Oglinda sferica

Oglinzile sferice sunt calote de sfera, foarte bine lustruite, de obicei metalizate, care reflecta practic
toata lumina ce cade asupa lor. Daca suprafata reflectanta este interiorul sferei, poarta numele de
oglinda concava, iar daca este partea exterioara a sferei, poarta numele de oglinda convexa. Centrul
sferei in care se inscrie calota poarta numele de centru de curbura, iar polul calotei ce constituie
oglinda, se numeste varful oglinzii. Dreapta care trece prin centrul de curbura si prin varful oglinzii se
numeste ax optic principal, spre deosebire de celelalte drepte care trec doar prin centrul de curbura al
oglinzii si care se numesc axe optice secundare.

Reflexia in oglinzi sferice

Focarul principal al unei oglinzi sferice concave, este punctul de pe axul optic principal in care converg,
dupa reflexie, toate razele care au venit spre oglinda in mod paralel fata de axul optic principal (de la
infinit).
Focarul este numit "real" daca razele de lumina converg si se intalnesc in punctul respectiv. Focarul
virtual apare in cazul oglinzilor convexe, de pe care razele reflectate pornesc diferegent. Focarul acestor
oglinzi se determina prin prelungirea razelor reflectate in partea opusa a suprafetei. Intrucat razele de
lumina reflectate nu trec prin acest punct, focarul poarta numele de focar "virtual".
Oglinzile concave au un focar real, in schimb, oglinzile convexe au focar virtual.
Distanta din varful oglinzii pana la focar poarta numele de distanta focala. Avind in vedere ca normala in
punctul de reflexie al unei raze de lumina pe suprafata oglinzii este insasi raza de curbura si aplicind
aproximatia lui Gauss, se poate demonstra ca distanta focala:

f = R/2

unde R = raza de curbura a oglinzii

Formarea imaginilor în oglinzile sferice

Pentru construirea imaginilor în oglinzile sferice, ne folosim de trei raze incidente, al căror mers este dat
de legile reflexiei: raza paralelă cu axul optic, care se reflectă trecând prin focar, razacare trece prin
centrul de curbură reflectându-se pe acelaşi drum (trece nedeviată) şi raza care treceprin focar şi se
reflectă paralel cu axul optic.
Oglinda concavă

1
Se  folosesc pentru construirea imaginii, primele  două raze din cele trei enumerate.  Ne interesează
poziţia, mărimea şi natura (reală, virtuală, dreaptă sau răsturnată) imaginii.În cazul oglinzii concave,
acestea depind de poziţia obiectului pe axa optică.
Oglinda convexă
Formarea imaginii
A 'B',
a unui obiect
AB,
în oglinda convexă este reprezentată în figuraurmătoare:Pentru
oricepoziţieaobiectului,
imagini R este virtuală, dreaptă şi mai mică decât obiectul.♦ Oglinzile convexe sunt utilizate ca oglinzi retrovizoare
la autovehicule; obiectele aflateîn spate apar foarte mici, astfel încât conducătorului îi este vizibilă o porţiune
mai mare de drum.♦ Oglinzile  sferice  concave  sunt  folosite  la  construcţia  farurilor,  a
lanternelor,proiectoarelor, telescoapelor, a captării energiei solare.

În ultimul timp, peste stratul reflectant metalic se depune un strat protector, care, pe lângă rolul de a
proteja stratul metalic, conduce şi la creşterea proprietăţilor reflectante ale oglinzilor. Stratul protector
este un strat dielectric. Folosindu-se perechi de astfel de straturi dielectrice protectoare, convenabil
alese, se obţin cele mai bune performanţe.

Ca material cu indice de refracţie mare folosit pentru depunerea straturilor dielectrice se foloşeste
dioxidul de ceriu cu indicele de refracţie cuprins în domeniul 2.3 - 2.4. Ca materiale cu indicii de refracţie
mici se folosesc MgF2 ( n=1.38 ), Al2O3 ( n=1.46 ) şi SiO3 ( n=1.55 ). O protecţie foarte bună şi o creştere

2
a reflectanţei se obţin folosind perechile de straturi Al 2O3 + TiO2. În domeniul ultraviolet sunt
recomandate perechile de materiale MgF 2 + ThO2 si SiO2 + ThO2.

Deoarece în domeniul infraroşu al spectrului reflectanţa oglinzilor acoperite cu straturi metalice

este de aproximativ 99%, nu se pune problema îmbunătăţirii reflectanţei prin folosirea unor straturi
protectoare care să crească reflectanţa.

Imaginile obiectelor luminoase, formate de

oglinzile plane, sunt imagini virtuale, asemănătoare cu
obiectul şi situate la distanţă egală, în spatele oglinzii.
De reţinut este faptul că imaginea unui obiect orientat
dreapta va fi orientat stânga.

Imaginile luminoase, formate de oglinzile sferice,

depind de condiţia dacă oglinda este concavă sau
convexă şi de distanţa de la obiect la oglindă. Modul de
obţinere a imaginilor este, în linii mari, analog celui pe
care l-am prezentat în cazul suprafeţelor sferice, numai
că în cazul oglinzilor trebuie folosită legea reflexiei.
Imaginea dată de o oglindă sferică este, din anumite
puncte de vedere, superioară imaginii date de o lentilă,
în special dacă nu se iau în vedere efectele cromatice.

Imaginea virtuală dată de o oglindă plană

Reflectarea unui fascicul de lumină de o oglindă concavă şi de către o oglindă convexă

Oglinzile sferice sunt calote de sfera, foarte bine lustruite, de obicei metalizate, care reflecta practic
toata lumina ce cade asupa lor. Daca suprafata reflectanta este interiorul sferei, poarta numele de

3
oglinda concava, iar daca este partea exterioara a sferei, poarta numele de oglinda convexa. Centrul
sferei in care se inscrie calota poarta numele de centru de curbura, iar polul calotei ce constituie
oglinda, se numeste varful oglinzii. Dreapta care trece prin centrul de curbura si prin varful oglinzii se
numeste ax optic principal, spre deosebire de celelalte drepte care trec doar prin centrul de curbura al
oglinzii si care se numesc axe optice secundare.

Reflexia in oglinzi sferice

Focarul principal al unei oglinzi sferice concave, este punctul de pe axul optic principal in care converg,
dupa reflexie, toate razele care au venit spre oglinda in mod paralel fata de axul optic principal (de la
infinit).
Focarul este numit "real" daca razele de lumina converg si se intalnesc in punctul respectiv. Focarul
virtual apare in cazul oglinzilor convexe, de pe care razele reflectate pornesc diferegent. Focarul acestor
oglinzi se determina prin prelungirea razelor reflectate in partea opusa a suprafetei. Intrucat razele de
lumina reflectate nu trec prin acest punct, focarul poarta numele de focar "virtual".
Oglinzile concave au un focar real, in schimb, oglinzile convexe au focar virtual.
Distanta din varful oglinzii pana la focar poarta numele de distanta focala. Avind in vedere ca normala in
punctul de reflexie al unei raze de lumina pe suprafata oglinzii este insasi raza de curbura si aplicind
aproximatia lui Gauss, se poate demonstra ca distanta focala:

f = R/2

unde R = raza de curbura a oglinzii

De asemenea, se poate demonstra ca pentru grupe de fascule paraxiale, locul geometric al focarelor
secundare este un plan perpendicular pe axul optic principal, de aceea denumit si plan focal.

4
 Formula oglinzilor sferice concave

Se poate demonstra ca unui punct aflat la distanta p1 de varful oglinzii, ii corespunde un punct conjugat
(in imagine), aflat la o distanta p2 de varf conform ecuatiei (punctelor conjugate):

1/p1 + 1/p2 = 1/f

unde f = distanta focala a oglinzii

De aici se poate observa ca pentru un punct aflat la infinit, punctul conjugat va fi localizat in f, ceea
exprima faptul ca focarul este punctul de pe axul optic in care converg toate razele provenite de la un
punct situat pe axul optic si localizat la infinit.

Sa consideram acum un obiect real O, de inaltime i1, aflat in fata unei oglinzi concave, intre centru si
infinit, la distanta p1. Se cere sa se afle la ce distanta se va forma imaginea obiectului O si cat va fi de
mare in raport cu inaltimea i1.

Marirea transversala in oglinzile concave

Din figura de mai sus si din aplicarea ecuatiei punctelor conjugate, se poate demonstra ca:

i2/i1 = p2/p1

5
Raportul i2/i1 poarta numele de marire liniara si este foarte util in macrofotografie. Raportul este
subunitar daca obiectul este situat dincolo de centrul de curbura, este unitar daca obiectul este situat
chiar in centrul de curbura si supraunitar daca este intre centrul de curbura si focarul oglinzii.

Reflexia in oglinzile convexe

In ceea ce priveste oglinzile convexe, cele de mai sus raman valabile, cu singura deosebire ca imaginea
obtinuta este virtuala, iar in ecuatia punctelor conjugate distanta de la oglinda la imaginea virtuala se
introduce cu semnul minus (-).