se gandea ca se va
marita cu primul care o va peti. Dupa acrirea vinului Mara si-a luat fata acasa pentru 10 zile apoi s-a
reintors la maici. Bocioaca facuse legatura cu Mara si trebuiau sa o marite pe fata inainte sa se intoarca
Hubarnatl si astfel a fost luata de la manastire. Dar, incetul cu incetul s-a renuntat la aceasta idee. De Pasti,
Natl s-a intors acasa si mama lui s-a bucurat tare. Dupa Pasti, Hubar s-a dus iar la Bocioaca; Bocioaca l-a
trimis pe Trica, mana lui dreapta, sa anunte oamenii din breasla ca duminica dupa liturghie sa se adune.
Conform randuielii breslelor, pentru a trece in randul maiestrilor, calfa trebuia sa faca taietua de maiestru.
Trebuia sa duca la taiere un juncan de 3 ani. Familia Hubar se gandea numai la acel moment. Natl isi
imagina momentul, caci nu era macelar ca el. Cand Trica a anuntat sambata seara ca se va hotari ziua cand
Natl va face taietura, Persida se bucura si ii multumea lui Dumnezeu, caci numai el stia ce indurase pana
atunci. Voia sa mearga sa-l vada, sa-i spuna ce simte. Erau 11 oameni adunati la Bocioaca si el a citit artea
de calatorie a lui Ignatie Hubar, unde erau numai adeverinte rele. Gherghita a spus ca nu e nimic de trecut cu
vederea, ca poate Natl sa mai astepte. Pt ca Sf Ilie era patronul cojocarilor, s-a hotarat ca Natl sa faca
taietura de Sf Ilie. Hubarnatl s-a dus sa o caute pe Persida, a gasit-o la biserica la Radna. Lumea stia ca o
cauta pe Persida, care nu mai era cum o stia el: slabise si era mai palida. Fetele lor s-au luminat cand s-au
vazut. Luni seara cand Natl lucra la tocila, tatal lui s-a intors si a dat vina pe baiat ca toata lumea vorbea ca
el a umblat hoinar fara sa munceasca. Hubar a spus ca profesia de macelar era traditie in neam. S-au certat
rau, Natl avea un cutit in mana dar vazand ca tatal lui se apropia, a aruncat cutitul si a fugit fara sa se mai
uite inapoi.

XIV Rostul lui Bandi: Sambata, maica econoama impartea saracilor paine si carne. In afara de asta,
manastirea avea saracii ei, care mancau in fiecare zi acolo. Intre acestia era si Reghina, cu fiul ei, Bandi.
Reghina fusese servitoare la Radna si cand l-a nascut pe Bandi paralizase la o mana si un picior. Cand Bandi
avea 8 ani mama lui a murit. Nu a putut sa ramana la stapan si a fugit, neintorcandu-se la manastire. Persida
nu il mai vazuse de 3 ani pe Bandi pescuind pe tarmul Muresului si dorea sa stie ce mai face. I-a facut semn
sa vina la ea si au vorbit, privirea baiatului ii amintea mereu de ochii Reghinei. Toti ziceau ca Natl l-a ranit
pe Hubar la cap si ca era sa il injunghie daca o calfa nu ii sarea in ajutor. Ascultand acestea, Persida le-a
socotit minciuni si se simtea vinovata pentru atitudinea lui Natl. Era pe pod, inima ii batea tare si Bandi se
tinea dupa ea. I-a spus lui Bandi sa se duca sa il caute si sa ii spuna ca ea il asteapta in dosul Sarariei. Dupa
cearta cu tatal sau, Natl a plecat la Oancea, o fosta calfa de-a lor. Marti seara Hubar a luat 500 florini de la
Gineri si era hotarat sa plece la Arad si de acolo la Viena.Cand Bandi l-a vazut pe Hubar i-a spus ca trebuie
sa vina cu el si Hubar stia deja unde il ducea. Natl a tresarit cand a vazut-o pe Persida venind din departare
si i-a explicat fetei episodul cu tatal lui. I-a spus Persidei ca ea e prea buna pentru el, iar fata I-a promis ca il
va scoate din intunericul in care a cazut, ca o sa-I lumineze viata. A sarutat-o pe frunde si au cazut de acord
sa se vada a doua zi, tot acolo.

XV Ispravile lui Trica: Marta avea 3 copii: 2 baieti mai mici si o fata mai maricica, Sultana de 11
ani. Marta se maritase pe la 15 ani si grija ei era sa-si pazeasca barbatul si i se pareau nesuferite femeile
frumoase. Persida I se parea prea asezata, infumurata si batranicioasa si nu intelegea de ce o plac barbatii. Ii
spunea muieroi. Bocioaca stia ca Persidei I se face nedreptate si de aceea se purta frumos cu Trica, pe care
il considera al doilea stapan in casa. Marta era hotarata ca Trica se potrivea fetei ei si nu-si inchipuia ca ar
putea avea alt ginere. Era atat de patrunsa de acest gand incat nu observa ca trica nu se spala, pieptana si
ingrijea. Trica statea mereu dupa stapana sa si putea sa se certe si cu Persida pentru ea. Maica econoama si
popa voiau sa-I impace pe Hubar si Hubrnatl. Trica vedea ca Natl o innebunea pe Persida si voia sa faca
ceva. Pe-nserate cand se ducea spre Oancea l-a vazut pe Natl si i-a stat inima in loc. S-au oprit in dosul
Sarariei si Natl si-a dat seama ca Trica a aflat ceva. Natl si-a confesat sentimetele pentru Persida si Trica i-a
sugerat sa mai plece 1-2 ani. Cand vorbeau, la coltul Sarariei Natl il vazu venind pe Bandi, in urma cu
Persida. I-a spus lui Trica ca Persida nu il lasa sa plece si ca in fiecare seara se intalneau la Sararie, Trica a
ramas uimit, a avut un exces de furie si l-a lovit pe Natl cu pumnul in fata, dandu-I sangele. Persida alergase
spre ei si a intrebat ce se intampla acolo, Trica a acuzat-o ca e vinovata de tot ce se intampla, Persida era
umilita. Trica s-a dus la popa din San-Miclaus in speranta ca o va ajuta pe Persida. Popa dormea si s-a
speriat de vizitatorul neasteptat care ii spune despre neamtul care vorbise la nunta cu Persida. Explicandu-I
situatia, popa a spus ca ii cununa, dar pedeapsa era grea.

XVI Greul vietii: era luna mai, cand ziua de lucru era mai ieftina si oamenii nu aveau de munca la
camp. Mara simtea ca se petrece ceva in casa ei. Legatura cu copiii ei se subtiase si asta o intrista. A treia zi
dupa ce Trica umblase pe la San-Miclaus, Mara o gasi pe Persida schimbata- era linista si voioasa. A
indemnat-o sa faca asa cum stie ea mai bine si cand a ramas singura, Persida a inceput sa planga. Mara s-a
culcat linistita si a doua zi nu a mai gasit-o pe Persida acasa, isi luase hainele si nu era nici Bandi de gasit.
Cand s-a dus la Bocioaca sa-l intrebe pe Trica, el a raspuns ca nu-I poate spune unde a plecat Persida. Intr-
un final i-a spus ca a gasit un popa care sa ii cunune, o ruga sa accepte, dar Mara nu voia sa accepte acea
miselie. Mara plangea incontinuu. Dupa 4 saptamani Trica a anuntat-o ca a primit o scrisoare de la Viena in
care fata o ruga sa o ierte. Persida trecea intr-o perioada in care oriunde s-ar fi dus il vedea doar pe Natl, nu
mai exista altcineva pentru ea. Cand il vedea pe el fericit, ii era indeajuns. Mancau la birt si serile se duceau
la teatru. Locuiau intr-o casa mare in care toti o strigau Frau Huber. Se bucura cand se gandea ca sotul ei va
lucra in curand intr-o macelarie. Vorbeau numai in germana si Natl i-a spus o data in romana ca se va plictisi
de el si I se va parea urat, dar Persida a negat. Hubarnatl s-a invoit cu Ladmann si Gubacec sa contribuie
pentru a avea o macelarie, pe care au deschis-o la 1 iunie. Natl si Gubacec taiau carnea si Ladmann se ocupa
cu aprovizionarea. Persida tinea socotelile si randuiala casei. Macelaria le mergea foarte bine, dar Persida nu
se mai simtea asa bine ca inainte si cand era singura plangea. Au vorbit din nou ca o data va veni momentul
in care Persida il va parasi si fata se simtea nedreptatita. Natl i-a spus ca va fugi de el si ca va blestema
momentul in care l-a intalnit. Dupa aceea, s-a intors, si-a luat palaria si a plecat. Persida a ramas singura si a
inceput sa planga. Voia sa plece dupa el sa-l caute, ba chiar sa se duca la politie. Era peste putinta sa mai
traiasa in lumea aceea singura cu dansul si Natl gandea la fel. Natl il avea la Viena doar pe Burdea si cand I
s-a povestit tot, lui Burdea nu ii venea sa creada cum Persida a putut sa fuga cu Natl la Viena. A cerut sa o
vada. Natl a plecat acasa. A doua zi, Burdea s-a dus la Persida acasa. Cand a anuntat-o servitoarea de
musfair, Persida i-a zis sa-I spuna ca nu-I e bine dar Burdea era in pragul usii. Persida a rosit de rusine.
Burdea a vorbit cu ea cat ii venea sa planga si cand s-a vazut cu Natl i-a zambit, pentru ca nu putea sa il mai
supere. Toata noaptea Persida visase ca e acasa, cu Mara si Trica, chiar daca fugise la Viena ca sa scape de
mustrarile lor.

XVII Birtul de la sararie: cu 4 zile inainte de sf Pentru, Trica a venit sa-I spuna Marei ca Persida a
venit de la Viena. Femeia il intreba pe Trica daca nu cumva Persida era insarcinata, el a raspuns ca nu crede.
Natl s-a intalnit cu mama lui la Oancea, care i-a spus ca era alt om inainte de a se fi incurcat cu Persida;
baiatul era de acord. Carciuma de la Sararie era proasta, dar Persidei nu-I era rusine sa fe carciumareasa. Ea
a ramas responsabila de carciuma si Natl s-a dus sa s-I caute vechii prieteni si sa-si faca altii noi. Persida se
multumea cand vedea birtul plin de prieteni de-ai sotului ei, Natl statea numai cu ei si toate grijile erau ale
Persidei. In scurt timp, cand se vorbea de carciuma de la Sararie, I se zicea la Persida. De dimineata pana
seara Natl statea la carciuma cu prietenii, de al caror drag incepuse sa joace carti. Persida nu suporta jocul de
carti. Ca pierdea sau castiga la carti, Natl facea cinste si asa se diminuau considerabil incasarile. Se dusese
vestea ca la birt se da si pe datorie si oamenii incepusera sa ceara. Persida voia sa vorbeasca cu Natl sa
rezolve problemele dar dupa ce a trecut Sf Maria, ea s-a inveselit dar tot trebuia sa vorbeasca cu sotul ei,
care parca se ferea intentionat de ea. Natl si-a dat seama de sarcinile pe care le avea si nu-si inchipuia un
copil cu Persida. Traind printre slugile si lumea de la carciuma, ea si-a pierdut gingasia sufletului si stia ca a
decazut. Cand Persida a vorbit cu Natl despre a avea un copil, el a spus ca sa ii fereasca Dumnezeu. Persida
nu se mai putea stapani si i-a dat o palma. Atunci el s-a naspustit asupra ei si a batut-o, dupa care a iesit din
casa si a incuiat usa. De cateva luni de cand se intorsese la Lipova, Persida nu le-a vazut pe Mara si pe
maica Aegida. Tot ea se considera vinovata de situatia in care se afla, pentru ca il indepartase pe Natl de
parinti. Natl nu se mai intorcea acasa si intr-o seara Persida o striga pe Talia ca nu se simtea deloc bine.

XVIII Blestemul casei: Mara se obisnuise sa nu-si vada fata, gandindu-se ca il va parasi pe neamt si
se va intoarce acasa. Pe Trica il considera realizat, caci era mana dreapta a lui Bocioaca, dar nu vedea ca
baiatul e nesapalat si fetele fug de el. Cat se gandea la asta, din tinda se auzeau zgomote: era Talia care o
chema degraba la Persida, care se simtea rau si nu stia ce are. La Bocioaca, Marta, Trica, 2 ucenici, Sultana
si slujnica era adunati in curte. Mara i-a cerut baiatului sa vina cu ea si Trica a refuzat spunand ca nu are ce
sa faca, fapt ce o suparase rau pe Mara. Cand a intrat, a incercat sa o incurajeze pe Persida, care i-a cerut sa
il caute pe Bandi. A venit un doctor si intre timp a ajuns si Natl, care era umilit. Doctorul a spus ca pierduse
deja copilul, dar ca ea se poate recupera. Mara se gandea ca blestemul casei e ca amandoi copiii tin mai mult
la straini decat la familia lor. Mara tipa la Natl ca nu va fi liniste in casa pana el nu va pleca, Persida ii
spunea lui Natl sa rabde si ii spunea draga. Cat se certau, Mara a observat ca toate usile erau deschise,
lume auzise totul, s-a panicat si nu i-a ramas decat sa fuga.

XIX Verboncul: feciorii dusi in catanie la Mantua, Verona si Venetia scriau ca acolo e un general
Gribaldi care voia sa-I adune pe italieni impotriva imparatului. Se dusese vestea ca italienii ii aruncau pe
beamteri in mare si in raul Adige. La Lipova nu erau multi unguri. Persida analiza fiecare persoana care intra
in carciuma si era foarte prudenta. Natl isi facea multi dusmani. Persida verifica de multe ori seara daca Natl
doarme linistit. Cand se vorbea de razboi, ochii lui se umpleau de vapaie. Bandi era singurul ungur pe care
neamtul in agrea. Intr-o zi, Vlaicu, unul din carausii care trageau des la carciuma i-a spus lui Natl ca i-a
inapoiat roata pe care o imprumutase si i-a dat-o lui Bandi, care a crezut ca e fratele lui, pentru ca ii semana
mult. Desi Natl nu observase pana acum asemanarea, gandul ca Bandi ar fi fratele lui vitreg ii era urat si
incepuse sa nu il mai suporte pe baiat. Isi punea numai intrebari de ce s-a nascut, care e rostul lui in viata si
vedea viata ca pe o pedeapsa. Cand Persida a incercat sa vorbeasca cu el a spus ca nu are nimic. Apoi fata s-
a gandit ca nu se mai vazuse de mult cu fratele ei, fiindca erau certati. Au vorbit ca in curand se vor recruta
baietii pentru armata si Natl a spus ca Mara are destui bani pentru a-l rascumpara pe Trica. Persida stia ca
mama ei nu ar scoate atatia bani. Sotul a indemnat-o sa dea si Persida bani si pe inserate a lasat carciuma in
grija lui Natl pt prima data si s-a dus sa vorbeasca cu Bocioaca. In casa lui Bocioaca nevasta lui hotara de
obicei lucrurile. Cand persida il astepta pe staroste fu surprinsa sa o intalneasca pe Marta. I-a spus priblema,
iar Marta se temea de gandul ca Trica va fi dus la razboi si nu voia sa-si destainuie temerile in fata Persidei.
Marta voia ca Persida sa nu vorbeasca cu Bocioaca, promitandu-I Persidei ca va rezolva ea. Trica si Marta
statea singuri de multe ori de-a lungul zilei si Mara se suparase ca biatul asculta mai mult de Marta decat de
ea. Voia sa ramana singura cu Trica si nu stia cum sa faca, asa ca i-a spus ca dupa masa sa o astepte si sa
vina dupa ea in camara dupa ce se culca toti. In camara Marta i-a spus ca in curand se va face recrutarea,
Trica se bucura si femeia i-a spus ca Mara il putea rascumpara, dar Trica nu credea asta pentru ca Mara era
zgarcita si nici el nu ar fi primit. Inimile amandurora bateau si la un moment dat baiatul a cuprins-o dupa
mijloc, intreaba daca se supara si Marta a raspuns ca nu, apoi a sarutat-o, Marta a spus ca ii place si vedea in
asta doar un joc copilaresc. Nu trebuiau sa spuna nimanui ce se intamplase in camara. Zorit de Marta, Trica
a vorbit a doua zi cu Bocioaca. El nu avea habar ca Marta stia deja si s-a dus sa se consulte intai cu sotia, ca
de fiecare data. Marta a spus ca nu va scoate niciun ban de la Mara si Bocioaca voia sa ii demonstreze
contrarul. Initial, Mara a refuzat, dar cand a auzit ca va pune si Persida bani, s-a gandit ca daca tot are
Bocioaca fata de maritat, sa puna el bani din zestre feteei si cand se vor casatori Trica si Sultana. La
Bocioaca acasa Mara i-a spus lui Trica sa nu plece la Faget sub pretextul ca vrea sa se duca duminca sa
vorbeasca cu Mara si Persida. Sambata seara i-a spus se se furisese la ea si vor avea destul timp impreuna.
Cand a ajuns starostele acasa, Marta a intrebat ce a rezolvat si a spus ca se va duce sa vada cat e dispusa sa
dea Persida. Trica a ramas acasa dar nu s-a mai dus la Marta, si nici ea nu il astepta. Bocioaca a spus ca lui ii
place de Trica si Marta si-a dat imediat seama ca voia sa-I spuna ca Trica se va logodi cu fata lor. Marta se
facuse alba ca varul si a intrebat daca vrea sa il rascumpere din banii lui. Nu voia ca Trica sa ii fie ginere si
nu a putut sa doarma toata noaptea. Duminica, Trica s-a dus la sora lui, care se certase din nou cu Natl. Ca
sa vorbeasca despre suma pe care o vor pune, trebuia mai intai sa se impace cu Natl si sa vorbeasca cu el.
Dupa sarbatori, Trica era rascumparat: Persida daduse 500 florini iar Bocioaca, imprumut, 1700. Acum ca
Trica era rascumparat, Marta se gandea numai sa se intalneasca singura cu el. Era peste putinta sa-I fie
ginere. Trica nu indraznea sa dea ochii cu maica-sa si stia ca ea daduse cei 1700 florini. Marta i-a spus sa o
astepte in acea seara in camara, baiatul voia sa zica nu, dar nu putea. Se temea ca ii va vedea cineva,
deoarece calfele deja banuiau ca umbla dupa Simina. In acea seara Trica s-a dus la mama lui si Marta i-a zis
ca il asteapta in bucatarie. Cand Trica i-a cerut voie stapanului sa o viziteze pe Mara, Marta a spus ca ar vrea
sa o trimita pe Simina ca sa verifice daca asa e. A aflat ca banii i-a dat Bocioaca si a plecat indata la Mara,
care s-a speriat cand l-a vazut infuriat. A rugat-o sa inapoieze banii lui Bocioaca dar Marta i-a spus ca a
cazut la invoiala cu el ca atunci cand va fi ginere le va inapoia banii. Trica ramasese uimit si nu ii convenea
sa fie sotul Sultanei. Incepuse deja recrutarea, care se facea cu usile inchise, si in acelasi timp incepuse si
Verboncul. Toata lumea era curpinsa de spaima si mamele isi tineau feciorii in casa, de teama sa nu se lase
ademeniti. Cat Trica statea in casa cu Marta a aparut Persida, care le-a povestit ca seara trecuta l-a lasat
singur pe Natl cu prietenii sa joace carti si la un moment dat, nervoasa, a aruncat cartile in foc. Atunci, calm,
Natl a luat alt pachet si a continuat jocul. Marta i-a spus ca trebuia sa il lase sa joace carti in voie si ca a
facut rau intaratandu-l. Cat se certau Persida si Natl, el l-a atacat pe Bandi, care era speriat de zgomotele
puternice si a sarit sa-l muste pe Natl de umar. Mara aflase tot ce se petrecuse si venise acasa la Bocioaca. A
inceput sa o consoleze. Verboncul se apropia de casa lor, Trica a auzit muzica si a fugit catre el. Marta striga
dupa el, striga sa il opreasca oamenii din drum. Nu a reusit nimeni sa-l opreasca, toata lumea incepuse sa
vorbeasca ca Trica s-a dat la Verbonc. Baiatul si-a imbratisat mama si sora, care plangeau. Mara striga sa
cante muzica fiindca se gandea ca nimeni nu are fecior ca al ei, alaiul inainta si Mara sarea mereu jucand.

XX Norocul casei: Mara ii spunea Persidei ca toate vor iesi bine, fiecare avand norocul lui. Trecuse
miezul noptii si ele nu puteai sa doarma. Mara a adus in discutie zestrea Persidei, unde se stransesera deja
zeci de mii de florini. Atunci fata s-a gandit ca daca Natl ar sti asta s-ar da bine pe langa Mara, ii venea sa se
duca la el sa-I spuna de zestrea pe care o are. Cand Mara a adormit, Persida se simtea din nou singura si
parasita, voind sa se duca la sotul ei. S-a imbracat si a plcat la el, Natl era plecat, nu stia nimeni de el si
lasase carciuma in grija lui Bandi. Cand a ajuns acasa, l-a intrebat cum a putut sa lase casa singura. Natl era
ametit si a spus ca Bandi e fratele lui, iar atunci si-a dat seama si ea de asemanarea dintre ei. Au inceput sa
vorbeasca parca nu s-ar fi certat niciodata. Dimineata, cand s-a trezit, Mara si-a dat seama unde plecase fata
ei, s-a asezat pe scaun si nu era suparata sau indurereata- se resemnase. Treceau luni si Persida traia din ce
in ce mai rau cu sotul ei. Razboiul cu italienii incepuse si Mara se ruga la Dumnezeu sa il aiba in paza pe
feciorul ei. La Sf Nicolae a venit moasa la Mara. Natl nu era acasa atunci dar a ajuns si cand a vazut-o pe
Mara I se facuse rusine. Persida dormea si in linistea noptii a auzit plansul unui copil: era copilul lui. I se
parea ca nu mai vazuse in viata lui copil atat de frumos si cand s-a trezit Persida i-a cerut iertare. Se simtea
umilit in fata ei. Natl s-a gandit la mama lui si Mara i-a spus ca va veni si ea. Incepusera sa se sfatuiasca ce
ar trebui sa faca pentru a-I impaca pe Hubar si fiul lui, ca la botezul copiului sa se adune toti. Natl voia ca
fiul lui sa fie botezat crestineste, Mara era de acrod dar Persida a spus ca il vor boteza in legea lui Hubar si
maica Aegida va fi nasa. Cand Hubaroaie a ajuns, cei 3 au ramas nemiscati, dar Mara s-a dus la ea sa o
imbratiseze. Natl se gandea sa ii ceara iertare tatalui sau, dar mama lui a spus ca nu era o idee buna.
Hubaroaie a fost trimisa la manastire dupa maica Aegida, care s-a dus apoi sa discute cu Hubar. El stia de ce
maica venise la el si i-a spus maicii ca ii iarta tot, dar nu poate ierta faptul ca nepotul lui e nascut din adulter.
Daca cei 2 nu erau cununati, botezul se face in legea mamei, lucru pe care Hubar nu il putea accepta. Cand
Natl si Hubar s-au vazut, baiatul a sarutat mana tatalui si i-a spus ca nepotul lui nu e nascut din casnicie
nelegiuita. Apoi i-a spus ca a fost cununati cu invoirea mamei, iar Hubar se simtea usurat. Natl l-a rugat sa
vina sa vada copilul, el a acceptat. S-a dus acasa si a luat toti galbenii pe care i-a strans si o cutie cu mult
argint, i-a spus nevestei ca vrea sa o dea celor 2 si ea a fost de acord. Le-a fost greu cand au dat ochii cu
Persida, dar i-au inmanat cadourile si l-au imbratisat pe fiul lor. Diseara urmau sa peatraca toti impreuna.

XXI Pace si liniste: noul-nascut ii adunase la un loc pe toti. Maica Aegida era cu desavarsire
multumita cand o vedea pe Persida atat de implinita, chiar daca o crezuse pierduta. Toata atentia era
concetrata in jurul copilului si al starii gereale de fericire, iar pe Bandi nu il mai baga nimeni in seama- nici
macar Persida. Venise ziua botezului si cand nepotul era papistas, Hubaroaiei i-a venit sa planga. Persidei I
se parea frumos botezul lor. Mara era hotarata sa-I dea Perside zestrea, pentru ca nu se putea lasa mai prejos
decat familia Hubar. Pareau prea multi bani deodata insa, avea sransi peste 30000 florini. A luat 8000, apoi
cand a vazut atata lume i-a parut rau ca nu i-a luat pe toti. L-a chemat pe Natl de-oparte si i-a dat banii,
spunand ca mai are acasa si ca sunt ai lor toti, ca ii va pastra ea bine pentru and vor avea nevoie. Totul era
frumos si asezat acum. Peste cateva zile, Mara a primit o scrisoare ca Trica fusese locit la sold si era intr-un
spital din Verona. Mara se plange la toata lumea pe unde apuca. Natl nu putea sa ia macelaria pentru ca nu
era maestru. Trica s-a intors acasa in Saptamana Branzei. S-a dus la Bocioaca si apoi la mama sa, spuanndu-
I ca nu poate sa-l primeasca calfa pentru ca nu vor Mara si Persida. Cand l-a revazut pe Trica, Sultana a
inceput sa tremure. Chiar daca Trica nu-si facuse anii de calatorie, Bocioaca voia sa-l faca maestru. Natl i-a
spus tatalui sau ca ei se vor muta de Sf Gheorghe si ca ar fi bine sa lase carciuma in grija lui Bandi. Hubar se
facuse alb ca varul si a propus sa-l ia pe Bandi cu el. Persida a stat ceva pe ganduri si a fost intr-un final de
acord sa-l lase la Viena, sa vada lumea. Toate erau pregatite. In seara plecarii, Bandi si Hubar s-au intalnit.
Bandi a intrebat daca a cunoscut-o pe mama lui, Hubar a afirmat tinandu-si capul plecat si cand baiatul l-a
intrebat daca ii e tata, a recunoscut. Bandi l-a lovit cu pumnul in piept, l-a muscat de gat, Hubar a cazut jos si
nu avea putere sa se apere. L-a batut pana a simtit ca nu mai respira. Cand Persida a deschis usa sa vada ce
fac cei 2, in casa era liniste si Bandi radea.