http://www.scritub.com/medicina/ALTE-INSTRUMENTE-SI-APARATEOP55191166.

php
4.2Aparate spectrale
Aparatele spectrale servesc pentru descompunerea radiatiei complexe n radiatii monocromatice.
Dupa natura sistemelor care produc descompunerea, aparatele spectrale se mpart n:
parate spectrale cu prisma;
aparate spectrale cu retea;
aparate spectrale interferentiale.
4.2.1 Aparatele spectrale cu prisma se clasifica n:
aparate spectrale cu prisma fixa;

aparate spectrale cu prisma mobila.

Din categoria aparatelor spectrale cu prisma fac parte monocromatoarele, care constituie partea
principala ntr-o serie de aparate specrtale, printre care si spectrofotometrele destinate studiului
spectrelor de emisie si de absorbtie.
Un aparat spectral dispersiv contine cel putin doua elemente optice n afara de prisma, o lentila
colimatoare, n focarul careia se plaseaza fanta de intrare a aparatului si o lentila de emergenta care
formeaza imaginile fantei dupa ce radiatia incidenta, policromatica a fost descompusa n componentele
ei monocromatice de catre prisma.
Daca n planul focal al lentilei de emergenta avem o placa fotografica, aparatul se va numi spectrograf,
iar daca n acelasi focar se afla o lupa, se va numi spectroscop. Fiecare din aceste aparate este destinat
unui anumit scop. Spectograful nregistreaza, pe o emulsie fotografica, ntregul spectru deodata,
producnd un document al unei analize.
Monocromatorul functioneaza ca un filtru optic foarte fin, mai fin dect orice filtru obisnuit, fiind
utilizat pentru trasarea spectrelor de absotbtie, iar spectroscopul este destinat observatiilor vizuale
directe ale unor surse de radiatii ca: flacari, arcuri electrice, tuburi de descarcare n gaze, etc.
Aparate spectrale cu prisma
Schema de principiu a unui spectroscop este prezentata n figura de mai jos, unde de o parte si de alta a
unei prsme se asaza doua lentile.

Fig. 4.9
Lentila L1 mpreuna cu fanta F dispusa n planul focal al acesteia(pozitia fiind socotita pentru o
portiune mijlocie a spectrului) formeaza colimatorul, care trimite lumina n fascicul paralel de prisma P.
Lentila L2, care joaca rol de obiectiv de luneta sau de camera fotografica, proiecteaza spectrul pe o
suprafata R-V, pe care poate fi observat (R-V, semnificnd ntinderea spectrului vizibil din rosu pna n
violet). Lentila L serveste la observarea spectrului. Spectrul obtinut reprezinta o succesiune de imagini
monocromatice ale fantei, fie ca este vorba de un spectru continuu, fie ca este vorba de un spectru
discret.
Pentru ca imaginile fantei sa nu apara deformate, trebuie satisfacute urmatoarele conditii:

lentilele L1 si L2 sa fie bine acromatizate pentru a nu introduce

dispersii suplimentare fata de dispersia prismei P;

fanta F sa fie riguros paralela cu muchia prismei;

fasciculul ce strabate prisma sa fie un fascicul paralel;

diferitele radiatii monocromatice obtinute prin dispersie sa

traverseze prisma tot n fascicul paralel si la minimum de deviatie, n vederea
reducerii defectelor de astigmatism;

fasciculele de radiatii monocromatice sa strabata prisma prin

sectiunile drepte ale acesteia(n plane perpendiculare pe michiile prismei), n
vederea micsorarii defectelor de curbare a liniilor spectrale.
Exista multe tipuri de spectrometre cu prisma si la marea majoritate, att colimatorul ct si telescopul
sunt folosite mai bine cu oglinzi dect cu lentile, n special cnd instrumentul este destinat selectarii
riguroase a lungimilor de unda, n diferite scopuri. Acest tip de aparat se numeste monocromator.
Pentru domeniul vizibil se folosesc prisme si lentile transparente, pentru ultraviolet sunt necesare
componente din cuart sau fluorit, iar pentru domeniul infrarosu sunt necesare componente din
halogenuri alcaline (NaCl, KCl, LiF, etc.) sau trioxid de aluminiu.
Spectroscopul de buzunar
Cel mai simplu model de aparat spectral pentru vizibil este aparatul de dimensiuni reduse, care permite
mnuirea simpla si chiar transportarea n buzunar. Acesta se compune dintr-un colimato C si o prisma
Amici(A) ca sistem dispersiv:

Fig. 4.10

Prisma Amici este facuta din sisteme de prisme lipite la contact optic, crown si flint, cu unghiurile de
refrigenta orientate invers, astfel nct devierile razelor sunt compensate pe un domeniu spectral
determinat (vizibil) la strabaterea sistemului.
Acest aparat nu dispune de telescop, ochiul putnd focaliza singur spectru pe retina. Uneori, odata cu
spectrul se proiecteaza si o scala gradata, cu ajutorul unui sistem lateral de proiectie. Aceasta se rveste
ca sistem de referinta pentru interpretarea spectrului.
Aparat spectral triprismatic cu deviatie la 900
n figura de mai jos se poate urmari schita de principiu a unui aparat spectral cu trei prisme.
Dispozitivul este constituit din doua prisme identice dispuse n pozitii extreme (P 1) si (P3), iar ntre ele
se afla o prisma compusa de tip Abbe[1]. Toate prismele se dispun la minimum de deviatie.
Sistemul se caracterizeaza printr-un unghi de deviatie constant, de 90 0. Radiatiile proiectate cu lentila
L2 pot fi nregistrate pe o placa fotografica (PF) sau se pot baleia prin dreptul fantei F 2 (reprezentata
punctat n figura ce urmeaza), prin rotirea sistemului de prisme. Sistemul permite nlaturarea lentilei
L2, reflectarea spectrului pe oglinda O2, desenata simbolic n partea de jos a desenului si trimiterea din
nou a radiatiilor pentru o noua dispersie.

Fig. 4.11
Astfel, se obtine efectul de rezolutie echivalent unui sistem de sase prisme cu unghi de refrigenta de
600.
Aparate spectrale pentru ultraviolet
Aparatele spectrale folosite n domeniul ultraviolet al spectrului sunt prezentate n figura 4.12:

Fig. 4.12
Ele sunt construite din materiale transparente n ultraviolet, cu calitati dispersive bune, de regula din
cuart. n acest caz, tinnd seama de activitatea optica a cuartului si de faptul ca liniile spectrale pot fi

dedublate prin brirefrigenta rotatorie, drept sisteme dispersive se folosesc prisme Cornu (PC).
Pentru marirea luminozitatii si nlaturarea defectelor de acromatizare a lentilelor colimatoare, an loc de
lentile se folosesc oglinzi colimatoare, ca in figura de mai jos:

Fig. 4.13
Domeniul spectral ultraviolet poate fi explorat cu aparatele cu optica de cuart pna la 2150A, unde
cuartul devine absorbant. Pentru explorarea spectrului la lungimi de unda si mai mici este nevoie de
materiale cu o transparenta si mai buna, de receptori de radiatii sensibili n acest domeniu si chiar de
aparate spectrale bazate pe alte principii de constructie. La lungimi de unda mai mici dect 2150A
nsusi mediul gazos prin care se propaga lumina devine absorbant, ncepnd asazisul domeniu de
vacuum al spectrului[2].
Aparat spectral cu autocolimatie. Montaj Littrow
Spectrograful Littrow permite cresterea dispersiei pentru aceleasi dimensiuni ale prismei si elimina
efectele activitatii optice. Schema montajului Littrow este prezentata n figura urmatoare:

Fig. 4.14
Distanta focala a lentilei camerei colimatoare este de aprox. 1700mm, iar gama spectrala de radiatii ce
pot fi studiate se ntinde de la 1850A la 8500A. Acest domeniu se fotografiaza pe placa fotografica n
10 etape. Faptul ca aceeasi lentila are functie dubla (determina paralelismul fascicolului incident paralel
si focalizeaza spectrul obtinut) confera aparatului denumirea de aparat cu autocolimatie.
Singurul defect al unui astfel de montaj consta n aparitia pe placa fotografica a unui voal, cauzat de
reflexia si mprastierea luminii pe fata dinspre fanta de intrare a lentilei colimatoare.
Spectrometru cu deviatie constanta
Unele combinatii, constnd din prisme si oglinzi, care, n conditiile unei devieri foarte mici, se
caracterizeaza prin acelasi unghi de deviere, pentru orice lungime de unda a radiatiei. Astfel de montaje
au fost propuse si studiate de catre Wodsworth. El a aratat ca o combinatie solidara formata dintr-o
prisma si o oglindp asigura un unghi constant de deviere (urmatoarea figura).

Fig. 4.15
ntr-un astfel de sistem prin rotire, raza care se refracta se deplaseaza n general paralel cu ea nsasi.
Pentru a evita acest lucru, axa de rotire a sistemului se fixeaza la intersectia ( C ) a prelungirii planului
oglinzii ( O ) cu planul bisector al unghiului refrigent al prismei ( P ). Acest montaj se foloseste la
spectrofotometrul universal Zeiss, spectrofotometrul Jobin Yvon, etc.
n figura de mai jos se poate urmari scita de principiu a unui spectrofometru universal Zeiss. Fanta de
intarre F1 mpreuna cu oglinda O1 formeaza sistemul colimator ce trimite fasciculul paralel de lumina
pe prisma P. Oglinda O3 proiecteaza diferitele radiatii monocromatice pe fanta de iesire F2.
Spectrometru cu infrarosu
Daca radiatiile care trebuiesc studiate au o lungime de unda mai mare dect 2 m, aparatele cu optica
de sticla numai pot fi folosite. Cuartul devine si el absorbant la lungimi de unda mai mari dect 3 m.
De la 2,5 m la 8 m se folosesc n general prisme cu fluorina, iar de la 7 la 14 m prisme de sare
gema. Prismele de silvina permit sa se atinga 18 m, cu un unghi de 600 si aproximativ 23 m, cu un
unghi de la 120 la 200. Rareori se gasesc cristale de sare sau de silvina suficient de mari si de pure,
pentru a se putea taia prisme de spectrograf.
Lipsa de acromatizare a lentilelor care s-ar putea confectiona din astfel de cristale a facut sa se renunte
complet la folosirea lentilelor n infrarosu. Lentilele se nlocuiesc cu oglinzi concave, din metal sau din
sticla argintata, care sunt perfect acromatice si au totdeauna coeficient de reflexie apropiat de unitate.
n figura de mai jos este reprezentata schema unui spectrometru cu derivatie constanta, nzestrat cu
oglinzi concave.

Fig. 4.16
Izvorul ( I ), condensorul ( O1 ), fanta de intrare ( F1 ), oglinda colimatoare ( O2 ), oglinda focalizatoare
( O4 ), fanta de iesire ( F 2 ) si receptorul ( R ) sunt fixe, iar baleiajul radiatiilor monocromatice prin
dreptul fantei de iesire se realizeaza rotind prisma n montaj Wodsworth.

Spectrografele
Spectrografele sunt destinate nregistrarii fotografice a spectrelor, schema unui spectrograf fiind
prezentata n figura ce urmeaza:

Fig. 4.17
Elementele principale ale unui spectrograf sunt: fanta"S", sistemul de dispersie"D", piesele optice de
focalizare L1 si L2 si caseta cu pelicula fotografica "P", care se suprapune peste suprafata focala
determinata de optica aparatului. De obicei fanta este plasata n focarul obiectivului L1, denumit
colimator. Obiectivul L2 -obiectiv de aparat fotografic- formeaza imagini monocromatice ale fantei pe
suprafata focala a aparatului. Pentru a se obtine o buna focalizare se utilizeaza att lentile ct si oglinzi.
Larg raspndite sunt aparatele cu autocolimatie n care unul si acelasi obiectiv este concomitent si
colimator si aparat fotografic:

Fig. 4.18
Spectografele precum si alte aparate spectrale se clasifica n functie de domeniul spectral caruia i sunt
destinate. Aparatele cu prisma sunt denumite adesea si aparate cu sticla sau cuart, dupa materialul de
baza din care este confectionata prisma continuta.
Pentru domeniul vizual acesta este sticla, iar pentru domeniul ultraviolet este cuartul.

[1] Prisma compusa din doua prisme cu unghiul refrigent de 300 (1 si 3), o prisma cu reflexie totala cu unghiul refrigent de 45 0 (2), care la
deviatie minima da devieri de 900.

Domeniul n care pentru a mai putea obtine spectre ntregul sistem, aparatul spectral si receptorul,
trebuie introdus ntr-o incinta vidata.
[2]