SOCIETATEA NATURALIŞTILOR PENTRU TRANSILVANIA

FACULTATEA DE BIOLOGIE ŞI GEOLOGIE

ASOCIAŢIA GREEN PROJECT
anunţă conferinţa cu titlul:

Ce sunt plantele modificate genetic -

promisiuni si riscuri reale

Conf. dr. Elena Rakosy

Joi, 2 aprilie 2009

ora 20:00, sala SZN - „V.Gh.Radu”
Str. Clinicilor 5-7, etaj I
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 1
 Plantele modificate genetic (PMG):

• sunt plante care poarta una sau mai

multe gene straine, provenind de la
alte specii (virusuri, bacterii, drojdii,
ciuperci, plante, animale, om etc.)

Green fluorescent protein (gfp)

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 2

Planta – imagine macro- Stigmat-imagine microscopica Sepala –imagine mico
Proteina gfp se poate observa in vivo
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 3
 De ce sunt necesare plantele modificate genetic

- Productie mai mare

- Plante rezistente la stress biotic si abiotic

- Produse de calitate/ calitati noi

Daca aceasta ar fi suprafata totala a Terrei ,

50,9 miliarde ha

Numai 1,5 miliarde ha (3%) = teren arabil

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 4
 TEHNOLOGIA - Etapele procesului de transformare
genetica

• 1 - Identificarea genei de interes

• 2 - Izolarea si clonarea genei
• 3 - Obtinerea vectorilor de transfer
• 4 - Transformarea celulei vegetale
• 5 - Regenerarea/clonarea plantelor
trangenice
• 6 - Analiza expresiei transgenei si
testarea in camp

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 5

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 6
•1 - Identificarea genei de interes;2 - Izolarea si clonarea
genei

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 7

 3 - Obtinerea vectorilor de transfer - Exemplu de construct
genetic – in AND-T

BR – latura stanga a
AND-T
BL – latura dreapta a
AND-T
NPTII – gena pentru
neomicinfosfotransferaza
de la E. coli = gena de
selectie
GUS- gena pentru
glucuronidaza = gena
marker
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 8
 4 - Transformarea celulei vegetale

• METODE INDIRECTE –
TRANSFORMAREA MEDIATA
Transformarea mediată de bacterii:
Agrobacterium tumefaciens
Agrobacterium rhizogenes
Transformarea mediată de virusuri
METODE DIRECTE
Transformarea protoplastelor
Biolisticul – împuşcarea directă a
ADN în celule
Electroporarea
Electroforeza
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 9
Agrobacterium tumefaciens – bacteria care provoaca
cancer la plante

Crown Gall Tumor on elm tree

U.C. Davis campus – Prof. Stan Gelvin

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 10

The Agrobacterium – plant cell interaction is complex and consists of numerous steps

SUGARS

ChvE
VirA PHENOLICS
1) CHEMO-SENSING
VirG
2) vir INDUCTION 7) CYTOPLASMIC
TRAFFICKING NUCLEUS
3) T-DNA PROCESSING
vir GENES 9) VIR PROTEIN
4) T-DNA & VIR 8) NUCLEAR
REMOVAL
PROTEIN EXPORT TARGETING
Type IV
Ti-PLASMID Secretion 10) T-DNA INTEGRATION
system T-COMPLEX
T-STRAND
T-DNA

VirD2 Nuclear
VirE1 pore 11) TRANSGENE
complex EXPRESSION
VirE2 5) ATTACHMENT Integrated
T-DNA

6) T-STRAND AND VIR

VirD5 VirF
VirD1/VirD2 PROTEIN TRANSLOCATION
VirE3

Agrobacterium tumefaciens PLANT CELL

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 11
 

Transformarea mediata de A. tumefaciens a fragmentelor nodale de cartof

D E F
 

Expresia gfp + npt II

PCR - nptII
261 bp

RT-PCR gfp Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 12

 Reprezentarea unui construct genetic de bază şi a
principalelor gene marker sau raportoare
PROMOTER (35S) - GENA MARKER .....GENA X- TERMINATOR(nos)

• Ex:
• REZISTENTA LA ANTIBIOTICE – gene de
selectie
– NPT II (NEOMICINFOSFOTRANSFERAZA
II)
• REZISTENTA LA ERBICIDE
• GUS (GLUCURONIDAZA)
• LUCIFERAZA – gena LUC
• GFP= GREEN FLUORESCENT PROTEIN
• SISTEM DE SELECTIE POZITIVA
– (Genele: man A – pentru
fosfomanozizomeraza; xylA – pentru
xilozizomeraza)
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 13
CONCEPTUL DE TOTIPOTENTIALITATE

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 14

CONCEPTUL DE TOTIPOTENTIALITATE

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 15

 Celulelor stem vegetale.
- meristemele apicale: caulinar (SAM) respectiv radicular (RAM), asigra organogeneza continua = celule pluripotente.
-mentinerea celulelor stem depinde de micromediul (nisa tisulara), prin semnale intercelulare
- SAM, celulele stem (in albastru), localizate deasupra unui centru organizator (OC-rosu)- exprima WUS, inconjurat de
celule care se diferentiaza sau sunt deja diferentiate (in verde) . Semnalele de la OC (sageata rosie) mentin celulele stem in
zona superioara, care la randul ei prin feed back limiteaza marimea OC prin semnalele CLV (liniile albastre)
- RAM, celulele stem (albastre) se mentin prin semnale de la un centru localizat (rosu), Sagetile negre intrerupte = gradienti
de diferentiere. Celulele somatice din diferite organe - diferite semnale pot forma celule embriogene (tratamente de stress,
expresia ectopica a unui numar de gene ce codifica factori de transcriptie etc.)
Celulele embriogene singulare pot prolifera in vitro (“self-renewal”) - embrioni somatici.
Celulele embriogene singulare = totipotente .

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 16

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 17
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 18
 Bioetica – riscuri pe termen scurt si pe termen lung

•Transformarea
genetica = a face
ceea ce fiinţele
muritoare nu pot
face - transferul de
gene de la o specie
Iris sp. la alta
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 19
 Generaţii de plante transgenice:

-I-
Plante - rezistente la boli şi dăunători
- tolerante la erbicide ( cultură comercială: porumb,
soia, bumbac, cartof, rapiţă)

-II -
Plante cu modificarea produselor finite (amidon, uleiuri,
proteine etc.)
-testare în câmp, laborator

-III -
Plante cu metabolismul modificat pentru producerea de
biomolecule: anticorpi, enzime, antigene, medicamente etc.
-cercetare în laborator
12/22/20 20
- Transgeneza experimentală – Testare în câmp – Cultura comercială –
2006 = 102 mil. Ha
Prima planta cultivata in camp – tutun transgenic 1986
Statistică suprafaţă cultivată cu PMG la nivel global
90
mil ha
80
70
60
50
40
30
20
10
0
12/22/20 1996 1998 2000 2002 200421
 Exemple de plante transgenice purtand gene cu
importanţă economică
      Tomatele FLAVR SAVR – gena antisens pentru poligalacuronază
¨      Garoafe cu viaţă prelungită în vază – modificarea metabolismului etilenei
¨      Garoafe mov – “Moondust”, “Moonshadow”
¨      Petunii portocalii (purtând gena dfr de la porumb)
¨      Plante rezistente la erbicide
¨      Plante rezistente la insecte (gena pentru endotoxina Bt)
¨      Plante rezistente la virusuri – gene pentru “coat protein”
¨      Modificări ale metaboliţilor primari
q       Proteine
q       Uleiuri
q       Amidon
q       Vitamina A (“golden rice”), vitamina E
¨      Plante bioreactoare (vaccinuri, anticorpi, proteine din lapte uman, proteina din
firul de paianjen)
¨      Plante detectoare de mine
¨      Cafea decofeinizată
¨      Fitoremediere – plante rezistente sau care acumulează agenţi poluanţi
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 22
Cele mai cunoscute plante modificate genetic:

 Porumbul Bt

 Tomatele “Flavr Savr”

 Orezul “Gold”

Trandafirul albastru
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 23
 Principalele ţări cultivatoare de PMG (2004):
SUA 47,6 Argentina 16,2 Canada 5,4 Brazilia
5 China 3,7 Paraguai 1,2 mil ha

- Principalele culturi comerciale MG (2002) :

soia 62% porumb 21% bumbac 12% rapiţă 5%

Reglementari internationale
 - Protocolul de la Cartagena (2000)
• - In Statele Unite legislatie riguroasa
• - UE ridicarea moratoriului (2004)
• Romania – OG 49/2000
12/22/20 24
 Incertitudini

•Termeni des utilizaţi:

“este posibil”, “este probabil”, “există şanse”
•–eliberările de PMG în natură au fost şi sunt deocamdată puternic
restricţionate de legislaţia existentă
↓
•se fac previziuni şi speculaţii pe baza puţinelor date disponibile
-studii ecologice (la scară în general mică)
-dovezi indirecte: experienţa cultivărilor clasice , ecologia populaţiilor
cultivate şi a celor naturale, date asupra buruienilor, cunoştinţe asupra
plantelor transgenice în condiţii controlate
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 25
 Avantaje
• productivitate sporită prin combaterea eficientă a
buruienilor şi dăunătorilor

• reducerea poluării

• obţinerea de noi materii prime pentru industrie

• obtinerea de noi medicamente

12/22/20 26
 Riscuri
 apariţia recombinării virale
 transferul orizontal de gene

 fluxul genic

 apariţia insectelor rezistente la toxina Bt

 afectare entomofaunei utile

 modificarea ciclurilor biochimice

 riscuri pe termen lung pentru mediu

 apariţia de noi toxine şi noi alergeni la om

 posibile modificări metabolice

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 27
 Două aspecte:
Fluxul polinic - superburuieni -efectele asupra agriculturii
-efectele asupra populaţiilor naturale

Utilizarea intensivă a erbicidelor → rezistenţa

speciilor fata de erbicide
ex. Lolium rigidum (Australia) – rezistent la
zece clase de erbicide

Dispersia seminţelor şi polenului + încrucişări

între GM care manifestă rezistenţă faţă de
erbicide diferite → similar rezistenţei
patogenilor umani faţă de antibiotice →
cerc vicios

Transferul altor gene care ar putea amplifica

caracterul de buruiană (ex. de la specii de
cultură la specii înrudite spontane)

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 28

 Probleme ale... definiţiei
• “buruiană” în natură este o chestiune relativă

• lipsa caracterelor clare care să facă diferenţa între buruieni şi

non-buruieni → greu de prezis predispoziţia PMG

• există unele experimente în acest sens → nu au fost evidenţiate

diferenţe semnificative ale PMG faţă de populaţiile naturale în
condiţii de mediu diverse (ex. porumb, cartof, rapiţă, sfeclă de
zahăr)

• nenumărate variabile + puţine experimente + timp scurt → nu

putem trage concluzii definitive

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 29

 Riscuri ecologice
Apariţia în natură a unei populaţii de plante MG sălbăticite sau hibride:
- fitness-ul PMG vs fitness-ul speciilor native
- densitatea PMG eliberate
- habitatul în care apar

De mare importanţă poate fi influenţa genei

transferate asupra anumitor stadii ale dezvoltării
plantei, nu neapărat asupra adulţilor

Dacă unele gene ar conferi avantaje selective asupra

unor specii sălbatice → respectivele specii ar putea
deveni dominante → reducere a variabilităţii
naturale ??

Dimensiunea populaţiei transgenice va influenţa

puternic rata stabilirii de populaţii GM sălbăticite
şi/sau hibride

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 30

 Riscuri ecologice
Habitatele perturbate de diverşi factori sunt mult mai
expuse unor astfel de invazii

Paralele între speciile de plante alohtone, invazive, şi

introducerea plantelor GM (este cu atât mai relevantă
cu cât plantele GM diferă mai putin de speciile înrudite-
una, doua gene)

Experienţa cultivărilor tradiţionale oferă unele indicii (ex.

citoplasma T sterilă a ♂ la porumb care a sensibilizat
plantele faţă de un patogen); rezultate neaşteptate pot
apărea şi prin metode clasice (interferenta a mii de gene)

În 1992 – peste 1548 varietăţi de plante de cultură oficial

înregistrate – obţinute prin inducerea de mutaţii în
ultimii 40 de ani – nu au fost sesizate probleme de mediu
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 31
 Plantele transgenice
• multe trăsături ameliorate prin tehnici de cultură clasice privesc numai
performanţa recoltei, în detrimentul fitness-ului natural
• unele dintre caracterele ţintă modificate prin tehnici de inginerie genetică
pot ameliora fitness-ul speciei (toleranţă la frig, salinitate, dăunători, secetă,
etc.)
• ingineria genetică vegetală ≠ tehnici de cultură
tradiţionale
- conferă fenotipuri similare unora deja
existente în recolte sau în sălbăticie
- conferă fenotipuri complet noi sau
întâlnite numai la plantele care au fost
supuse unor presiuni intense de cultură
artificială
– existenţa unui echivalent deja existent →
predicţii mult mai exacte
– trăsături naturale şi transgenice
echivalente → căi de a mima natura →
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor
minimalizarea riscurilor 32
Toxicitatea produselor transgenice
efecte asupra formelor de viaţă sălbatice
+ domestice + OM

• posibile efecte alergice

• ţintă importantă a modificărilor =

protecţia culturilor → riscurile
aferente:
- proteinele insecticid vs populaţii
inofensive sau folositoare de insecte
(ex. albine expuse la chitinază)
- polen transgenic vs oameni: alergen
sau via miere
- proteinele sunt exprimate în polen
chiar şi după stocarea în miere
pentru mult timp
- riscul alergiilor este mai ridicat
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 33
DAR:
• PMG - susceptibile de a exprima produşi toxici în polen nu vor fi
eliberate în culturi

• expresia în polen a unor gene poate fi evitată prin utilizarea unui

promotor a cărui expresie nu este detectabilă în polen sau nectar (ex.
promotorul CaMV 35S este practic inactiv în polen)

• se pot utiliza şi “anticorpi” ai polenului → neutralizarea produsului de

origine transgenică

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 34

 Stabilitatea expresiei transgenice

• marea majoritate a testelor pe teren au

evidenţiat o bună stabilitate a fenotipului
transgenelor
• ex. de rezultate pozitive:
- rapiţă (rezistenţă la kanamicină)
- roşii şi bumbac (toxina Bt)
- roşii (proteina capsidala virala - VMT)
- tutun (β-glucuronidaza şi unele erbicide)
- castravete (proteina capsidala VMC), etc.
- nici o diferenţă a performanţelor agronomice + fenotip
corespunzător aşteptărilor (conform testelor din camp)

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 35

 Excepţii
• au fost semnalate diferenţe între fenotipurile
unor plante
• există dovezi care arată că expresia genei
transferate poate varia în funcţie de specia
de plantă şi/sau de varietatea utilizată:
• Ex.
- două perechi de linii homozigote de tutun
GM, derivate din două soiuri (“Samsun” şi
“Xanthi”);
- ambele purtau genele pentru β-glucuronidază
- date agronomice colectate pe teren →
diferenţe semnificative între cele două linii
- date similare în cazul cartofului (promotorul
PS20 era mult mai activ în cazul uneia dintre
linii)
→ soiul poate influenţa expresia genelor
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 36
 Exemple de instabilitate
Petunii având culoarea florilor modificată
• gena A1 de la porumb sub controlul
promotorului 35S CaMV
• florile albe (normal) devin roz
• în 1990, 30.000 plante cultivate pe teren
experimental
• temperaturi înalte + lumină puternică →
flori predominant albe
• recolorarea apare (parţial) dacă tº C +
lumina se reduc
• plantele derivate din încrucişări în care au
fost utilizate flori tinere erau mult mai stabile
• metilarea = cauza instabilităţii
prima descendenţă PMG e mai stabilă
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 37
 Exemple de instabilitate
• tº C → culturi celulare de Medicago sativa
(lucernă)

• multe gene sunt reglate (influenţate) de factorii

de mediu sau de stadiul de dezvoltare (hipoxie,
stres termic, lumină, etc.)
• starea fiziologică a plantei poate influenţa
puternic expresia transgenei
• condiţii de mediu neaşteptate → silenţierea genei
transferate → riscuri scăzute
• necesitatea efectuării de numeroase teste în
laborator + teren → simularea cât mai exactă a
condiţiilor din natură
• GM cultivate la scară comercială → interacţiuni
între diferite GM → silenţierea unei transgene de
către alta este posibilă Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 38
 Reglementări şi monitoring
• legislaţia mondială încearcă să ţină pasul cu schimbările de
percepţie legate de tehnologia GM
• datele experimentale se acumulează → reglementările asupra
unor GM devin mai permisive
• legislaţia este departe de a fi uniformă la nivel mondial
• situaţia este alarmantă în special în ţările tropicale → haos
legislativ + lipsa datelor experimentale - riscuri ridicate
• este necesară o abordare legislativă globală
• controverse → includerea genelor marker pentru antibiotice
în hrana omului:
- genele ce confera rezistenţă la antibiotice nu se transmit din
genomul plantei la alte organisme
- s-au elaborat metode pentru eliminarea markerului din recoltă
– PMG marker free
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 39
 Monitoring
• monitoringul → evaluarea răspândirii plantelor transgenice în cadrul
populaţiilor de buruieni şi a celor naturale

– distanţe de izolare, bariere, prevenirea înfloririi, etc.

– includerea unei “etichete” universale de ADN → monitorizare facilă

• s-a propus monitorizarea recoltelor MG de către însuşi fermierii care le

posedă

• UE elaborează standarde referitor la caracterizarea, eşantionarea şi

monitorizarea PMG în vederea eliberării acestora în mediu

• monitoring la scară redusă → identificarea plantelor MG în recoltă şi

împrejurimi la sfârşitul experimentului şi îndepărtarea manuală sau cu
erbicide specifice → nu se poate aplica la scară mare!

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 40

 Monitoring
• monitoring la scară largă → evaluarea răspândirii transgenelor →
intervenţie numai dacă se constată efecte adverse
• identificare exactă: fenotip + metode ADN
• analiza ADN → orice parte a plantei este utilizabilă (nu depinde de
expresia genei + identifică genele silenţioase)
• s-au elaborat metode automatizate
şi semistandardizate → procesarea
unui număr mare de probe
• există şi metode indirecte de
monitorizare; ex.:
- seminţe rezistente la kanamicină
cultivate pe un mediu conţinând
kanamicină
- pulverizarea kanamicinei pe seminţe
în cultura
• monitoring mai complex → multiple
instrumente de ordin ecologic +
statistic
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 41
 Discuţii
• testele elaborate sunt relativ putin relevante pentru populaţiile din culturi
la scară comercială
– informaţii: fecunditatea, dormanţa seminţelor, răspuns faţă de factori de
mediu, dispersie
• ajută la menţinerea echilibrului dintre precauţie şi risc

• opinia publică nu poate fi ignorată de către factorii de decizie

• extinderea utilizării de plante MG + timp → verificarea unor ipoteze prin
monitoring la scară largă
• PMG implică riscuri agricole mai ridicate în ţările cu agricultură intensivă
(ex. UK)
• transferul de gene de la PMG la plante înrudite este în principiu acelaşi cu
cel petrecut în cazul plantelor cultivate prin metode clasice → probleme
similare
• probabilitatea ca un virus să-şi modifice specificitatea faţă de gazdă pare
un eveniment improbabil → beneficiile actuale copleşesc acest risc

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 42

 • Multe probleme legate de cultivarea PMG =
probleme ale agriculturii clasice

• rezistenţa faţă de patogeni sau alţi factori – nu este o chestiune nouă

pentru agricultură
• toxicitatea produselor transgenice este o chestiune delicată
• efectele asupra mediului = chestiune mai complexă
• paralelele cu speciile alohtone nu sunt întotdeauna edificatoare
• previziunile exacte sunt dificil de realizat
• ţările în curs de dezvoltare – beneficii vs riscuri maxime
• cultivare pe scară largă → monitorizare continuă → perfecţionarea
eliberărilor ulterioare

– doza de incertitudine

Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 43

Riscurile existente sunt mici

Dezbaterile sunt
polarizate de
interese
economice
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 44
VA MULTUMESC !
Cluj-Napoca Soc. Naturalistilor 45