Oglinzi sferice

Elevi:
Profesor:
 O oglind este un obiect a crui suprafa
este destul de lucioas nct poate s
formeze o imagine. Cele mai ntlnite
tipuri de oglinzi sunt cele plane, care
prezint o suprafa plat. Oglinzile
curbate sunt de asemenea folosite la
vizualizarea mrit sau sczut a
imaginilor.
De obicei, oglinzile sunt folosite pentru
ntreinerea personal, decorare i
arhitectur. De asemenea, acestea sunt
folosite n aparaturile tiinifice cum ar
fi telescoapele i laserele. Sunt concepute
pentru lumina vizibil, ns n
instrumentele optice acestea detecteaz
alte lungimi de und ale radiaiei
electromagnetice.
Elementele principale ale unei oglinzi sferice sunt:

centrul acesteia C, care coincide cu centrul sferei;

raza de curbur R;
vrful V, cel mai ndeprtat punct de la diametru situat pe suprafaa
oglinzii;
axa optic principal a oglinzii dreapta ce trece prin V i C.
 Consideraii teoretice:
Oglinzile sunt suprafee reflecttoare. Cele mai utilizate sunt
oglinzile sferice (suprafaa reflecttoare are forma unei calote
sferice) i oglinzile plane (suprafaa reflecttoare este plan).

Oglinzile sferice sunt de dou feluri: concave (convergente), au faa

reflecttoare ndreptat spre centrul de curbur i convexe
(divergente) au faa reflecttoare spre exterior. n continuare
considerm c razele de lumin se propag astfel nct toate
unghiurile sunt mai mici de 5 . n acest caz spunem c suntem n
aproximaia Gauss.
 Formarea imaginilor n oglinzile sferice:

Pentru construirea imaginilor n oglinzile sferice, ne folosim

de trei raze incidente, al cror mers este dat de legile
reflexiei: raza paralel cu axul optic, care se reflect trecnd
prin focar, raza care trece prin centrul de curbur
reflectndu-se pe acelai drum (trece nedeviat) i raza care
trece prin focar i se reflect paralel cu axul optic.
Reflexia in oglinzi sferice
Focarul principal al unei oglinzi sferice concave, este punctul de pe axul optic
principal in care converg, dupa reflexie, toate razele care au venit spre oglinda in
mod paralel fata de axul optic principal (de la infinit).
Focarul este numit "real" daca razele de lumina converg si se intalnesc in punctul
respectiv. Focarul virtual apare in cazul oglinzilor convexe, de pe care razele
reflectate pornesc diveregent. Focarul acestor oglinzi se determina prin prelungirea
razelor reflectate in partea opusa a suprafetei. Intrucat razele de lumina reflectate
nu trec prin acest punct, focarul poarta numele de focar "virtual".
Oglinzile concave au un focar real, in schimb, oglinzile convexe au focar virtual.
Distanta din varful oglinzii pana la focar poarta numele de distanta focala. f = R/2
unde R = raza de curbura a oglinzii
 Oglinda concav:
Se folosesc pentru construirea
imaginii, primele dou raze din
cele trei enumerate. Ne
intereseaz poziia, mrimea i
natura (real, virtual, dreapt
sau rsturnat) imaginii. n
cazul oglinzii concave, acestea
depind de poziia obiectului pe
axa optic.
Oglinzile sferice concave sunt
folosite la construcia farurilor,
a lanternelor, proiectoarelor,
telescoapelor, a captrii
energiei solare.
 Oglinda convex:

Formarea imaginii A 'B', a unui

obiect AB, n oglinda convex
este reprezentat n figura
urmtoare:
Oglinzile convexe sunt utilizate
ca oglinzi retrovizoare la
autovehicule; obiectele aflate
n spate apar foarte mici, astfel
nct conductorului i este
vizibil o poriune mai mare de
drum.
Curioziti:
Se presupune de asemenea c Arhimede s-a folosit de nite oglinzi ca s utilizeze
cldura Soarelui pentru a incendia flota roman, ns se consider c acest lucru s-
ar fi folosit doar ca s ii dezorienteze cu ajutorul luminii Soarelui.
Celebrul far din Alexandria folosea oglinzi uriae ca s indice drumul spre port. Se
spunea c lumina acestuia se vedea i de la 50 de km deprtare.
Primele oglinzi de sticl au fost obinute de ctre sticlarii din Murano n cursul
secolului al XII-lea.
Cnd aldehida este combinat cu o soluie de azotat de argint i nclzit, se
produce reducerea, iar ca rezultat argintul se depune pe sticl, formnd o oglind
superb". Oglinzile optice sunt alctuite din galiu. Actualele oglinzi sunt fabricate
prin pulverizarea unui strat subire de aluminiu sau aplicnd un strat de argint topit
pe partea inferioar a unei farfurii de sticl ntr-un recipient nchis ermetic. n
oglinzile optice folosite n telescoape i alte instrumente optice, aluminiul se
evapor pe o suprafa frontal a sticlei dect pe cea anterioar, pentru a elimina
reflexiile slabe de la sticl.