Mara este un personaj deosebit de complex, un personaj veridic construit intr-o perspectiva

realista, cu o viata sufleteasca in continua transformare, foarte nuantata, prezentand o alternanta

uluitoare de umbre si lumini. Cuceritoare prin afectiunea materna si hotararea cu care munceste si
lupta chiar pentru fericirea copiilor, Mara contrazice simpatia cititorului cand se lasa tot mai mult
tarata de mentalitatea targovetului, pornit pe inavutire: Proportia aceea de zgarcenie si afectiune
materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti caracterizeaza transant
G. Calinescu e facuta cu o arta desavarsita.
Vaduva saraca si precupeata, dar tnr i voinic, i harnic, i Dumnezeu a mai dat s
aiba i noroc, Mara trebuie sa lupte din rasputeri pentru a-si intretine copiii, pe care-i iubeste cu
dragoste exclusivista.
Repudiind-o pe fiica ei care fugise cu Natl, lasandu-se covarsita de mentalitatea ipocrita a
societatii, Mara nu se desolidarizeaza in gandurile ei interioare de Persida, pe care o admira tocmai
pentru independenta de atitudine in care vede manifestandu-se vointa acesteia. Ba adeseori parca
era mandra de fiica ei, caci nu e nimic mai frumos decat ca femeia sa se dea intreaga barbatului pe
care-l iubeste si sa ieie asupra ei cu ochi inchisi sarcina vietii grele.
Mara este un personaj mult mai complex, urmarindu-i evolutia in relatia cu mediul ambiant.
Treptat, necesitatea de a munci razbit si a dramui banul se transforma in dorinta de a-si
castiga pretuirea celor din jur prin averea pe care o poate dobandi, spiritul gospodaresc se
transforma in sete de inatuvire.
Tenace, Mara arendeaza, dupa manevre abile, podul plutitor de pe Mures, adunand creitar
dupa creitar: Stetea si numara in gandul ei banii: cate doi creitari de om si cate zece de perechea de
cai ori de boi; numara mereu si aduna de se faceau multi, incat ochii i se umpleau de lacrami.Banii
si-i distribuia in trei ciorapi: unul pentru Persida, altul pentru Trica si al treilea pentru zile negre. Pe
masura ce ciorapii se ingreuneaza, Mara devine mai stapana pe sine, actioneaza cu dezinvoltura,
face si desface cu siretenie asociatii de negustorie, camatareste cu bucurie banii castigati.
Treptata abdicare a Marei in favoarea eticii banului este denuntata de Slavici in pagini ce
tradeaza predilectia pentru notatiile nuantate, urmarind sentimentele sale fata de copii. Desi ii
iubeste cu dragoste idolatra, nu este capabila sa sacrifice pentru ei macar un ban. Se zbate ca
Persida sa fie primita sa studieze la calugarite, dar fara sa plateasca un creitar, intretinand si
speculand slabiciunea maicii Aegidia pentru fiica ei.Mara isi gaseste o facila autolinistire pentru
manevrele sale la gandul ca banii economisiti astfel ii vor da posibilitatea sa-l intretina pe Trica la
scoala din Arad. Bineinteles, banii vor ramane la ciorap: Trica va fi bagat ucenic la un cojocar.
Un alt episod dezvaluie transformarile survenite in caracterul Marei pe masura ce patima
castigului o stapaneste tot mai puternic. Afland ca Persida era in chinurile facerii, sentimentele de
mama prind din nou sa vibreze si, uitand prejudecatile, alearga in graba sa-i fie de folos fetei.
Relevanta este si o alta imprejurare, care trezeste in sufletul ei sentimente contradictorii:
duiosie pentru Persida, orgoliu de a-si etala avutiile, egoism,in momentul darurii celor 8.000 de
florini drept zestre, in loc de cei 30.000 de florini initiali. Sincopa de duiosie trecuse si Mara pandea
clipa ca sa repare gestul de slabiciune.
Mara oscileaza in permanenta intre sentimente contradictorii cu o rapiditate aproape
inabordabila, aproape uluitoare, dar punctate de Slavici cu o acuitate deosebita. De asemenea,
gandurile femeii sunt intr-o continua transformare, Mara ducand deseori o lupta cu propria-i
constiinta, de unde rezulta si schimbarile drastice survenite in actiunile pe care le savarseste.
De-a lungul intregului roman, Mara se dovedeste a fi o femeie care se bazeaza, inainte de
toate, pe experienta de viata, avand o dorinta patimasa de a fi cu un pas inaintea celorlalti, spre a
domina situatiile existente.