DEFINITIE:

O suprafata plana foarte neteda, de obicei metalizata, care reflecta aproape integral lumina,
constituie o oglinda plana.
ISTORIC:
Principiile camerei obscure erau cunoscute de foarte mult timp, nc din antichitate. Astfel,
egiptologii la unul din templele zeului Ra au descoperit un sistem "camer obscur", unde Ra la
rsritul soarelui era proiectat pe un perete al templului.
In secolul X, !eonardo da inci, celebrul sculptor, arhitect "i inginer, descoper "i
define"te c formarea imaginii ntr#o camer obscur se datoreaz n primul r$nd propriet%ii
razelor de lumin de a se propaga n linie dreapt "i tocmai acestui fapt, imaginea este rsturnat.
&atorit faptului c nu se putea ob%ine o imagine clar a obiectului luminos, ntruc$t nu se putea
practica un orificiu foarete mic care s permit trecerea unei singure raze luminoase, era necesar
mbunt%irea sistemului.
In 'urul anului ()**, anatomi"tii a'ung s defineasc func%ionarea ochiului. In aceste condi%ii
+ardano, care studia structura ochiului "i legile ,ederii, a reu"it s perfec%ioneze ,echea camer
obscur, pornind de la analogia c n deschiztura ochiului cristalinul func%ioneaz ca o lentil
con,ergent "i nzestreaz camera obscur cu acest element tehnic. Rezultatul a fost o imagine
clar, real, rsturnat "i mult mai luminoas.
+$%i,a ani mai t$rziu, fizicianul italian -iambatista della Porta, mbunt%e"te aceast
in,en%ie, imaginea captat de o oglind plan .n loc de ecran/, este reproiectat pe un ecran
e0terior, pentru a fi scris cu creionul. 1etoda a fost folosit de o serie de pictori portreti"ti
pentru a reda c$t mai fidel chipurile clien%ilor lor.
MOD DE FABRICATIE :
Oglinzile plane pot fi ob%inute astfel2
(. prin depunerea unui strat reflectant pe una dintre cele dou fe%e ale unui suport
transparent, cu suprafe%ele plan#paralele "i de grosime con,enabil3
2. prin "lefuirea c$t mai fin a suprafe%ei plane a unui suport netransparent cu fe%ele
plan#paralele3
4. prin folosirea suprafe%ei plane de separare dintre dou medii transparente cu indici de
refrac%ie diferi%i, care poate reflecta o mare parte din lumina incident.
CONSTRUCTIA IMAGINII IN OGLINZI PLANE:
5u toata lumina care atinge o oglinda este reflectata3 o parte din lumina poate trece prin
oglinda sau poate fi absorbita de aceasta. 1ulti oameni de stiinta au crezut ca o oglinda perfecta 6
care sa reflecte lumina (**7# nu poate e0ista. In (889 oamenii de stiinta au realiza o astfel de
oglinda punand unele peste altela straturi microscopice de telleriu si polistiren plastic.
REFLECTORUL LUI NEWTON:
:na din problemele telescopului refractar era ca din cauza unui defect de lentila numit
aberatie cromatica, se producea o margine colorata nedorita in 'urul imaginii. +a sa elimine aceasta
problema omul de stiinta englez Isaac 5e;ton a proiectat un telescop reflecti,, in (<<*. In locul
lentilei obiecti,e a folosit o lentila conca,a care colecta lumina si forma o imagine care nu mai a,ea
acea margine colorata nedorita. O oglinda plata reflecta lumina intr#o lentila con,e0a aflata in
ochean si montata pe latura tubului principal. Acest tip de telescop este cunoscut ca telescopul lui
5e;ton si este folosit de astronomii amatori.
APLICATII :
Aparatul fotografi
Aparatul fotografic este dipoziti,ul cu care se poate nregistra o imagine static din mediul
ncon'urtor, imaginea ob%inut numindu#se fotografie.
=e compune dintr#o carcas nchis camera obscur propriu #zis , pe care se afl montate
organele principale ale aparatului fotografic.
Aparatul !" fil#at
=e poate spune c este un aparat foto comple0 care are posibilitatea s nregistreze una
dup alta fotografiile, care acum se numesc fotograme, a,$nd un mecanism de transport sacadat al
peliculei fotosensibile, put$nd nregistra fazele sucesi,e ale mi"crii.
1ecanismul de transport sacadat al peliculei este pus n mi"care printr#un dispoziti, cu arc
sau cu motor electric.Ini%ial la aparatele nceputurilor cinematografiei erau puse n mi"care manual.