LUPA SI OCHELARII

LUPA
O lupă este un instrument optic format dintr-
o lentilă convergentă sau dintr-un ansamblu convergent de
lentile, fixate într-o montură, care, așezat în fața unui obiect, dă
o imagine mărită a acestuia, permițând examinarea unor
obiecte de foarte mici dimensiuni. O lupă uzuală are o distanță
focală de circa 25 cm, corespunzând unei puteri optice de 4
dioptrii. Grosismentul (mărirea aparentă a dimensiunilor unui
obiect cu ajutorul unor instrumente optice) unei astfel de lupe
este de "2×". Grosismentul unei lupe de ceasornicar sau de
bijutier ajunge până la valoarea de "10×".

Se numeste putere optica a unei lupe marimea fizica

scalar P definita de relatia
P=tgα’/y1
α’-este unghiul sub care este privit obiectul
Y1-este marimea tranversala a obiectului
[y1]si=m
Lupă filatelică
•Cea mai cunoscută și utilizată este lupa de mână, disponibilă în numeroase
mărimi, forme și lentile. Există chiar și lupe în forma de creion.
•Lupa cu iluminare este de obicei o lupă mică, ce poate fi folosită și pe timp de
noapte. Cel mai des este alimentată de baterii.
•Lupa textilă pentru controlul rasterului țesăturii, conține o singură lentilă din
sticlă cu factorul de mărire uzual între 6x și 10x, montată deasupra unui suport
în care este decupat un orificiu pătrat, gradat pe laturi.
•Lupa de buzunar, cunoscută și sub denumirea de lupă filatelică, este o lupă de
mici dimensiuni, însă este și precisă, datorită faptului că de obicei conține trei
lentile.
•Lupa cu mărire (zoom), funcționează pe același principiu ca și o lupă normală,
doar că utilizatorul nu mai este nevoit să depărteze sau să apropie lupa de
obiect. De asemenea abaterea este minimă.
•Lupa cu tehnologie LED este foarte precisă și redă orice imagine în cel mai mic
detaliu. Poate avea numeroase LED-uri încorporate, care pot fi folosite pentru a
obține o imagine cu o luminozitate puternică, foarte aproape de cea naturală,
sau chiar se poate mări contrastul. Fiecare lentilă are o reglare individuală a
clarității și se poate corecta și cea mai mică imperfecțiune.
O alta marime utilizata la caracterizarea optica a unei lupe este
grosismentul.
Se numeste grosisment al lupei marimea fizica scalar adimensionala
G definita de relatia
G=tgα’/tgα
α’- este unghiul sub care este privit obiectul
α-este unghiul sub care se observa obiectul cu ochiul liber

Grosismetrul unei lupe este egal cu produsul dintre puterea ei

optica si distanta minima de vedere distincta.
 OCHELARII

Ochelarii sunt instrumente optice alcătuite dintr-o ramă și două lentile

sau prisme purtate în fața ochilor pentru corectarea unor defecte ale
vederii, protecție sau cu rol estetic. O dioptrie este puterea optica
Unii cercetatori atribuie inventia ochelarilor calugarului franciscan a unei lentil a carei distanta
englez Roger focala este egala cu 1 m.
1 dioptrie=1m-1
Inversul distantei focale a unei lentil se numeste convergenta(C), exprimata in
dioptrii.
O dioptrie reprezinta convergenta unei lentil cu distanta focala de 1 m
Convergenta lentilei divergente este negative
Convergenta lentilei convergente este pozitiva
 LENTILE
Directia de propagare a luminii poate fi dirijata, adica pot fi
schimbate directia razelor de lumina, forma fasciculelor de lumina
etc
Un rol important in aceste poces ii revine lentilei

convergenta divergenta
LENTILE
CONVERGENTE
Lentilele convergente sunt utilizate în optică pentru
diferite aplicații, deși poate cea mai cunoscută este
corectarea defectelor de vedere. Astfel, acestea
sunt indicate pentru a trata hipermetropia,
presbiopia și, de asemenea, unele tipuri de
astigmatism, cum ar fi astigmatismul hiperopic.

Un fascicul de raze paralele care tranverseaza

lentila convergenta devine convergenta

Lentila Convergenta, imaginea este:

•Rasturnata
•Reala
•Mai mica decat obiectul
Imaginea depinde de distanta dintre obiect si
lentila
 Sistem de doua lentile convergente alipite
F’ –imagine
A’B’-obiect
AB-obiect
virtual
A’B’-imagine

Distanta focala a Convergenta sistemului

sistemului: C=C1+C2
1/F=1/f1+1/f2
 Cele trei cazuri de construcţie a imaginii unui obiect în
lentila convergentă subţire.

1.Obiectul se află la o distanţă de d > 2F

de la lentilă.

Cand obiectul se află la o distanţă mai mare decît

distanţa focală dublă(d>2F) de la lentila
convergentă, imaginea lui este reală, răsturnată și
micșorată

2.Obiectul se află la o distanţă de F <

d < 2F de la lentilă
Cand obiectul se află la o distanţă mai mare decît
distanţa focală, dar mai mică decît distanţa focală
dublă(F<d
3. Obiectul se află la o distanţă de d < F
de la lentilă
Cand obiectul se află la o distanţă mai mică decît distanţa focală de
lentila convergentă (d < F), imaginea lui este virtuală, dreaptă și
mărită
 LENTILE DIVERGENTE
 
Lentilele divergente transforma un fascicul paralel cu axa
optica intr-un fascicul care se impastie, prelungirile razelor
adunandu-se in focar.

 Lentila Divergenta, imaginea este:

•Virtuala
•Dreapta
•Mai mica decat obiectul
 Să analizăm un caz de construcţie a imaginii unui obiect în lentila divergentă
subţire

Obiectul se află la o distanţă de F < d < 2F de

la lentilă.

În lentila divergentă, imaginea unui obiect este

virtuală, dreaptă și micșorată
 BIBLIOGRAFIE

• HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/LUP%C4%83
• HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/OCHELARI
• HTTPS://WWW.HISTORIA.RO/SECTIUNE/GENERAL/ARTICOL/ISTORIA-OCHELARILOR
• HTTPS://Q-VISION.RO/LENTILELE-IN-VIATA-NOASTRA/
• LENTILA CONVERGENTĂ: CARACTERISTICI, TIPURI ȘI EXERCIȚII REZOLVATE - ŞTIINŢ
Ă (WARBLETONCOUNCIL.ORG
)
• LENTILE DIVERGENTE: CARACTERISTICI, ELEMENTE, TIPURI, APLICAȚII - ŞTIINŢĂ (W
ARBLETONCOUNCIL.ORG)