Biofizica

Curs 13
Metode optice utilizate pentru detectia
moleculelor

• Refractometria
• Polarimetria
 Refractometria
Sunt folosite pentru analiza calitativă şi cantitativă a
substanţelor în soluţie, prin diferite tehnici:
1.Refractometria: este o metodă prin care, în urma
măsurării indicelui de refracţie al unei soluţii se poate
determina concentraţia acesteia datorită
interdependenţei dintre aceste două mărimi,
n  f (c)
• În laboratoarele de analize medicale poate fi folosită
la determinarea glicozuriei, adică a concentraţie de
glucoză în urină în caz de diabet (altfel, glucoza nu
este decelabilă în urină).
 Polarimetria
Polarimetria este o metodă pe baza căreia se poate
calcula concentraţia unei substante optic active în
urma măsurării unghiului de rotire a planului de
polarizare a luminii (), unghi direct proporţional cu
concentraţia substanţei optic active (c) şi cu grosimea
stratului de substanţă străbătut (l).
• substanta optic activă = substanţă care roteşte
planul luminii polarizate.

 100
c
  l
0
Lumina polarizată
 Schema polarimetrului

În organism exista doar una din variante:

aminoacizii sunt levogiri (L ), glucidele sunt dextrogire (D)

Formarea imaginilor unui obiect
cu instrumentele optice
Lumina: Optica Geometrica
 Optica Geometrică
Model:
Lumina este reprezentata folosind raze care
sunt linii drepte ce pleaca de la un obiect.
 Optica Geometrica
Notatii:
Distanta de la obiect la dispozitiv (oglinda sau
lentila) = distanta obiect (s).
Distanta de la dispozitiv (oglinda sau lentila) la
imagine = distanta imagine (s’).
Focar = locul de pe axul optic in care se
intalnesc razele venite de la infinit dupa ce sunt
reflectate (refractate) de dispozitiv sau
= locul de unde pleaca razele pentru a se
reflecta (refracta) paralele cu axul optic.
 Optica Geometrica

Conventii de semne:
1. Lumina se propaga de la stanga la dreapta.
2. Segmentele măsurate în sensul propagării
luminii sunt considerate pozitive, iar cele măsurate
în sens invers negative (fata de pozitia
dispozitivului).
3. Segmentele perpendiculare pe axa optică sunt
considerate pozitive când se află deasupra axei
optice (fata de pozitia dispozitivului).
 Reflexia;
Formarea imaginilor cu ajutorul oglinzilor

Reflexia pe o
Reflexia difuză
oglindă plană
 Reflexia;
Formarea imaginilor cu ajutorul oglinzilor
•Imaginea obtinuta cu ajutorul unei oglinzi plane este:
•dreaptă,
•virtuală, formata in spatele oglinzii prin intâlnirea prelungirilor
razelor luminoase.

ir s  s'
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Oglinzile sferice sunt sub forma unor calote

sferice: (a) convexe si (b) concave.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Daca raza oglinzii este mica toate razele converg in

focar.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Daca raza oglinzii

este mare apare
aberatia sferica.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Sunt foloste trei raze care pleaca de la obiect:

a. O raza paralela cu axul optic care se reflecta
prin focar.
b. O raza care pleaca din focar si se reflecta
paralel cu axul optic.
c. o raza perpendiculara pe oglinda care se
reflecta dupa aceeasi directie.
Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Geometric, putem obtine ecuatia fundamentala a

oglinzilor:
1 1 1
 '
s s f
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Marirea  este definita ca fiind raportul ditre

inaltimile imaginii si a obiectului.

y' s'
  
y s
Semnul negativ indica faptul ca imaginea este
rasturnata.
Obiectul este intre centrul oglinzii si focar:
imaginea este reala, mai mare si rasturnata.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Daca obiectul este intre focar si oglinda, imaginea

lui este dreapta, mai mare si virtuala.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Pentru o oglinda
convexa imaginea este
intotdeauna dreapta,
mai mica si virtuala.
 Lentile subtiri

Lentilele subtiri sunt

dispozitivele a caror
grosime este mai mica in
comparatie cu razele ce
curbura a celor doua
suprafete.
a. Convergente
b. Divergente
 Lentile subtiri; traseul razelor de lumina

Lentile convergente:
Focalizeaza razele
paralele de lumina in
focarul imagine.
 Lentile subtiri; traseul razelor de lumina
Lentile divergente: imprastie razele de lumina
paralele intr-un fascicul divergent.
Focarul imagine se afla la prelungirea razelor de
lumina.
 Lentile subtiri; traseul razelor de lumina

Convergenta (puterea) lentilelor este marimea

fizica egala cu inversul distrantei focale f:.

1
C
f

Unitatea de masura a convergentei este dioptria

(1 m-1)
 Formarea Imaginilor cu Lentile Subtiri

Sunt foloste trei raze care pleaca de la obiect:

a. O raza paralela cu axul optic care se refracta
prin focarul imagine.
b. O raza care pleaca din focarul obiect si se
refracta paralel cu axul optic.
c. o raza care trece prin centrul lentilei se refracta
dupa aceeasi directie.
 Lentile subtiri; formarea imaginilor
Lentile convergente

Imagine reala,
rasturanata
Lentile subtiri; formarea imaginilor
Lentile divergente

Imagine virtuala, dreapta

 Formarea Imaginilor cu Lentile Subtiri

Formula fundamentala a lentilelor:

1 1 1
  '
s s f
Marirea  este definita ca fiind raportul ditre
inaltimile imaginii si a obiectului.
y' s'
 
y s
Daca  este negativ imaginea este rasturnata.
 Sisteme de lentile
Imaginea formata de prima lentila devine obiect
pentru a doua lentila.
Ecuatia generala a lentilelor
Metode de separare pentru detectia
moleculelor
Centrifugarea şi ultracentrifugarea
• Cu ajutorul acestor tehnici
se pot face evaluări
cantitative foarte precise

ale masei moleculare.  
• Prin centrifugare este Fa

Ff
m0 Fef

realizată o sedimentare x
forţată a macromoleculelor
dintr-o soluţie sau a
particulelor dintr-o
suspensie.
 Centrifugarea şi ultracentrifugarea
• Datorită faptului că în procesul de
sedimentare particulele se mişcă într-un
mediu cu frecare sub acţiunea unei forţe de
frecare Ff, ele vor atinge o viteză limită de
sedimentare vs.
   
F  0  Fef  Fa  Ff  0
Fcf  Fa  Ff  Fcf  Fa  Ff
 Centrifugarea şi ultracentrifugarea
• Fcf este forţa centrifugă care acţionează
asupra particulei în timpul centrifugării,
• Fa este forţa lui Arhimede (joacă rol de
greutate)
• 0 – densitatea substanţei,
• m0 – masa particulei.
•  – viteza unghiulară a mişcării de rotaţie.
 Centrifugarea şi ultracentrifugarea
• Fcf, forţa centrifugă:
Fcf  m0 x 2

• Fa, forţa lui Arhimede (joacă rol de greutate):


Fa  mg  Vg  m0 g
0
 Centrifugarea şi ultracentrifugarea
• Dacă se consideră că particula are o formă
sferică cu raza r0, aflată în mediul de
suspensie cu coeficient de viscozitate
dinamică, , şi se mişcă cu viteza vs, forţa de
frecare este dată de relaţia lui Stokes:

dx
Ff  6   r0  vs  6   r0 
dt
 Centrifugarea şi ultracentrifugarea
• Pentru centrifugi, se defineşte factorul de
acceleraţie, , ca raport dintre forţa
centrifugă la care este supusă particula şi
greutatea sa în câmpul gravitaţional
terestru.
Fcf ac  2 x
  
G g0 g0

• ac = g – acceleraţia centripetă
 Centrifugarea şi ultracentrifugarea
Centrifugile pot fi:
• centrifugă obişnuită,   10000 rotații/min
(rpm),
• supercentrifugă, 10000    20 000 rpm,
• ultracentrifugă de serie,
20 000    400 000 rpm,
• ultracentrifugă de experienţă,
  400 000 rpm.