1.

Tipuri de telesisteme si utilizari ale telesistemelor(schema optica)

Telesistemele: Sistemele optice cu distanţe focale mari permit realizarea unei imagini cu mărire
transversală mai mare
Telesisteme pot fi:
• directe f’ > s’F’
• inversate f’ < s’F’
Telesisteme directe – au distanţa focală mare şi o lungime mai mică decât a unei lentile cu
aceeaşi distanţă focală - se folosesc în construcţia obiectivelor foto şi a obiectivelor aparatelor
afocale (lunete).

Telesisteme inversate – au abscisa imagine mare şi distanţa focală mică. - se utilizează la

obiective cu câmp mare, la microascoape de atelier şi universale

2. Actiunea optica a primei refractante pentru un fascicul incident monocromatic. Ce se

intampla cand fasciculul incident este de lumina alba?(+schema)

- Acțiunea optică a primei refracții pentru un fascicul incident monocromatic se referă la

schimbarea direcției și vitezei de propagare a fasciculului de lumină atunci când trece de la un
mediu la altul cu indice de refracție diferit
- Când fasciculul incident este de lumină albă și trece prin prima suprafață de separare între
două medii cu indici de refracție diferiți, acesta se va refracta conform legilor lui Snell.
Datorită dispersiei, fiecare culoare a fasciculului va fi refractată în unghiuri diferite, ceea ce
duce la separarea culorilor și formarea unui spectru. Acest fenomen poate fi observat în
experimente precum descompunerea luminii prin prisma optică.
3. Ce este si ce rol are spot-diagrama?
Spot – diagrama reprezinta o figura obtinuta prin intersectia unui fascicul emergent sistemului
optic cu planul de punere la punct.

Repartizarea razelor in pupila de intrare se face in diferite moduri, trei fiind caracteristice:
▪ retea da patrate care se suprapune peste pupila de intrare, punctele de incidenta fiind
colturile patratelor
▪ retea de cercuri concentrice suprapusa cu o retea de raze unghiulare cu pas constant
▪ retea de triunghiuri echilaterale, punctele de incidenta fiind varfurile triunghiurilor
Intrucat fiecare raza este considerata purtatoare a unei parti din fluxul luminos care ajunge
pe suprafata imagine, graficul obtinut in planul imagine sugereaza, prin densitatea punctelor
reprezentate, modul de repartitie a energiei luminoase in planul imagine pentru puncul obiect
considerat
Daca peste acest grafic se suprapune norma acceptata pentru punctul imagine, atunci spot-
diagrama permite evaluarea calitatii sistemului optic analizat in comparatie cu un
sistem optic de referinta.

4. Tipuri de iluminare pentru un obiect transparent.

Iluminarea este:
➢ diascopică (DIA) - dacă lumina provenită de la dispozitivul de iluminare trece prin obiect
➢ episcopică (EPI) - dacă dacă lumina provenită de la dispozitivul de iluminare nu trece prin
obiectul opac
Observarea obiectului, atât transparent cât şi opac, se poate realiza :
- camp luminos;
- camp intunecat
 -

5. Definiţi indicele de
refracţie absolut al unui
mediu optic transparent.

Indicele de refractie absolut al mediului este raportul dintre viteza de propagare a luminii in
vid si viteza de propagare a luminii in mediul dat

Pentru majoritatea mediilor optice transparente in care se propaga lumina, 𝜇𝑟 ≈ 1, deci:

6. Caracterizaţi imaginea unui obiect printr-un sistem optic care prezintă aberaţia de
distorsiune.

R: Aberaţia de distorsiune – descrie capacitatea sistemului optic de a forma imagini

asemenea cu obiectul (imagini ortoscopice); Aberaţia de distorsiune nu conduce la
neclaritatea imaginii ci la deformarea ei. La sistemele optice centrate cu abscisă imagine
finită, mărirea transversală β variază cu mărimea obiectului.
Pentru un punct al obiectului, marimea distorsiunii se determina prin diferenta:

y’- ordonata punctului de intersecţie a razei pupilare principale în planul

imagine
y’0 – ordonata corespunzătoare imaginii ideale

7. Acţiunea optică a unei oglinzi sferice convexe asupra unui segment obiect real. (schema optică
şi relaţii).

8. Definiţi dioptrul

R: Dioptru – suprafaţa de separaţie dintre două medii transparente, omogene, cu indici de

refracţie diferiţi.
După forma suprafeţei, dioptrul poate fi : plan, sferic, cilindric, parabolic, toric, eliptic, Fresnel.

9. Cum formează ochiul emetrop imaginea unui obiect îndepărtat ?

Ochiul emetrop (ochiul normal)

- punctul remotum (AR) se află teoretic la infinit; R = 0
- imaginea punctului remotum se formează pe retină (A’R), în focarul
imagine al ochiului (F’o)
10. Daţi un exemplu de prismă reflectantă.

R: Prismele reflectante au cel puţin o suprafaţă reflectantă şi sunt folosite pentru a modifica
drumul fasciculului, pentru a redresa sau a roti imaginea sau pentru a diviza fasciculul de raze.
Prisma paralelogram – deplasează axa fascicului îndirecţie transversală, dă imagine dreaptă

11. Definiţi rezoluţia unui sistem optic.

Rezolutia: reprezinta capacitatea unui sistem de a separa(rezolva) detalii cat mai apropiate
unul de altul.
d- distanta dintre doua linii sau puncte care sunt vazute ca distincte
Rezolutia:

Rezolutia este limitata de : receptor, fenomenul de difractie, aberatiile reziduale ale sistemului
optic, contrast, forma obiectului.

12. Acţiunea optică a unei lame cu suprafeţe plane şi paralele. (Scheme optice, relatii).

Lama cu suprafete plane si paralele

- Combinatia a doi dioptri refractanti plani, aflati la distanta d unul de celalalt

Actiunea optică a lamei cu suprafeţe plane şi paralele :

- deplasarea axială a punctului imagine
- deplasarea transversală v a razei emergente
Daca lama este in aer:

Deplasarea transversală a razei emergente, v :

13. Definiţi câmpul unui aparat optic.

Campul unui aparat optic poate fi liniar sau unghiular.

- Campul liniar: este diametrul 2y al obiectului vazut prin aparat. La aparatele
afocale(lunete, binocluri, telemetre) se indica campul liniar la distanta s = -1000m

Câmpul unghiular este unghiul 2 pe care îl fac razele pupilare principale în

- planul meridian din spaţiul obiect.

14. Acţiunea optică şi caracteristicile lupei. (+ Schema optică).

R: Lupa este un sistem optic lenticular convergent care formează o imagine dreaptă şi virtuală
a unui obiect situat între lupă şi focarul obiect al acesteia.
Efectul optic al lupei = măreşte unghiul sub care se vede obiectul Montura lupei constituie
diafragma de câmp. Pupila ochiului este diafragma de deschidere.
Caracteristica principală a lupei este grosismentul.

15. Definiţi profunzimea de focalizare.

R: Profunzimea imagine (de focalizare) este domeniul din spaţiul imagine în care se consideră
că pata de difuzie are dimensiune acceptabilă pentru ca imaginea să fie apreciată drept clară.

16. Actiunea optică a penei optice. Utilizări ale penei optice. (+schema optica).
Pana optica: este prisma cu unghi mic (θ ≤ 6º)

Deviaţia este cu atât mai mare cu cât indicele de refracţie este mai mare şi cu
cât unghiul penei este mai mare.
Penele optice sunt folosite la realizarea compensatorului format din două pene optice rotative,
care intră în construcţia aparatelor spectrale sau a aparatelor de măsurare.

17. Definiţi puterea unei lentile sferice în aer.

18. Definiţi indicele de refracţie absolut al unui mediu optic transparent şi legile refracţiei.

Indicele de refractie absolut al mediului este raportul dintre viteza de propagare a luminii in
vid si viteza de propagare a luminii in mediul dat

Pentru majoritatea mediilor optice transparente in care se propaga lumina, 𝜇𝑟 ≈ 1, deci:

Legile refractiei:
1. Raza incidentă, raza refractată (transmisă) şi normala la suprafaţa de separatie a
celor două medii sunt coplanare

2.Raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă i şi sinusul unghiului de refracţie i’

nu depinde de mărimile celor două unghiuri, ci numai de indicii de refracţie ai celor
două medii
Raportul n2 / n1 este indicele de refracţie relativ al mediului al doilea faţă de
primul mediu. Indicele de refracţie al unui mediu optic transparent se determină
în raport cu aerul.

19. Acţiunea optică a unei oglinzi plane asupra unui segment obiect real. Ce efect are asupra
imaginii îndepărtarea oglinzii de obiect ? (schema optică şi relaţii).
20. Definiţi focarele unui sistem optic. (se vor reprezenta pe o schema optică a unei lentile
menisc convergent).

R: Focarul imagine F’ este imaginea punctului obiect de la infinit de pe axa optică.

Focarul obiect 𝐹̅ este punctul obiect a carui imagine se află la infinit pe axa optică.

21. Caracterizaţi imaginea unui punct obiect printr-un sistem optic care prezintă aberaţia de
astigmatism (se va realiza si o schemă).

R: Aberaţia de astigmatism se manifestă la formarea imaginilor punctelor obiect din afara axei
optice cu fascicule din jurul razei pupilare principale, în domeniul paraxial.
- reprezintă capacitatea sistemului optic de a forma imagini clare în cele două plane de
referinţă, planul meridian şi planul sagital.
22. Definiţi grosismentul.

Grosismentul:
- Raportul dintr marimile imaginilor retiniene ale obiectului vazut prin aparat si cu
ochiul liber.
- Raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea obiectului prin aparat
si tangenta unghiului sub care se vede obiectul cu ochiul liber

23. Definiţi dioptria.

R: O dioptrie este puterea unui sistem optic în aer având distanţa focală imagine de un metru.

Unitatea de măsură a puterii unui sistem optic este dioptria (dpt).

24. Rolul şi componenţa colimatorului.

R: Colimatorul - aparat optic care realizează la infinit imaginea telecentrica a unui obiect
situate în planul focal obiect al unui obiectiv
25. Definiţi apertura unui sistem optic.

• Apertura obiect A, numită şi deschidere numerică:

n0 - indicele de refracţie al mediului din faţa primului dioptru al sistemului optic.

- este o caracteristică foarte importantă a obiectivelor de microscop.
• Apertura imagine

n' - indicele de refracţie al mediului după ultimul dioptru al sistemului optic.

26. Acomodarea ochiului.

Acomodareea - proprietatea cristalinului de a-şi modifica curburile suprafeţelor

(puterea) astfel încât imaginea retiniană să rămână netă când obiectul se
deplasează între punctul cel mai îndepărtat (remotum) şi punctul punctul cel
mai apropiat (proximum).

27. Aberatia cromatica.

Aberatia cromatică axială

Din cauza dispersiei luminii (dependenţa indicelui de refracţie de lungimea de
undă), razele fasciculului incident de lumină albă care porneşte din punctul
obiect A de pe axa optică sunt refractate diferit, astfel că pentru fiecare radiaţie
se obţine un punct imagine pe axa optică sistemul optic prezintă aberaţia
cromatică axială sau de poziţie.

28. Aberatia de sfericitate.

Aberaţia de sfericitate
Aberaţia de sfericitate se manifestă la formarea imaginilor punctelor obiect de
pe axa optică.
- nu depinde de poziţia obiectului în câmpul obiect
- la majoritatea sistemelor optice, datorită simetriei de revoluţie în jurul axei
optice, este suficient să se considere formarea imaginilor cu razele de lumină
din planul meridian.

29. Aberatia de coma.

Aberaţia de coma
- se manifestă la reprezentarea punctelor obiect din afara axei optice, cu fascicule
largi de raze înclinate.
Un fascicul de raze simetric în raport cu raza pupilară principală la intrarea întrun
sistem optic, devine asimetric la iesirea din sistem.

30. Diafragma de deschidere:

R: Limitează deschiderea fasciculului de raze care pleacă din punctul obiect de pe axa optică

31. Diafragma de camp:

R: Este diafragma dispusă în planul obiect sau în orice plan conjugat cu acesta şi care
limitează dimensiunile liniare ale câmpului imagine. Imaginile diafragmei de câmp formate
de părţile sistemului optic anterioară şi posterioară în rapot cu diafragma se numesc lucarne.

32. Mariri optice:

- Marirea transversala (liniara) β – caracteristica a sistemelor optice care formeaza imagini

la distanta finita ale unor obiecte situate la distanta fnita.
Ex: obiective de protectie, obiective de microscop.

- Marirea axiala α si marirea unghiulara γ - caracterizeaza sistemele care formeaza

imagini situate in planele focale sau la infinit.
Ex: obiective pentru lunete si colimatoare, oculare, obiective pentru microscoape cu tub optic
infinit.
Sectiune probleme examen de rezolvat (3 probleme):