Ioan Slavici-Mara

Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume :Mara,o

femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).Mara isi iubea
foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul
pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru
inmormantare.Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la
fel.Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea
simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe
baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca.
Maica Aegidia era foarte respectata de Mara si de aceea si-a
lasat fiica in seama ei, la o manastire cu o reputatie foarte
buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica Aegidia si maica
de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata
maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani pentru ca femeia sa aiba
bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala.
La scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu-i
sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai
mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune
de la manastire si a plecat cu Trica pe Muresul involburat de erau
sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de
rusine,dar totul s-a terminat cu bine,copiii fiind salvati.
In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina
vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la
geam si a ramas incremenit.Din acel moment viata amandurora
cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai
putea scoate din minte pe Persida ce-i parea mai frumoasa ca o
zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul
diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul zarit printre cioburile
ferstrei sparte.Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in
apropiera nuntii Milenei Mara si Persida s-au dus in vizita la

Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de

calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui
Munteanu cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida la brat cu un
anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost
in sinea lor fericiti petrru ca s-au vazut si acest lucru devenea din
ce in ce mai evident.
Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza
fapt care l-a facut pe Codreanu sa se insoare cu alta.Persida il
iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest
sentiment din rasputeri.Natl se intoarse acasa dar cu 6 luni
inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Acest lucru putea fi
trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum Bocioaca
afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la
Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu vederea,asa ca Natl fu nevoit
sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se
intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea
atunci cand s-a intors Natl.Totul era pregatit ca Natl sa devina
stapan dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut
ca Natl a petrecut mai mult hai hui decat muncind pe la
macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane taietura de maiestru a
lui Natl.
Hubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu
sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa-l mustre
si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa se
napustesca asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din
mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi palmuit,dar Hubar a
cazut si s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla
acolo precum Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu
a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de
lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se
intalneasca,pe ascuns cu Natl,doar in prezenta lui Bandi,singurul
in care avea incredere Persida.

Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si

a lui Codrenu(care nu o putea refuza pe Persida),si au plecat
impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu
toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se
simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul
pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi ierta
fiica si o chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare
si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.In cele
din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era
asteptata de Mara si de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de
mama lui cu tatal fiind de mult certat.Natl s-a vazut cu Burdea
apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata
si cu ochii invinetiti dupa ce Natl o batu.Acest lucru ,bataia nu o
putu inghiti Persida si hotari insfarsit sa plece inapoi acasa,dar
impreuna cu sotul ei.
Au luat carciuma din spatele Sarariei cu toate ca la inceput
le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa
fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit de Oncea si de
Hubaroaie s-o lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o
pricepe mai bine.Asa ca Natl o lasa numai pe Persida sa
muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.
Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de
demult fusese alungat.Acum era insa foarte bine pentru el
deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea
pretutindeni pe Marta,sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de
12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se
sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca
acesta sa-si dea seama de ce se intampla.Atat de mult il pretuiau
peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani multi
pentru a nu fi luat la razboi.
Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere ,
de o viata buna si plina de huzur si o bate pe Persida dipretuind-o
pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia

jocului de carti in care cazuse Natl,nici bataile sau vorbele ne la

locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca
impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise.
Trica afland ca nu Mara i-a platit rascumpararea ci Bocioaca
se decide sa se inroleze in armata pentru a-i putea plati lui
Bocioaca banii pentru rascmparare.Totul i-a luat prin surprinde pe
toti si mai ales pe Marta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca
el sa nu fie luat la razboi.
Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva
zile sa se nasca fiul Persidei si a lui Natl.In ziua aceea a venit si
Mara la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in
putinta ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie
nasa copilului.Hubaroaie si Hubar in pricipal l-au iertat pe Natl si
au venit sa-si vada nepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina
faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla
ca este legitim,ca Natl si Persida sunt cununati.Mara nu se prea
impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se
multumea sa-l stie sanatos.
Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de
Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui Hubar cu
Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era
Hubar printre ei,el urandu-l pe Hubar.
Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la
caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea
citi hotararea si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar
amandoi copii la un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit
maiestri cu ajutorul lui Oncea si a lui Bocioaca ce au inchis un ochi
in fata lipsei lor de experienta.Deci Persida urma sa se mute in
casa lui Hubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care
tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o calatorie
la Pesta,la Viena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca
Persida i-o cerea, numai de dragul ei.

Aflat i singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar

au inceput sa discute despre calatorie.Discutia a divagat pana
cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii este
tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara
ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la
pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in ras.
Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe
Bandi razand in linistea ce-i invaluia.

D-ale Carnavalului de Ion Luca Caragiale -rezumatActul I

n frizeria lui Nae Girimea, Iordache primete vizita lui Pampon. Acesta, furios, l
caut pe Nae, dar negsindul l ateap mpreun cu Iordache. Pampon i arat
clfii un !ilet gsit despre care ncep s vor!easc. "dat plecat apare #i$a,
i ea furioas i cut%ndu l pe Nae. Aceasta l !nuiete de trdare. Nu
dup mult timp apare din nou Pampon care a gsit n #i$a un aliat. Acetia pun
la cale un plan prin care si demate pe Nae i &idina 'amanta lui Pampon(.
Pampon i arat #i$ei !iletul gsit, iar aceasta recunoate c ea la scris. #ai
t%rziu #i$a se nt%lnete cu Nae, pe care l amenin$ cu o sticl cu
vitriol. Nae nu recunoate rela$ia amoroas pe care o are cu &idina fur%ndui
chiar sticlu$a cu vitriol. ntre timp Pampon l acuz pe )elemac c el este *i!icul,
lu%nduse la !taie, dup care )elemac se ntoarce revoltat la frizerie unde cere
detalii despre Pampon.
Actul II
+eara se pornete un !al mascat n care se str%nge toat mahalaua. &idina i face
i ea apari$ia, ns este nevoit s $i schim!e costumul fiindc a fost descoperit
de ctre andidat. Apare i )elemac care vrea s l gseasc pe cel care
l a !tut i s i dea o -lec$ie . Acesta l nt%lnete pe Pampon, ntre
ei isc%ndu se o mica alterca$ie care s a oprit de la sine. Pampon $i d
seama ca )elemac nu este *i!icul si pleac am%ndoi sl gseasc pe Nae. ntre
timp &idina $i schim! costumul cu cel al #i$ei iar Iordache a fost silit s il
schim!e cu cel al lui Nae, iar Nae cu cel al andidatului.+chim!ul de costume i
deruteaz pe )elemac i Pampon care se iau la har$ cu Iordache. Acetia i

dau seama de greeal, iar Iordache scap anun$%nui pe &idina i Nae, astfel
acetia plec%nd de la !al. #i$a i vede, iar Pampon mpreun cu )elemac i cu mai
mul$i oameni i urmresc.
Actul III
Nae i cu &idina a/ung la frizerie, unde se ascund de mul$ime. #ul$imea a/unge la
f r i z e r i e i a r I or d a c h e i a / u t s f u g . P a m p o n i ) e l e m a c s p a r g
u a , i n t r i n f r i z e r i e , cut%ndui pe cei doi.Iordache cheam politia, care
recunoate vandalismul i i ia la rost pe Pampon i ceilal$i. Pan la urm, la
interven$ia poli$iei i a lui Nae acetia fac pace recunosc%nd c sau purtat ca
nite copii.

Hronicul i
cntecul vrstelor
Capitolul 1
- B l a g a a v or b i t p r i ma d a t a l a v r s t a d e p a t r u a n i . C u c e v a t i mp
i n urma, Leti

ia fata mai mic murise ntru-un accident.

Capitolul 2
Se descrie casa unde se poveste

te despre ceasul vechi din salon.i se termin cu descrierea tatlui care era pasionat
de literatura.
Capitolul 3
Primii prieteni erau fete, dar adevraii prietenii erau Vasile, Romani Tudorel.
mpreun cu ei ducea gtele ,dar ntr-o zi le-a pierdut si le-a recuperat tatlsu
pltind o sum de bani.Un cine turbat l-a mucat pe prietenul su, care a
mers inUngaria pentru tratament.
Capitolul 4
Tatl su a cerut adunarea pmnturilor dar stenii nemulumii, ajun

i la disperare au luat masuri drastice.

Capitolul 5
Blaga era superstiios n copilrie, creznd n basmele mamei si chiar ntro zi a avut impresia c este urmrit de cer.
Capitolul 6

Prini l-au ndemnat sa mearg la coala la cinci ani dar refuz aac n c e p e l a
v r s t a d e a s e a n i . n a c e e a i ar n e x p l o d a s e s o b a p r i n a c e a s t a
f a p t dovedindu-se nc o dat c mama sa este o femeie puternic.
Capitolul 7
De Sfntul Ilie n fiecare an se juca o pies de teatru pe
s c e n a improvizat la care participa i el mpreun cu prietenii si .
Capitolul 8
Toi se gndeau cum era s fie mori deoarece n fiecare var cndun copil se
ducea la moar murea . n aceea var moara a luat viaa unui biete
fetiecontiincioase .
Capitolul 9
La 1 septembrie era la Sebe, nscris la o coal unde elevii sunt aezai
n bnci pe baza rspunsurilor la or. Blaga a ajuns n prima banc, unde ramaneun
an ntreg. Mergea n fiecare smbt n sat pentru a-i vizita familia dei era
interzis.
Capitolul 10
Devine din ce n ce mai credincios, dei mama sa era preoteas, se ducea
la biseric numai de Pate i Crciun.
Capitolul 11
ntr-o zi cnd s-a dus la coala era srbtoare se mpline-au 100 anide la moartea
lui Schiller, n aceast zi elevii primesc gratuit cri.www.referat.rowww.referat.ro
Capitolul 12
n vacana de var merge la munte mpreun cu familia unde i face muli
prieteni noi. Blaga este fascinat de peisajul de la Bistria menionnd c vreacu
orice chip s se ntoarc aici i alt dat.
Capitolul 13
n a n u l 1 9 0 4 n c e p e o s e c e t , p r i mi n d n a j u t or p o r u mb
d i n America reprezentnd un semn al speranei pentru Blaga.
Capitolul 14
Tatl i Liviu discut despre tema unui ziar Semntorul. Unuldintre profesori,
prezint o simpatie deosebit pentru Blaga.
Capitolul 15
n 1906 el i fratele su Liciniu a fost nscrii la liceul din Braov,locuind cu
Liviu. La liceu, profesorul de latina l face examinator al elevilor, deoarece eracel
mai bun elev. Blaga ne prezint i anumite persoane de care se temea n
Braovamintindu-l pe Rupi, mcelarul la care locuiau dar i derbedeii strzii.
Capitolul 16

 Era un copil bun de aceea el a neles faptul c prinii nu-i mai puteau
ine la liceu. La o srbtoare primverii numit maial nite elevi mai mari
lmbat pe Blaga dorind s-i bat joc de el.
Capitolul 17 ncepe clasa a II-a, iar Longin fiind student li se altur. Blaga nuera n relaii
prea bune cu elevi, ns pe unii i ajuta la teme desenndu-le hri
contraunei plti.
Capitolul 18
n 1908 de Pati tatl lui Blaga se mbolnvete i este trimis n Munii
Boemiei,ca s fie tratat , dar nu reuete. Pe perioada cnd tatl e plecat autorul
idescoper biblioteca. In august tatl lui moare.
Capitolul 19
Blaga pleac la Cugir pentru a scpa de atmosfera trist de acas.Mama sa s-a
hotart s vnd casa pentru a-i putea pltii datoriile. Pleac la Braov
undestudiaz pentru examenele pe care el i Liciniu le iau, ns Longin le
pic deoarece atrebuit s munceasc pentru a le oferi frailor mai mici hrana.
Capitolul 20
El merge n vacana de var , unde l mediteaz pe Remus.. n anul1910 el
public poezia Noaptea n ziarul Romnul.
Capitolul 21
- B l a g a l v e d e p e Au r e l Vl a i c u c ar e i p r e z e n t a u n m o d e l
d e aeroplan.
Capitolul 22
A u t o r u l m e r ge c u I o s i f n t r-o e x c u r s i e n I t a l i a . n dr u m
s p r e destinaie au trecut prin multe orae i au vizitat Constantinopolul, Atena i
Messina. Lantoarcere au vizitat i un frumos ora numit Budapesta.
Capitolul 23
Este descris profesorul de limb greac , Paul Budiu. Dei avea detoate se
mulumea cu micile plceri oferite de copii mai slabi pentru a trece clasa. Era
o persoana rbdtoare deii avea de suportat mofturile copiilor. Dup ase luni de
lantoarcerea sa din Italia profesorul care l-a impresionat pe autorul moare.
Capitolul 24
Blaga merge n satul Vinerea, unde se mprietenete cu o feti penume Roma pe
care o place foarte mult, ba chiar i scrie i poezii. Doi ani mai
trziuRoma a murit de tuberculoz.
Capitolul 25
- Pe Blaga l pasionau crile de filozofie, i este ncntat
d e lucrrile lui Henri Bergson. Simion Iai a urmat facultatea filozofic,dar nu
trece niciunexamen dei avea o bibliotec foarte mare.

Capitolul 26
Autorul se mbolnvete, nsntoindu-se abia dup dup 3 luni .n tot acest
timp a stat cu mama sa interesndu-se dect de orele de matematic i fizic.La o
petrecerea a invitat-o la dans pentru prima dat pe Cornelia care avea s-i
devinsoie peste civa ani.
Capitolul 27
Lionel devine avocat fiind interesat i Blaga s-l ajute pe fratelesu. La birou
sttea i Blaga de aceea era confundat cu fratele su. n anului 1914
luiBlaga i se public o lucrare n revista Romnul ns nu sub semntura sa.
Capitolul 28
n vara anului 1914 i-a luat bacalaureatul bucurndu-se de vesteac Franz
Ferdinand a fost asasinat, ceea n curnd a dus la un rzboi. Blaga se nscrie
lafacultatea de teologie

Marin Preda Morometii

Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu familia sa.
Familia Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii proveniti si din alte casatorii: Ilie
Moromete tatal, cu zece ani mai mare decat sotia sa Catrina. Tatal venise in aceasta a doua
casatorie cu trei baieti, Paraschiv, Nila si Achim, carora li se adaugasera doua fete, Tita si Ilinca,
si inca un baiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.
Morometii se afla la cina, stransi in tinda, in jurul unei mese mici, joase, si rotunde. Atmosfera
este tensionata fiecare dintre membrii familiei avand nemultumiri.
Catrina are unele discutii cu fii sai vitregi, Paraschiv, Nila si Achim iar tatal Moromete poarta o
discutie tensionata cu fiul sau cel mic Niculae ca
re ar fi vrut sa se duca la scoala, sa invete, dar tatal il trimitea cu oile la pascut.
Gospodaria Morometilor pare solida si grija conducatorului ei este s-o mentina intacta.
Ilie Moromete are doua loturi, al lui si al Catrinei, si o multime de copii care sa munceasca si
totusi incepe sa nu ii merga prea bine
Conflictele din familia Morometilor incep sa apara, baietii cei mari sunt din ce in ce mai porniti
impotriva Catrinei dar si impotriva surorilor vitrege Tita si Ilinca intrucat ele isi faceau haine noi
si mama lor le strangea zestre pentru maritis.
Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete si nevasata lui, deoarece Catrina il intreaba din ce in

ce mai des de lotul ei de pamant dar pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa
primul razboi. Barbatul ii promisese in schimb ca ii face acte pe casa ca ea sa nu ramana pe
drumuri dar acesta nu se tine de cuvant.
Baietii se afla in conflict si cu tatal lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei ii pune la munca
toata ziua.
Baietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca bani. Datoriile familiei la
banca, plata foncirii si traiul familiei deveneau din ce in ce mai apasatoare pentru Moromete care
trebuia sa se descurce cumva fara sa vanda pamant.
Acesta se hotaraste sa vanda salcamul din curte, lui Tudor Balosu, dar totusi nu era impacat cu
gandul dar nu avea ce face.
In fata fierariei lui Iocan se afla o poiana mare unde in fiecare duminica se adunau taranii pentru
a citii ziarul si a comenta politica ironic si cu umor. Moromete, Cocosila si Dumitru al lui Nae
erau cei care citeau ziarul si comentau cel mai mult, Moromete era abonat la Miscarea,
Iocan la Curentul, iar Cocosila la Dimineata dar daca ei veneau fara ziare insemna ca
erau suparati si nu aveau chef sa vorbeasca.
Pentru Moromete plata foncirii ramane motiv de ingrijorare deoarece nu castiga suficenti bani
pentru a platii taxele pentru pamant si ratele pentru imprumutul luat de la banca.
Cand se intoarce de la fierarie pe prispa casei il intampina cei care venisera dupa plata foncirii.
Moromete in acel moment face scandal dar pana la urma plateste o mie de lei reusind sa ii
convinga ca va plati restul peste o saptamana doua.
Incepe secerisul moment in care toata familia era prezenta pe camp si facea cate ceva, fiecare
aveau sarcinile impartite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care porneste recoltarea granelor,
ceilalti secera graul si il duc la capat iar tatal leaga snopii. Femeile se ocupa de mancare pentru
seceratori.
Baietii cei mari fug in Bucuresti asa cum isi propusesera chiar daca tatal lor nu era de acord.
Paraschiv, Nila si Achim fugisera cu caii, oile toti banii si cele mai bune covoare.
Vazand ca nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Balosu un lot de pamant si locul din
spatele casei reusind astfel sa achite taxele pe foncire, datoria la banca, taxele scolare pentru
Niculae si ii mai raman si bani ca sa isi cumpere doi cai.
In sat mai sunt familii in care conflictele se tin lant.

Conflictul dintre Tudor Balosu si fica lui Polina pentru ca aceasta fugise cu un baiat sarac din sat,
Birica, cu care tatal nu este de acord. Fata tinea foarte mult la Birica, il pune pe acesta sa secere
graul de pe pamantul care i se cuvenea ca zestre, apoi da foc casei parintesti, iscandu-se si o
bataie intre Birica, tatal si fratele Polinei.
Vasile Botoghina se cearta cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de plamani si ar vrea
sa vanda un lot de pamant pentru a avea bani ca sa mearga la sanatoriu, sa se trateze. Angelina se
opune sa vanda pamantul, deoarece ftizia era o boala incurabila si femeia stia ca barbatul ei va
muri cu sau fara tratament iar ea va ramane vaduva si fara pamant. Botoghina se duce la
sanatoriu, cheltuieste banii luati pe lotul de pamnat si simtindu-se mai bine, nu asculta sfatul
doctorului si se apuca de munca iar oboseala il rapune.
Nici familia tugurlan nu o ducea prea bine, facusera sapte copii in treiseprezece ani dar in fiecare
an ii murea cate unul si puneau cate o cruce la stalpul portii. Aceasta tragedie il face pe tugurlan
agresiv, certaret, se bate cu fiul primarului, cu seful de post si ajunge la inchisoare.

Nicolae Fillimon Ciocorii veechi si noi

Cap I
Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul. Scrisoarea era din
partea tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l primeasca pe fiul sau la curte si sa accepte 2
bote cu pastravi si 10 gaini. Postelnicul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si
sa-l faca ciubucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra pe care
se afla un ibric colosal. In celalalt unghi era asezat era asezat un dulap si o multime de feligene
pentru cafea. Patul era mizerabil, facut din cateva scanduri, cu o patura de lana albastra, iar pe
pereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui,
dupa care deschide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se i
ndreapta catre bucatarie. Ajungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite marimi
in
care
se
pregateste
mancarea.
Cap.

II

Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era camaras si, unindu-

se cu hotii si talharii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani,
case, vile, si altele. El se indragostise de Maria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe
ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat
nici un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 14 ani, cu pielea alba, buze frumoase,
dintii albi si frumosi, cu niste gene "ca pana corbului", un trup de o forma minunata, la care i se
adaugau
niste
maini
delicate
de
nimfa.
Auzind numele viitorului ei sot, ales de voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ura desavarsita ca nu
vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la manastire.
Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratiseaza. Domnitorul Caragea
Voda il invita pe banul C la curtea domneasca. Autorul narator intervine cu o descriere a palatului
domnesc. Ajuns la curte, coboara din trasura si intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu
neplacere.
Cap.

III

Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe care-l
nutreste postelnicul Andronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu
vrea
ca
Maria
sa
se
marite
cu
Andronache.
Cap.IV
Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o femeie de 20 de ani,
foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita Izvorului. Afla ca o
cheama Duduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. Un calemgiu se
indragosteste de Duduca, ii face serenade seara, si, usor-usor, cei doi se expun in vazul lumii fara
a crede ca pot fi observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intr-un
moment de furie, ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza un lesin, si il sperie
pe postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare.
Cap.

A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examina spiritul si
inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa
scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub
ingriojirea lui si-l trimite la scoala domneasca sa invete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia
ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulceata, cafea si
ciubuc. Ciocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai bine citea ceva care sa-l ajute.
El face ce poate spre a deveni perfect in arta ipocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa
devina un om mare si bogat, si nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate

serviciile fata de stapanul sau le executa cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de afectiune
incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi servitori ai sai. Paturica se
dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa stie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp
isi petrecea invatand. Postelnicul il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca. Paturica primeste
o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tigan.
Cap.

VI

In timp ce se ducea la Duduca, Dinu Paturica este strigat de Niculaita, vataful de curte al
armasului. Intrand in vorba cu el, el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi.
Descrie felul in care se aranjeaza Duduca, cat timp o privea de afara. Ciocoiul intra la Duduca si
ii
inmaneaza
scrisoarea
de
la
Andronache.
Aceaste il ameninta cu mai multe treburi, dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit
ca
a
glumit.
Cap.VII
Stand la panda, intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. Cand acesta din urma vroia
sa se duca la cucoana Ducuca, Paturica ii face o farsa, facandu-l hot. Duduca este nevoita sa se
desparta
de
Iordache
(Pe
calemgiu
il
chema
Iordache.
).
Cap.

VIII

In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. Tot atunci observa ca
Dinu nu era deloc urat. Conita il serveste cu vin, si, dupa cateva pahare, il ademeneste si cei doi
se
saruta.
Cap.

IX

Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita
saracie
pe
postelnic.
Cap.

Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice.
Cap.

XI

Intr-o zi, cand postelnicul se afla singur in camera sa, vataful se duce si ii cere o parere despre
dandul, apoi aduce vorba de Paturica. Vataful Gheorghe ii povesteste cum l-a tradat Dinu.
Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte. Imediat dupa aceasta, Duduca ii face

o vizita, plangandu-se de Dinu ca o urmareste mereu. Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il

promoveaza
in
functie.
:
devine
vataf
de
curte.
Cap.

XII

Dinu Paturica, cum s-a instalat in postul de vataf, cheama pe toate slugile si le ameninta va daca
se va face risipa, va pedespi fara mila. Apoi, face inventarul la pasari, la vin, inlocuieste chelarul,
jupaneasa, sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. Apoi, cere oameni sa investigheze locurile
din imprejurimi, sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. In padure, satargibasa ii spune ca-i cunoaste pe talhari, dupa care fluiera si apar hotii. Satirgi-basa le da porunca sa
li se dea de mancare. Primesc miel inabusit. Dupa masa, ei isi urmeaza drumul spre Mosia
Rasucita, unde este intampinat de tarani, care mai de care mai nemultumiti. Paturica afla ca
postelnicul Andronache a facut multe nedreptati, a ars padurea apoi a vanat-o, iar acum a ramas
numai o "orpritura", hanul s-a daramat si ploua intr-ansul, carciumile la fel, iar din helesteu
scoate in fiecare saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. Dinu ii cere o suta de
pungi de bani lui Andronache pentru a pastra tacerea dar acesta ii da numai 50.
Cap.

XIII

Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul

Andronache si il roaga pe Andronache sa-i puna o vorba buna. Andronache il intreaba : "ce-mi
dai sa te fac ispravnic?". Postulantul, foarte revoltat, se enerveaza si pleaca. In schimb, in aceeasi
zi, il angajeaza pe Ciolanescu, care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba.
Cap.

XIV

Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili, in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara.
Dupa aceasta, postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbit cu Banul C. Caragea, nervos, ii
raspunde ca daca nu se duce la Ban sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. Ca dovada, Caragea
vroia o scrisoare de iertare de la Ban, sa fie sigur ca l-a iertat. Postelnicul se duce la Ban,
incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. In final, cade in genunchi si marturiseste totul si
face
astfel
rost
de
scrisoare.
Cap.

XV

Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. Bucurestenii se

adunau in gradinile Breslea, Barbalata, Cismigiu si Giafer. Acolo, fiecare cap de familie isi
intindea masa, si, impreuna cu amicii beau si mancau, dupa care invarteau o hora stramoseasca si
dansuri vesele. Batranii stateau rasturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau.
Tinerii se aruncau "cu exaltatie in arena dantului". Cand trecea furia dantului, toata "compania se
punea pe bere si pe mancare", "razand si gesticuland ca niste nebuni". In tot acest timp, lautarii

cantau

cantece

de

amor

sau

melodii

de

dant,

vesele

si

saltarete.

Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la el acasa cu "mese stralucite, serate atragatoare si

jocuri de carti", asa cum dadea de obicei, deoarece "ii placea sa cheltuie ca un nebun". Ajunsi la
petrecere, boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi, din fripturi din vin, acompaniati de
lautarii care cantau "cele mai frumoase cantece" la masa. Boierii au inceput sa joace apoi un joc
propus se baronul Calicevski. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10.000 lei, iar
boierul Pingelescu cam 3000 de lei, si arhonul caminare 500 lei.
Cap.

XVI

Dinu Paturica nu se lasa mai prejos, si pregateste si el o cina la care invita cei mai apropiati amici
ai sai. Acesti amici erau coriferii ciocoismului si ai hotomaniilor bucurestene de pe atunci. El ii
cinsteste cu vin si rachiu, si le spune o poveste cu un imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa
un snop de 75 de bete, si n-au putut, apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt timp, toate
betele au fost rupte. Imparatul le-a dat urmatoarea xplicatie: "Daca veti ramane uniti dupa
moartea mea, nimeni nu va va birui, daca va veti desparti, va veni vrajmasul si va face din voi
aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nuiele". Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar
putea
castiga
daca
ar
fura,
si
ii
invata
cum.
Cap.

XVII

Neculaita ii face o vizita lui Paturica. Dupa ce-i da de baut si de mancat, toti invitatii fac o hora,
apoi
Paturica
invita
cateva
fete.
Cap.

XVIII

Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lui. Gheorghe se
indragosteste de Maria, fiica banului C. Locul de predilectie al lui Gheorghe era chioscul din
gradina, unde, dupa ce isi termina datoriile sale fata de Ban, se urca in chiosc. si medita. Maria,
patrunsa de iubire, simtea o mare placere sa-l urmareasca pe Gheorghe, iar dupa ce acesta pleca
la vistierie, se urca in chiosc si privea cu mare interes locul unde statea el. Acolo gaseste niste
versuri, si, sigura ca erau pentru ea, isi da seama ca Gheorghe o iubeste. Cand isi da seama ca
Banul C a aflat de iubirea lor (din priviri), Gheorghe face sacrificiul cerut de onoare si
recunostinta si renunta la "soarele vietii sale". Gheoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o
inmaneaza unei slugi si paraseste curtea. Intre timp, banul se inchisese in camera lui, si, pune o
sluga sa-l cheme pe Gheorghe. Sluga ii spune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza
scrisoare. Dupa ce citi scrisoarea, este hotarat ca fiica lui sa se marite cu un "om cinstit si
drept"ca
Gheorghe,
si
sa
nu
stea
in
calea
iubirii
lor.
Cap.

XIX

Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori, lasa in functie un episcop care abuzase f.
mult de functia sa. Prin acest fel, el castiga foarte multi bani, dar majoritatea banilor veneau din
cauza
ca
punea
capetenii
de
judet.
Cap.

XX

Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru, care s-a transformat apoi in teatru.

Cap.

XXI

Intr-o seara, postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sa-i arate cheltuielile, fiind
nemultumit ca vine neincetat sa-i ceara bani. Paturica, aducand catastiful, ii explica toate
cheltuielile. Dupa ce pleaca Paturica, postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. Duduca se
preface ca plange, si suspina tot timpul. Duduca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate
hainele ca nu mai erau la moda si acum nu mai are cu ce sa se imbrace. Tocmai atunsi soseste
Costea Chir Chiorul cu un "taxid" de marfa de la Tarigrad. Duduca a fost incurajata de
Andronache sa-si ia tot ce ii place spunand ca are bani. La sfarsit, dupa ce Costea Chiorul face
calculul, Chera Duduca simuleaza o usoara isterie spunand ca nu ia nimic. Andronache plateste
cu
polite,
deoarece
nu
avea
sa-i
dea
120
de
pungi
de
bani.
Cap.

XXII

Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni, si o latime de noua
stanjeni. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si cateva camere la stanga si la
dreapta salii. Intr-una din ele se tineau rachiuri, bauturi, si racoritoare iar in cealalta stateau
slugile pe timpul spectacolului. Pe durata spectacolului, postelnicul Andronache Tuzluc aude doi
oameni din fata lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca.
Cap.

XXIII

Slugile, cat timp stapinii lor erau la spectacol, incep sa vorbeasca despre problemele lor. Un
fecior (sluga) se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor celor de fata ca stie tot ce se
intampla in casa stapanului lui. Le spune tehnica pe care o foloseste: atunci cand un boier strain
intra in casa stapanului ei, uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul, alteori
netezeste macaturile pe pat sau pune apa proaspata in "caramflie" si astfel aude tot ce vorbesc
boierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. El le marturiseste slugilor si
metoda princ are afla secretele celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la
Zlatari. Acolo, cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi, iar el face pe filozoful:vorbeste putin
si
asculta
mult.

Cap.

XXIV

Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acesta. Paturica il

chemase pentru "rafuirea" socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul Andronache, la
care "creierul" operatiunii a fost Paturica. Acum, Paturica vroia sa imparta castigul cu Costea
Chiorul. Paturica negociaza cu Costea procentul pe care-l merita, si ajunge la intelegere: 40% lui
Costea Chiorul. Urmatoarea zi, cei doi se duc la licitatie, de unde Costea Chiorul cumpara cele
doua
mosii
cu
banii
lui
Paturica.
Cap.

XXV

Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani, si in loc sa-i dea toti banii
adevarati, ii mai strecoara bani fara valoare, sau bani "calpi". Ajungand acasa, primeste doua
vesti: Costea Chiroul cumaparase mosiile lui Andronache iar afla ca boierul Caragea fugise.
Paturica inceraca sa acopere toate hotiile pe care le-a facut . Paturica este costient de faptul ca
boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna, si de aceea isi pune intrebare daca chiar a fuggit
Caragea,
deoarece
ar
fi
prea
simplu.
Cap.

XXVI

Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Alesandru-voda Sutu
era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si
comoriile ce le adunase. Dupa ce chemase toti boierii sa le spuna ca va pleca, numai doi
"impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate". Acestia erau postelnicul
Andronache, care acum era intr-o mizerie complecta, si Dinu Paturica. Andronache primeste o
scrisoare in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile catre Costea
bogasierul si altor ipochimeni, dupa care isi da seama ca toate slugiile plecasera de la curtea lui,
ramanand numai o sluga la bucatarie. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a
pus la cale toate acestea, si a platit slugile. Dupa aceasta, Andronache se duce la curtea
domneasca, sa-l intalneasca pe spatar, pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. Acolo,
primeste raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii, si nu poate
face nimic. Apoi, Andronache se duce la Chera Duduca acasa, unde afla de la o tiganca batrana
ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au plecat spre Sfantul Nicolae. El mai afla ca cei doi,
Dinu si Chera Duduca, au plecat sa se cunune. Disperat, pleaca dupa cei doi, si , cand cei doi il
vad pe postelnic, se ascund in spatele altarului, pentru a fi protejati de preoti. Dupa ce spune cum
l-au
inselat
cei
doi,
cade
in
genunchi
si
cere
razbunare.
Cap.

XXVIII

Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache, iar Paturica "isi regula casa si interesele

sale cum putea mai bine". Paturica avea acum trei mosii, doua vii, si o casa pe una din cele mai
frumoase strazi ale orasului Bucuresti. Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti.
Paturica vrea sa profite de acest eveniment, si de adeea, el se informeaza despre starea lucrurilor,
si dupa ce afla numele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor, incepe sa se duce des
pe la Curte si, prin lingusiri, dobadeste cu incetul favoarea tuturor. Paturica invita toti fanariotii
veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. frumos : cu vutcile si cafelele cele mai bune,
ciubucuri siriene, jocuri de noroc, si femei cu ochi fermecatori, si toate acestea in casa lui. Intr-o
zi, cand multimea fanariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica, vine o caruta de tara, in care
se afla un batran. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa-l cheme, deoarece
vroia sa vorbeasca cu el. Paturica, atunci cand il vede porunceste sa-l dea afara, spunand ca el nu
are tata. Batranul ii reproseaza cateva lucruri, dupa care il blesteama si pleaca. Revolutia lui
Tudor Vladimirescu izbucneste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. Paturica renunta la prieteniile
cu Tudor Vladimirescu, Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa
treaca de partea lui Ipsilant. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ipsilant si ii da informatii despre
Tudor Vladimirescu. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu, promitandu-i ca-l
va face cel mai bogat dintre toti. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca
acesta crima, iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la
jafuri, iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni, cu atat va izbuti el mai bine. Paturica
intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scrie pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste
doua judete, iar daca va stapani tara intreaga il va face caimacam al Craiovei.
Cap.

XXIX

Intr-o zi, un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. Strainul
se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute, cine ii plateste chiria casei, mancarea, si
de ce a saracit. Acel strain era vataful Gheorghe, care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani
Costea Chiorul. Cand se duce langa patul bolnavului, strainul este recunoscut de Andronache, si
pleaca in graba din casa. Intre timp, Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihai-voda
Sutu in Moldova. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria, fiica Banului C, era
zdrobita de patima amorului, alunecand astfel la o boala care ii ameninta viata.
Cap.

XXX

Tudor Vladimirescu, afland ca Ipsilant a intrat in tara, si-a impartit ostirea in doua parti: una care
apara manastirile din Valahia Mica, si alta compusa din sase mii de panduri alesi si 2500 de
arnauti, comandati de Macedonski si Prodan, care s-au asezat in Manastirea Cotroceni si pe
campia din jurul ei, formand din aceasta localitate un lagar fortificat.Dinu Paturica vizita
neincetat lagarul, dobandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui
Tudor. Paturica facuse o intelegere cu Nastase, care se infiltrase in armata lui Tudor, indemnand
ostasii la furturi. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spanzurati de Tudor, dar Dinu, vrand sa
fie sigur, se duce in gradina Brancoveanu. Acolo, toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor,

din cauza pedepselor aspre. Paturica, impreuna cu Macedonski, Prodan si ceilalti capitani
stabilesc ca daca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci toti sa
treaca in comanda lui Macedonski si Prodan, iar daca nu, vor stabili ei ce sa faca. Dupa aceasta,
au trimis doi panduri dupa mancare si bautura, oaspetii infruptandu-se cam doua ore(atat a tinut
cina) dupa care, pe la miezul notpii si-au luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la
locuinta sa. Paturica isi relua discutia cu Nastase, iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4
jafuri. Dupa ce ajunge la casa lui, Paturica se baga direct in pat, dar nu putea deloc sa adoarma.
Cap.

XXXI

Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul

Iordache
i-l
va
aduce
lui
Tudor
Vladimirescu.
Cap.

XXXII

Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache, Ghencea si Farmache si
restul arnautilor, si l-a prins pe Tudor, care a fost dus la Campulung, apoi la Tirgoviste, unde a
fost asasinat. Apoi, Paturica s-a dus la Ipsilanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face
probleme, deoarece nu mai traieste. Asa cum a promis, Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea
ispravnic la Prahova si Sacuieni. Ajuns acolo, Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu Rupe-Piele.
Taxidarii luau "intrita zeciuiala pentru oierit, ierbarit, tutunarit si vinarit" iar cand satenii nu mai
aveau cu ce sa plateasca, Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sa-i intepe
viespele si tantarii, apoi le vindea animalele, si dupa ce ii saracea de tot, ii inchidea in "cosar", ca
sa nu poata reclama la stapanire. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani, dupa care ii
spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: "ii legi cot la cot si le prajesti piepturile
pe langa foc. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant.
Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat, adica a strans 800 de vaci, cu pretul de 3 lei,
a trimis 200 lui Ipsilant, dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. Nastase ii
face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant, in care ii cerea doua sute mii lei si ii
anunta ca turcii au intrat in tara. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care
sa-si recupereze cei 200.000 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. In scurt timp, revolutia se
terminase, Ghica deveni domn, iar turcii se retrasera din tara. Cei patru-cinci sute de tarani,
victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi, imbracati in trente, desculti, saraci, unii care purtau pe
dansii semne de tortura s-au hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan.Taranii ii inmanara
domnului jalba, iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov, sa-l
trimita pe Paturica in ocna parasita. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i
despagubeasca
pe
tarani.
Cap.

XXXIII

Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el, unuia chiar i se facuse mila de el, deoarece

statea de trei luni in ocna parasita. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii
amintise de crimele si nelegiuirile pe care le facuse. Cei doi se intalnesc cu Neagu, care devenise
purtator al corespondentei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sal scape din ocna. Ocna avea o intrare patrata, care avea o adancime de pana la 10-12 stanjeni.
Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii, aerul era iute si infectat de miasme.
Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fost prea dureroase pentru el.
Intunericul cel mare, singuratatea, patul sau de paie, si mancarea putin hranitoare il adusesera pe
Paturica intr-o stare de furie, incat ocna urla de vaietele lui. Dupa ce trecu putin timp, el incepuse
sa se obisnuiasca cu ocna, si deveni mai linistit, si mai ales era sigur ca va parasi ocna din cauza
scrisorilor incurajatoare pe care le primea. Cu toate acestea, din cauza ca a stat prea mult in ocna,
incepusera sa se resimta cateva efecte: reumatismul i-a cuprins tot corpul, ochii i se umflasera,
nu mai auzea, si o tuse puternica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa. Paturica primeste
doua scrisori, una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un turc, lasand
copilasii pe drumuri. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a-i despagubi pe tarani, iar tatal
sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca
desi a incercat sa-l roage pe Voda sa-l scoata din ocna, acesta i-a spus ca o sa-l lase sa
putrezeasca in ocna parasita.Dupa ce citi aceste scrisori, Paturica cade pe patul lui cel de paie si
incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare. Uneori i se parea ca il
vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu-l "fiu nelegiuit", altadata i se parea ca vede
oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura, pline de sange, femei mancandu-si copii.In
momente de genul acesta, mintea il parasea cu totul, capul i se inflacara, isi rodea mainile de
disperare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: "Stafiile! sariti oameni buni, nu ma lasati".
In final, dupa sapte luni, Dinu Paturica se stinse din viata. Costea este tintuit (tra in teapa). Tot
poporul asista la aceasta pedepsire a lui Costea. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp,
au inceput sa se auda glasurile unor preoti. Pe o ulita stramta, venea o caruta de tara cu doi cai, in
care se afla Dinu Paturica, iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preoti si cantareti ce
venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc. Duduca a fost cusuta intr-un sat
si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fost descoperita de noul ei barbat. Iar in Bucuresti,
Gheorghe se casatoreste cu Maria, fiica Banului C.

VIATA LA TARA
Editura Minerva
VIATA LA TARA
Fisa rezumat pe capitole

Romanul s-a publicat in revista Convorbiri literare din

anul 1894 si a avut ca scop punerea in lumina a clasei
romanilor iubitori de pamant cum sunt cei din Comanesti la
care face referire autorul.
Romanii chiar si cei ce pretind ca sunt foarte adanci
talcurile lor,sunt sireti numai la suprafata,ascund,sub o ironie
de cuvinte si de formule,adeseori neroade ,o naivitate
incantatoare,de care se leaga totdeauna speranta.Acesta si
este marele semn al viitorului.
Cap I Casa boierului Dinu Murgulet si a sotiei sale Sofita
este vizitata de Tanase Scatiu impreuna cu mama sa.Curtea
boiereasca este situata in pragul dealului in Ciulritei si pare a
fi destul de bogata si populate cu carduri intregi de
gaste,curci si cirezi de vite.Tanase Scatiu este poftit de boier
in casa impreuna cu mama sa Profira,sunt tratati cu cafea le
este prezentata fiica sa facand chiar glume cu acestia ca ar
fi bine sa se cuscreasca.Aceasta era doar o gluma pentru ca
boierul Dinu il considera pe acesta mitocan si mojic ce nu ar
fi demn de fata sa.
Cap II Dupa vizita primita,in camera acestuia intra Sasa
fiica unui prieten vechi al boierului,apreciata foarte mult de
acesta care il cheama la sora lui Diamandula care zacea grav
bolnava.Boierul ii spune Sasei despre gluma sa de a-i da pe
fiica lui Tincuta junelui Scatiu.Coana Diamandula era o
batrana bolnava cu trupul istovitde puteri ce-si mai traia
viata doar din dorinta de a-si revedea unicul fiu plecat in
Italia de multi ani si de la care primea numai scrisori.Boierul
Dinu ii era fratele cel mai mic si ii promisese acesteia ca-i va
chema fiul cat mai repede.Vestea mult asteptata a inveselit
repede toata casa spre seara cand au aflat ca Matei fiul
batranei se va intoarce acasa a doua zi.

CapIII In dimineata urmatoare toata familia gramadita in

trasura lor lustruita au plecat la gara sa-l astepte pe
Matei.Intr-o jumatate de ora toata familia era ajunsa la
gara,trenul soseste si Matei sare din tren in bratele celor ce-l
asteptau.Au pornit cu totii acasa,iar pe drum au admirat
campurile bogate,i-au fost prezentate mosiile si s-au intalnit
cu anumiti cunoscuti despre care boierul i-a spus lucruri pe
care acesta nu le stia. Au ajuns in Ciulnitei la curtea
boiereasca asezata pe deal unde toate slugile si argatii erau
iesiti sa-l vada.
Cap IV Odata ajunsi acasa au dat toti navala sa o anunte
pe coana Diamandula ca i-a sosit feciorul.Acesta isi
imbratiseaza mama iar ea il mangaie pe par si umeri radiind
de fericire.Matei Damian o intalneste in casa si pe Sasa o
saluta,ii spune ca nu s-a schimbat prea mult si deapana cu
toti amintiri.Le spune acestora lucruri traite de el daparte de
casa,se reintalneste cu Tincuta care ii era ca o sora si
servesc masa impreuna.
Cap V Sasa,Mihai si alte doua surori mai mici Victoria si
Mary aveau mosia Comanesti asezata la o jumatate de ceas
de Ciulnitei.Dupa revederea cu Matei au pornit spre mosia lor
cu trasura.Sasa era omul de baza pentru cei trei frati dupa
ce parintii lor murisera ,ea fiind pazitoarea numelui si averii
ce-i ramasese de la parinti,iar boierul Dinu Murgulet era
vechi prieten al tatalui sau.
Cap VI La Ciulnitei batrana mama a lui Matei era din ce in
ce mai rau.Aceasta in ultimile clipe de viata si-a chemat fiul
langa ea si l-a indemnat ca dupa moartea sa sa se insoare ,ia lasat tot ce era strans pentru el cu rugamintea de a se
apuca de treburile la mosie sa nu mai plece departe si sa
incerce de a o cunoaste mai bine pe Sasa care este o fata
tare cumsecade.Dupa ce i-a spus toate aceste lucruri
batrana si-a dat sfarsitul.

Cap VII Acest capitol este cel mai trist din roman intrucat
se prezinta despartirea pentru totdeauna a lui Matei de
mama sa si felul cum tot satul o conduce pe ultimul drum pe
sora boierului
Cap VIII Dupa aceasta cruda despartire Matei ramane o
saptamana in casa unchiului sau,iar apoi se muta in casa
parinteasca.Aici incepe sa-si puna lucrurile la punct,dorea sa
alcatuieasca averea la loc,sa ajute pe tarani sa le faca o
scoala sa-i scoata din mizerie.Pentru ca lucrurile sa-i para
mai clare merge la Sasa,sa-i ceara sfaturi in legatura cu
munca campului.
Cap IX Matei pleaca de la Sasa cu gandul de a ajunge
drept la arie unde se treiera graul.Aici are surpriza
neplacuta sa vada ca oamenii ce-i lucrau nu strangeau graul
bine,il risipeau si el a trebuit sa le faca observatie.Vestea ca
boierul este pe mosie s-a raspandit repede si oamenii au
inceput sa-si vada mai bine de treaba.
Cap X Tincuta a fost in vizita la Comanesti iar la plecare
Mihai si surorile sale au condus-o acasa.Pe drum trasura la
un hop s-a rupt ,iar acestia au fost nevoiti sa mearga pe
jos.Astfel Mihai si Tincuta au avut ocazia sa se apropie mai
mult sa-si faca juraminte si sa inceapa intre ei o iubire
juvenila.Acest capitol prezinta cele mai curate si
induiosatoare scene de dragoste din literature romana.
Cap XI Matei s-a familiarizat repede cu gospodaria,astfel
cele mai multe treburi fiind acum facute de el,mai greu
fiindu-i doar cu programul care incepe mult prea devreme in
agricultura.
Cap XII In fiecare duminica Matei mergea la cimintir la
mormantul parintilor dupa aceea l-a biserica.Pe Sasa o
intalnea tot aici ,participau la slujba apoi mergeau la mosia
Sasei.Petreceau impreuna restul zilei jucand table uneori isi

facea prezenta chiar si Tanase Scatiu de care ei faceau haz

pentru ca acesta era grosolan,mitocan si laudaros.
Cap XIII La plecarea spre casa Tanase Scatiu l-a luat in
trasura sip e Matei iar cu acest pretext si-a laudat si caii pe
care tocmai ii cumparase.L-a dus pe Matei pana la
gospodaria sa dar aici a avut o supriza neplacuta de a o gasi
pe mama sa Profira beata si certandu-se cu toti argatii.Scatiu
era mereu cu gandul la fata boierului Tincuta astfel el reusea
sa puna mana pe banii boierului.
Cap XIV Matei o vizita mereu pe Sasa,iar aceasta era
bucuroasa de acest lucru.Ii marturiseste ca este fericit
alaturi de ea si este exact ceea ce si-a dorit si atnci cand era
departe de ea.
Cap XV In acest capitol este prezentata vizita primarului in
casa Sasei si a preotului.Tot aici se prezinta participarea
intregii familii la o slujba religioasa facuta de alti preoti si
calugarite sositi in sat ce s-au rugat pentru a-i feri de
cutremure si seceta.Sasa ,fetele conu Dinu si Matei au
participat la slujba dupa care au servit masa impreuna cu
preotii si calugaritele la Sasa.
Cap XVI Au plecat cu totii la Comanesti,iar Matei se
gandea tot mai serios sa-i spuna unchiului sau despre
intentia sa de a o lua de sotie pe Sasa. Boierul Dinu avea si
el sa-i faca o destainuire lui Matei si anume aceea ca el a
luat bani cu dobanda de la Scatiu si nu a platit la timp,iar
acesta pretinde de a-i da mana fiicei sale Tincuta.Pentru a
incerca sa-l ajute,Matei se ofera sa-i dea unchiului sau din
banii care-i are zestre de la mama sa.Destainuirea ce i-a
facut-o cu privire la iubirea sa pentru Sasa il bucura nespus
pe unchiul sau si-i promite ca-l va sustine.
Cap XVII Conul Dinu nu a mai stat pe ganduri si a mers la
Sasa sa-i spuna despre Matei.Aceasta insa desi nutrea

sentimente de dragoste fata de nepotul Conului Dinu nu

poate sa-i dea repede un raspuns deoarece trebuie sa-l
insoteasca pe Mihai pentru prima oara in strainatate.
Cap XVIII Cu cat plecarea lui Mihai se apropia trebuiau
aranjate toate lucrurile.Surorile lui aveau sa stea pe perioada
plecarii Sasei la conul Dinu.Idila dintre Tincuta si Mihai
incepe sa capete proportii neasteptate in acest capitol,cand
ei au curajul de a se intalni la helesteuldintre localitatile
Comanesti si Ciulnitei.In mijlocul naturii ei isi dau seama ca
sunt legati sufleteste si potriviti ca pereche.Mihai o roaga sal insoteasca la Paris,ea nu poate merge dar ei isi promit ca-si
vor scrie cat mai des si jura sa nu se casatoreasca pe
perioada despartirii lor.
Cap XIX Dupa plecarea Sasei,Matei se reintoarce la
treburile mosiei intelegandu-se bine cu taranii si avand relatii
bune cu acestia.Unchiul sau Dinu scapa de datoria catre
Scatiu cu ajutorul banilor primiti de la el.Pe perioada plecarii
Sasei are ragazul de a se edifica asupra sentimentelor fata
de aceasta.
Cap XX Sasa trimite multe scrisori lui Matei iar intr-una din
ele ii spune acestuia ca a aflat despre dragostea lui Mihai
fata de Tincuta.
Cap XXI Mihai dupa plecarea din tara a fost cuprins de o
mare tristete din cauza despartirii sale de Tincuta.El duce in
perioada razboiului o viata zbuciumata si grea,iar dorul
pentru ea il chinuia si mai tare.
Cap XXII Tincuta este casatorita fortat cu Tanase Scatiu
care a avut mari probleme cu autoritatile si chiar cu toti
oamenii satului.Tincuta este asuprita ,degradata sufleteste
pana la nevroza autosuprimata traind pentru Mihai un vis de
iubire intr-o lume fara idealuri.

Cap XXIII Ultimul capitol al romanului se incheie intr-un mod mai

optimist intrucat Sasa si Matei isi declara dragostea fara
ocolisuri.Matei ii confirma Sasei ca o iubeste ,se casatoresc si
intemeiaza o familie fericita.Ultima imagine a romanului imprima
mai mult aceasta fericire a familiei intrucat prezinta acea sanie pe
partia stralucitoare ce ii ducea pe cei doi intre Comanesti si
Ciulnitei.