2.9.

Aparate optice
Pot fi:

aparate optice cu imagini reale - la care imaginea se poate prinde pe ecran sau pe placa fotografica: - aparatele foto, - aparatele de proiectie, etc aparate optice cu imagini virtuale la care imaginea se poate observa numai cu ochiul: - lupa, - luneta, - microscopul, etc

2.9.1. CARACTERISTICI OPTICE ALE INSTRUMENTELOR Marirea transversala - de interes mai ales in cazul instrumentelor care dau imagine reala y' Mt = y Puterea optica (dioptrii) - de interes mai ales in cazul instrumentelor care dau imagine tg ' y Grosismentul (marirea unghiulara) = mrirea aparent a dimensiunilor unui obiect cu P= ajutorul unor instrumente optice tg ' tg = unghiul sub care se vede obiectul privit cu ochiul liber (diametrul aparent al G= obiectului) cand este asezat la distanta optima de citire (d=25 cm) = unghiul sub care se vede imaginea prin instrument (diametrul aparent al imaginii) virtuala

Grosismentul comercial - utilizat pentru caracterizarea instrumentelor oculare care dau imagini marite (ex.microscopul ), in conditiile n care ochiul este acomodat pentru infinit si obiectul e n focar GC = P 4

2.9.2 OCHIUL Anatomia ochiului Omul vede nu cu ochii, ci prin intermediul acestora, de unde informaia se transmite prin nervul optic, n anumite zone ale lobului occipital al scoarei creierului, unde se formeaz acel tablou al lumii exterioare, pe care il vedem. Construcia ochiului Ochiul poate fi numit un aparat optic complicat. Sarcina lui principal este de a "transmite" imaginea corect nervului optic. Corneea este o membran transparent care acoper partea anterioar a ochiului. Ea nu are vase sangvine, ns posed o putere mare de refracie. Corneea are hotar comun cu membrana exterioare netransparent a ochiului sclera. Camera anterioara a ochiului reprezint un spaiu ntre cornee i iris. Aceasta este umplut cu lichid intraocular umoarea apoasa (n=1,336). Intr n sistemul optic al ochiului Irisul reprezint dup form un cerc cu o gaur n mijloc (pupila). Irisul este constituit din muchi, datorit crora mrimea pupilei se schimb. Irisul este responsabil pentru culoarea ochilor (daca este de culoare albastr nseamn c sunt puine celule de pigment, iar dac sunt cprui atunci sunt multe). Efectueaz aceeai funcie ca i diafragma n aparatul de fotografiat, regleaz fluxul de lumin. Pupila reprezint o gaur n iris. Mrimile acesteia depind de obicei de nivelul iluminrii. Cu ct este mai mult lumin cu att pupila este mai mic. Cristalinul este o "lentil natural" a ochiului. Este transparent, elastic poate s-i schimbe forma, aproape instantaneu "reglnd focalizarea", datorit cruia omul vede bine att aproape ct i departe. Intr n sistemul optic al ochiului. Corpul vitros este o substan transparent gelatinoas, amplasat n partea posterioar a ochiului. Corpul vitros menine forma globului ocular. Intr n sistemul optic al ochiului (n=1,336).

 Retina este constituit din fotoreceptori (acetia sunt sensibili la lumin) i celule nervoase. Celulele-receptori amplasai n retin se mpart n dou tipuri: conuri i baghete (2 2,5 m). n aceste celule, are loc transformarea energiei luminii (fotoni) n energie electric a esutului nervos. - Baghetele posed o fotosensibilitate nalt i ne permit s vedem la lumin proast, de asemeni ele sunt responsabile pentru vederea periferic. - Conurile dimpotriv, necesit mult lumin pentru activitatea lor, ns tocmai acestea ne permit s observm detaliile mici (sunt responsabile pentru vederea central), ofer posibilitatea de a diferenia culorile. Sclera este o membran exterioar netransparent a globului ocular, care trece n partea anterioar a globului ocular n cornee transparent. Membrana vascular acoper seciunea posterioar a sclerei de care ader retina, cu care este strns legat. Membrana vascular este responsabil pentru alimentaia sangvin a structurilor intraoculare. Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele de la terminaiile nervoase sunt transmise creierului. Raza de curbura a cristalinului se poate modifica astfel incat imaginea sa se formeze pe retina. Ochiul = Sistem Optic Centrat

Un model simplificat al ochiului ca S.O.C.: Lungimea d=22mm R1=5,7 mm R2=9,7 mm f = - 17,1 mm f ' = 22,8 mm n = 1,33 Puterea optica (convergenta): C=58,5 dioptrii

Ochiul normal poate forma imagini pe retina atat pentru obiecte apropiate cat si pentru cele indepartate (p1= - ) datorita proprietatii cristalinului de a-si modifica raza de curbura (deci distanta focala) = acomodare Punctul cel mai apropiat la =12 25 cm = punct proxim Punctul cel mai indepartat D = = punct remotum A= A = 4 dioptrii 1 1 D

definim amplitudinea acomodarii (in dioptrii) Pentru ochiul neacomodat , =25 cm, D=

Cand imaginea este de ordinul de marime al celulelor retinei, ochiul nu mai distinge punctele diferite. Definim puterea de separare ca 1/0 unde tg 0 = distanta dintre conuri 0,005 = distanta centru optic retina 15

0 = 1' = 3 10 4 radiani
Doua puncte se disting daca > 0 Ochiul este sensibil la radiatiile EM cu (400 760)nm, cu sensibilitate maxima la = 555 nm. Daca excitatia luminoasa inceteaza, imaginea persista 0,1 s.

Defectele ochiului
Corectarea miopiei - lentile divergente

1. Miopia cand imaginea se formeaza in fata retinei

2. Hipermetropia cand imaginea se formeaza in spatele retinei

Corectarea hipermetropiei - lentile convergente

3. Presbitismul este fenomenul de diminuare a puterii de acomodare a ochiului datorat mbtrnirii. - Corectare cu lentile convergente

4. Astigmatismul - Datorita deformarii corneei, razele de lumina se focalizeaza in doua locuri diferite. Persoana nu poate vedea clar nici de aproape dar nici de la o distanta mai mare. - Corectare cu lentile cilindrice http://www.youtube.com/watch?v=AsKeu4wm3XI&feature=player_embedded

2.9.3. LUPA Lentila convergenta cu distanta focala mica (f=210 cm) Obiectul se plaseaza intre planul focal obiect si lentila imagine virtuala, dreapta si marita. Lupa lucreaza impreuna cu ochiul, deci imaginea trebuie sa fie cuprinsa in intervalul de acomodare. Punerea la punct se face modificand distanta obiect lupa: obiectul se pune aproape de focarul obiect, imaginea se formeaza la distanta la care nu trebuie acomodare () Ochiul se poate pune in focarul imagine imaginea se observa la Ochiul se pune langa lupa imaginea se observa la distanta optima

Grosismentul unghiular al lupei

G= tg ' tg

= unghiul sub care se vede obiectul = unghiul sub care se vede imaginea prin lupa

Puterea optica a lupei y' tg ' p ' y ' 1 1 p' 1 1 1 P= = = = Mt = = y y y p' p' p p' p f Grosismentul comercial al lupei GC =

0,250 P = f 4

 O lup uzual are o distan focal de circa 25 cm, corespunznd unei puteri optice de 4 dioptrii. Grosismentul unei astfel de lupe este de "2". Grosismentul unei lupe de ceasornicar sau de bijutier ajunge pn la valoarea de "10".

2.9.4. MICROSCOPUL

Se compune dintr-un obiectiv si un ocular, ambele lentile convergente, cu distanta intre focare . Distanta F1 F2 = = 160 mm (standard international) Obiectivul are f mic, formeaza imagine reala, rasturnata si marita, in apropierea focarului F2 al ocularului, intre F2 si Ocular. Ocularul joaca rol de lupa si formeaza imaginea la distanta minima de vedere clara (25 cm) sau la . Distantele focale ale microscopului sunt: G= 0,250 f' 1 = f f1 f 2 GC = P 4 f = f1 f 2 si f '= f1 ' f 2 '

Grosismentul

Puterea optica

P=

Grosismentul comercial

2. 9. 5. LUNETA ASTRONOMIC Luneta astronomic este un aparat optic, care are rolul de a mri unghiul sub care se vede un obiect ndeprtat, astfel nct s se disting mai multe detalii ale acestuia. Este un sistem optic afocal (telescopic), avnd Luneta este compus din dou elemente optice convergente centrate: obiectivul i ocularul, Luneta poate fi astronomica sau terestra. In cazul lunetei terestre se mai foloseste o lentila convergenta care rastoarna imaginea (rasturnata) si o face dreapta. Poate fi cu refractie sau cu reflexie. Telescopul cu refractie poate fi folosit in ambele scopuri. Telescopul concava. Lungimea telescopului este dictata de L=fob+foc. cu reflexie Sistem optic avand obiectivul format dintr-o oglinda distana focal infinit.

astfel montate nct focarul imagine al obiectivului (F') s coincid cu focarul obiect (-F) al ocularului.

Obiectivul SO convergent cu deschidere si distanta focala mare, care formeaza imaginea reala si rasturnata ale unor obiecte situate la . Ocularul are f mic si are rol de lupa. F1 F2 rezulta =0 sistem afocal Obiectul e la , imaginea se formeaza la . Mt = G= y' f = 2 y f1

Marirea transversala

Marirea unghiulara

f 1 ' = = 1 f2 Mt

Ambele nu depind de marimea sau pozitia obiectului.

8

In cazul lunetei terestre se mai foloseste o lentila convergenta care rastoarna imaginea (rasturnata) si o face dreapta. Telescopul (Telescopul cu reflexie) - este un SO avand obiectivul format dintr-o oglinda concava. Inlocuirea obiectivului format din lentile cu cel format din oglinzi s-a facut pentru ca acestea se construiesc mai usor si nu dau aberatii cromatice. Exista oglinzi cu diametrul si de 5 m. Pentru ocular exista mai multe variante: cu oglinzi plane (Newton), oglinzi concave (Gregory) oglinzi convexe (Cassegrain)

Telescop Newton

Telescopul Hubble http://hubblesite.org/the_telescope/hubble_essentials/

2. 9. 6. APARATE DE PROIECTIE Aparatul de proiecie este dispozitivul care formeaz imagini reale, rsturnate i mrite ale unor obiecte transparente sau opace, proiectate pe un ecran , obiectele fiind astfel aezate nct imaginea rsturnat dat de el s apar n poziie vertical. Diascop pentru diapozitive sau film cinematografic (pentru obiecte transparente Episcop pentru proiectarea pe ecran a imaginii unui obiect opac (pagini de carte, ziare, reviste, fotografii). Exist i aparat care cumuleaz cele dou proiecii, el numindu-se aparat epidiascop. Rolul unui sistem de proiectie este acela de a da o imagine marita si reala a unui obiect. Spre a obtine imagini cat mai luminoase, proiectoarele sunt prevazute cu becuri foarte puternice a caror supra-incalzire este eviatata printr-o instalatie de racire. Pentru o iluminare uniforma a diafilmului sau a foliei lumina retroemisa a lampii este focalizata cu ajutorul unei oglinzi concave, iar apoi este transformata in fascicul paralel utilizand o lentila condensor. Unele diaproiectoare permit asezarea orizontala a foliei: in fata lentilei obiectiv, razele sunt deviate cu 90 cu ajutorul unei oglinzi. Exista doua tipuri:

Un aparat de proiectie este format, in principal, din urmatoarele parti: sursa de lumina S , foarte intensa (bec electric de putere 500-1000 W sau arc electric, ca in cazul aparatului cinematografic); o oglinda sferica M, asezata in spatele sursei S, care reflecta lumina catre obiectul O ; condensorul C, care reprezinta un sistem de lentile de distanta focala mica. Ele se asaza foarte aproape de sursa de lumina, astfel incat intregul obiect de proiectat sa fie bine iluminat. Deoarece pe condensor cade un fascicul larg de lumina, el trebuie
10

corectat foarte bine de aberatia de sfericitate. Din acest motiv, el se construieste din doua lentile plan convexe asezate ca in figura; obiectivul de proiectie Ob care formeaza imaginea obiectului pe ecran si care, de asemenea, trebuie sa fie corectat de aberatii. Un obiectiv de proiectie bun se apropie in ceea ce priveste caracteristicile sale de un obiectiv fotografic.

11

2. 10. ABERATIILE SISTEMELOR OPTICE

Se constata experimental ca majoritatea sistemelor optice nu sunt ideale, deci nu ofera o imagine perfecta a obiectului. Se spune ca sistemele optice prezinta aberatii. Aberatiile sunt de doua tipuri: 1. Aberatii cromatice care apar cand se folosesc radiatii nemonocromatice, adica lumina contine cel putin doua lungimi de unda; 2. Aberatii geometrice cand se folosesc fascicule neparaxiale, si apar datorita formei sferice a lentilelor

2.10.1. ABERATIA CROMATICA

- Pentru o lentila subtire, distanta ei focala va fi:

(1) In VIZIBIL v < G < R Pentru dispersie normala nV > nG > nR

12

fV < fG < fR daca un fascicul paraxial de lumina alba cade pe o lentila, razele de culori diferite vor focaliza in pozitii diferite dispersie a focarelor.

Numim distanta FvFR = aberatie cromatica longitudinala Diferentiem relatia (1)

Pe langa aberatia cromatica longitudinala mai exista si aberatia cromatica transversala sau de marire, care se determina daca se cunoaste semilargimea h a fasciculului incident.

= NQ = HQ =
Corectarea aberatiei cromatice Practica arata ca nu se poate construi o lentila care sa nu aiba aberatie cromatica. Exista mai multe moduri de corectare, dintre care: 1. Prin asezarea a 2 lentile subtiri la distanta l una de alta; 2. Prin folosirea a 2 lentile subtiri lipite. h 2 (9)

1) Fie 2 lentile subtiri cu distantele focale f1 si f2, la distanta l una de alta

13

14

Un sistem corectat de aberatia cromatica se numeste acromat.

2.10.2. ABERATIILE GEOMETRICE A) Aberatia de sfericitate - Apare din cauza ca, in cazul unor fascicule largi de lumina, razele care traverseaza lentila mai departe de axa optica sunt refractate mai puternic decat cele apropiate de AO.

Aberatia de sfericitate longitudinala a dioptrului sferic

FmFO = aberatia de sfericitate longitudinala a lentilei

Corectarea Nu exista lentile fara aberatie de sfericitate aberatia este minima daca razele de curbura ale lentilei verifica relatia: se mai poate corecta folosind 2 lentile R1 2n 2 n 4 = R2 n(2n + 1)

B. Astigmatismul Apare in cazul unor fascicule neparaxiale (inclinate fata de AO). Se corecteaza cu ajutorul diafragmelor. Astigmatismul este de fapt o abatere de la simetrie. Imaginea ar trebui format la modul ideal ntr-un plan.
15

focal i duce la erori de reprezentare spaial. Astfel, o parte a imaginii este redat n faa sau n spatele zonei clare i va fi n consecin neclar. format (adic opusul unei imagini stigmatice). Fiecrui punct al unui obiect reprezentat nu-i mai corespunde un punct n imaginea Se consider c de fapt fiecrui punct i corespunde o "pat" n imaginea format, dar n cazul astigmatismului razele de lumin nu se mai ntlnesc, ci ajung n puncte diferite. ntre aceste puncte de intersecie, imaginea este eliptic (reprezentarea unui separaia acestor puncte de intersecie. Fenomenul poate fi redus prin nchiderea utilizarea unei diafragme, dar nu eliminat. cerc ca o elips) sau circular neclar (defocalizat). Astigmatismul se definete ca

Orice abatere de la acest plan este asociat cu astigmatismul i curbura planului

C. Coma Apare datorita faptului ca planele principale nu sunt plane decat in vecinatatea AO, ele fiind de fapt suprafete curbate. Astfel chiar in cazul fasciculelor putin inclinate, imaginea punctelor obiect apare ca o pata de forma unei comete.

16

La un telescop este o problem des ntlnit la stelele dinspre marginile cmpului vizual.

Corectarea se face alegand curbura lentilei conform cu aplicatia la care se utilizeaza

Lentilele in care atat aberatiile de sfericitate cat si coma sunt corectate (sau minimizate) se numesc lentile aplanate sau asferice .

17

D. Curbura campului (Petzval) Este legata de astigmatism. Planele focale sagitale si tangentiale sunt curbe, deci imaginea unui obiect se va forma pe o suprafata curba, nu plana. Ochiul nu are aceasta problema. E corecteaza folosind doua lentile (una convergenta si una divergenta) care satisfac conditia lui Petzval:

E. Distorsiunea Apare datorita faptului ca marirea transversala nu este constanta, fiind mai mare (sau mai mica) langa axa optica. Poate fi de trei feluri:

a) imagine nedistorsionata b) de tip perna c) de tip butoi d) distorsiune complexa sau de tip mustata

18

Diafragmele introduc distorsiuni, exceptand cazul in care sunt lipite de lentila (a):

Daca diafragma este plasata inaintea lentilei butoi daca diafragma este dupa lentila - perna Corectarea se face folosind lentile asezate simetric de o parte si de alta a unei diafragme

19