ELEV:TUMURUG

OGLINZI PLANE SI OGLINZI IULIANA-STEFANA

SFERICE CLASA: A IX A F
OGLINDA PLANA
Oglinda plană este o suprafață reflectătoare
plană,dacă pe ea cade un fascicull de raze de
lumină divergent, după relflexie el rămâne
divergent. Dacă pe oglindă cade un fascicul de raze
de lumină convergent, după relfexie el rămâne
convergent.
Prelungirile razelor de lumină reflectate se
întâlnesc într-un punct simetric cu obiectul față de
suprafața oglinzii. Acest lucru se datorează legii a
doua a reflexiei și se poate demonstra geometric.
Astfel în oglinda plană se formează o imagine
virtuală, dreaptă, egală cu obiectul și situată la
aceeași distanță de oglindă ca și obiectul.
OGLINZI SFERICE
Oglinda sferică este o suprafață
netedă reflectătoare de forma
unei calote sferice. Oglinzile
sferice por fi convexe și concave.
Oglinzile convexe au fața
exterioară reflectătoare,dupa
cum se poate observa si in
imaginea alaturata.

OGLINDA CONVEXA
OGLINDA CONCAVA

Oglinzile concave au fața

interioară reflectătoare.
  Deoarece suprafața oglinzii este generată de o sferă, centrul
sferei ce generează oglinda se va numi centru de curbură -
notat cu C pe desen. Oglinda va mai avea un vârf (pol) notat
cu O. Dreapta CO se numește axă optică principală (AOP).
EXPLICATIE DESEN Orice altă dreaptă ce trece prin C si intersectează fața
oglinzii se numește axă optică secundară (AOS). Distanța de
la centrul de curbură la oglindă se numește rază de curbură
și se notează cu R.

IMAGINI IN OGLINZI SFERICE

 De la fiecare punct al unuI obiect

luminos se va propaga un fascicul de
lumină ce va fi reflectat de oglindă.
Pentru a determina imaginea
punctului luminos vom folosi raze de
lumină a căror drum este cunoscut și
anume razele de lumină paralele cu
axa optică, razele de lumină ce trec
prin focar și cele ce se propagă în
lungul unei axe optice.Rezultă în
cazul exemplificat o imagine reală,
răsturnată și mai mică.
 În cazul oglinzilor concave:
ÎN CAZUL OGLINZILOR CONVEXE:
 Din vârful obiectului avem o rază incidentă,
paralelă cu AOP, ce se reflectă astfel încât
prelungirea ei trece prin focar, notată cu 1.
 Din vârful obiectului avem o rază, incidentă
prin focar, ce se reflectă paralel cu AOP, notată
cu 2.
 Din vârful obiectului avem o rază, incidentă
prin centrul de curbură C, ce se reflectă pe
același drum, adică astfel încât prelungirea ei
să treacă prin centrul de curbură, notată cu 3.
 Prelungirile razelor de lumină reflectate se
intersectează în același punct. Punctul este
imaginea virtuală a vârfului obiectului.
 Rezultă că în oglindă se formează o imagine
virtuală, dreaptă și mai mică.
PRISMA OPTICA
 În optică, o prismă este un
element optic transparent cu
laturi netede, lustruite,
care refractă lumina. Unghiurile
exacte între fețele prismei
depind de contextul în care este
folosită. De obicei se folosește
o prismă triunghiulară, iar în
limbaj colocvial termenul prismă
se referă numai la acest tip de
prismă. Uneori prisma optică nu
este construită în forma
unei prisme în sens geometric.
Prismele folosite astăzi pot fi
fabricate din sticlă sau din orice
alt polimer transparent, aceasta
depinzând de scopul în care
urmează să fie utilizată.
DESEN SI ELEMENTE

 Muchia prismei este dreapta după

care se intersectează se intersectează
suprafeţele plane.
 Unghiul prismei este unghiul dintre
suprafeţele plane.
 Planul principal este orice plan
perpendicular pe muchia prismei.
LUMINA CARE CADE PE O FAȚĂ A
PRISMEI OPTICE SUFERĂ DOUĂ
FENOMENE DE REFRACȚIE: UNUL LA
INTRAREA ÎN PRISMĂ (CU APROPIERE
DE NORMALĂ), CELĂLALT LA IEȘIREA
DIN PRISMĂ (CU DEPĂRTARE DE
NORMALĂ). IN ANII 1660, SAVANTUL
ENGLEZ ISAAC NEWTON FACEA
DIFERITE EXPERIENTE CU LUMINA .
FOLOSIND O PRISMA
TRIUNGHIULARA DE STICLA A
DESCOMPUS LUMINA INTR-UN
SPECTRU .
A DESCOPERIT CA UTILIZAND INCA
O PRISMA PUTEA SA RECOMBINE
RAZELE COLORATE, OBTINAND
LUMINA ALBA.
EXPERIMENTUL A ADUS DOVADA CA
LUMINA ALBA E FORMATA DIN
RADIATII COLORATE..
 REFLEXIE TOTALA IN PRISME
 Avand in vedere ca raza emergenta
iese dintr-un mediu optic mai dens
intr-un mediu optic mai putin dens,
exista posibilitatea aparitiei in planul
de emergenta a reflexiei totale.
Sa luam urmatorul exemplu: o prisma
din sticla (n ~ 1,5) cu sectiunea
triunghi dreptunghic isoscel, asupra
careia raza incidenta vine
perpendicular pe una dintre catete.

 HTTP://LUMINA.WIKID

VA MULTUMESC
OT.COM/
HTTPS://LECTII-

PENTRU ATENTIE!
VIRTUALE.RO/
HTTPS://RO.WIKIPEDIA
.ORG/WIKI.