Lentile

Lentila este un mediu

transparent şi omogen,
mărginit de 2 suprafeţe, din
care cel puţin una nu este
plană.
Ele sunt confecţionate din
sticlă, material plastic, etc.
Lentile

Numeroase aparate (de fotografiat, de

proiecţie, diafilm, microscop, luneta)
au drept piese de bază lentilele.
Lentilele permit mărirea imaginii (ca la
microscop, lupă sau aparatul de
proiecţie de la cinematograf).
Lentilele permit şi micşorarea
imaginilor (exemplu aparatul de
fotografiat).
Tipuri de Lentile

Lentilele mai groase la mijloc şi

mai subţiri la extremităţi se
numesc lentile convergente, iar
lentilele mai subţiri la mijloc şi
mai groase la extremităţi se
numesc lentile divergente.
Reprezentarea schematică a Lentilelor

LENTILE
CONVERGENTE
DIVERGENTE

Axă optică principala

Reprezentarea schematică a Lentilelor

LENTILE
CONVERGENTE
DIVERGENTE

Axă optică principala

Reprezentarea schematică a Lentilelor

Elemente componente:
- Axa optică;
- Centrul optic O (ce este un punct in
interiorul lentilei pe axa optica principala
prin care lumina trece nedeviata);
- Focar. Distanta focala;
Focar. Distanta focala

Lentila convergenta:
La trecerea printr-o lentila
convergenta, un fascicul O
paralel cu axa optica
principala devine fascicul
convergent. Punctul de
intersectie al razelor F2
refractate se numeste focar
imagine F2. F2 este real
deoarece se formeaza la
intersectia razelor
Focar. Distanta focala F1

Lentila divergenta:

Printr-o lentila divergenta,

O
un fascicul paralel cu axa
optica principala devine
divergent. Punctul de
intersectie format la
prelungirea razelor
refractate se numeste focar
imagine si este virtual F1.
Distanta focala este
Focar. Distanta focala
Orice lentila are 2 focare simetrice
fata de centrul optic.

F1 F2 F2 F1
Constructii grafice de
imagini in lentile
Cum construim imaginea unui punct luminos
prin lentila?
Un punct luminos emite lumina in toae directiile.
Pentru a obtine grafic imaginea punctului
luminos A, este suficient sa reprezentam 2 din
urmatoarele raze:
-O raza care trece nedeviata prin centrul optic, si traverseaza lentila fara
sa fie deviata;
-O raza paralela cu axa optica principala care, dupa refractie, trece prin
focarul imagine;
-O raza care trecand prin focarul obiect, dupa refractie devine paralela cu
axa optica principala.

La intersectia celor 2 raze reprezentate se

obtine grafic imaginea punctului luminos.
Fiecarui punct obiect ii corespunde un singur
punct imagine.
Constructii grafice de
imagini in lentile
Pentru o lentila convergenta –

Imaginea este reala, diferita ca marime

decat cealalta si rasturnata.

F1 O F2
Constructii grafice de
imagini in lentile
Pentru o lentila divergenta –
Imaginea este virtuala, diferita ca
marime decat cealalta si dreapta.

F1 O F2
 Formula
fundamentala a
1 1lentilelor
1
+ = unde:
p p' f P = distanta obiect-
lentila;
f = distanta focala;
P’ = distanta imagine-
lentila;
P’

f
F1 F2
|P|
 Formula
fundamentala a
Unde se lentilelor
formeaza imaginea unui
obiect prin lentila?
Pozitia imaginii unui obiect depinde
atat de distanta obiect-lentila (P), cat si de
distanta focala (f) a lentilei.
Matematic se poate 1demonstra
+
1
=
1 ca distanta
lentila-imagine (P’) este
p p ' data
f de relatia:
In aplicarea acestei relatii se foloseste
urmatoarea conventie de semne:
P - negativ;
f – pozitiv pentru lentile convergente;
- negativ pentru lentile divergente;
P’ – pozitiv daca imaginea este reala;
- negativ daca imaginea este virtuala;
Convergen
ta

Orice lentila are o convergenta.

Inversul distantei focale se numeste
convergenta lentilei.
O dioptrie reprezinta convergenta unei
lentile cu distanta focala de 1 m.
Pentru lentilele divergente,
convergenta este negetiva, iar pentru
lentilele convergente este pozitiva.
 Formula
fundamentala a
Formula lentilelor
convergentei:

1
f =
1 C=
C f
Formula
convergenţei:
 OCHI
UL
Organ specializat in receptarea
stimulilor luminosi
Ochi
ul

Ochiul este un organ care

functioneaza cu ajutorul unei parti
numite cristalin ce se comporta si
arata ca o lentila convergenta.
Ochi
ul
Pupila este deschiderea din centrul irisului si
regleaza cat din fasciculul de lumina intra in
ochi, proces numit adaptare.
Cristalinul este un mediu transparent (n=1.46)
ce se comporta ca o lentila canvergenta.
Distanta ei focala se poate acomoda.
Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina
ajunge pe celulele ei nervoase (din pata
galbena), acestea transmit creierului semnale
prin intermediul nervului optic.
Corneea este o membrana tare, transparenta
Ochi
ul

Lumina patrunde in ochi prin

cornee, strabate cele 3 medii
transparente si ajunge pe retina,
unde se formeaza o imagine mai
mica, reala, si rasturnata a
obiectelor. Ramificatiile nervului
optic de pe retina transforma
imaginile in semnale, care ajung la
Ochi
ul

Vedem obiectele aflate la distante

diferite fata de ochi, datorita
capacitatii de acomodare a
cristalinului.
Un ochi normal distinge cele mai
multe detalii ale unui obiect, daca
acesta se afla la o distanta de
aproximativ 25 centimetri
Ochi
ul
Punctul cel mai apropiat de ochi, in care
un obiect este vazut clar, cu maximum de
acomodare se numeste punctum
proximum. Pentru ochiul normal punctum
proximum se afla la 10-15 cm fata de
ochi.
Punctul cel mai departat de ochi, in care
un obiect este vazut clar, fara acomodare
se numeste punctum remotum. Pentru
ochiul normal, punctum remotum se afla
 Ochi
ul

Defecte de vedere
Miopia. Ochiul miop nu vede clar
obiecte indepartate. Imaginea
punctelor de la infinit se formeaza
in fata retinei. El are punctum
proximum la o distanta mai mica
decat cea normala. Miopia se
corecteaza cu lentile divergente.
 Ochi
ul

Defecte de vedere
Hipermetropia. Ochiul hipermetrop
nu vede clar obiecte apropiate.
Imaginea punctelor de la infinit se
formeaza in spatele retinei. El are
punctum proximum la o distanta
mai mare decat cea normala.
Hipermetropia se corecteaza cu
 Ochi
ul

Defecte de vedere

Prezbitismul. Este acelasi defect ca

si hipermetropia si apare la
persoanele in varsta, datorita
scaderii capacitatii de acomodare a
cristalinului.
 Ochii
sunt
consider
ati
oglinda

sufletulu
i
si
sunt
STIATI
CA…?

… semnalul luminos persista pe retina 1/25 secunde?

Acest lucru este folosit in tehnica animatiei
imaginilor. Ochiul percepe o succesiune rapida de
imagini ca o miscare continua. De exemplu, pelicula
cinematografica este alcatuita dintr-o multime de
imagini care se succed foarte rapid si vedeti un
cadru inainte ca imaginea celuilalt cadru sa vi se
stearga.
… toate culorile pe care la vedeti pe ecranul TV sunt
rezultatul amestecului celor 3 culori primare,
folosite in pictura: rosu, verde, si albastru?
…nu toate animalele vad culorile ca si oamenii?
Furnica de desert vede unele culori mai bine decat
omul, in timp ce alte vietuitoare nu disting deloc
 Iluziile optice apar datorita unor
erori de interpretare a semnalelor
pe care le primeste.
Aceste figuri ne arata ca putem
atribui, uneori, obiectelor pe care
le vedem, proprietati pe care nu
exista in realitate.
Exista unele figuri ambigui care
Distingerea
culorilor

Vederea colorata este

caracteristica omului. Retina
ochiului contine un numar mare
de celule senzoriale, ce percep
lumina, numite conuri si
bastonase.
Distingerea
culorilor

Conurile sunt sensibile la vederea

diurna si la culori. Bastonasele sunt
celule adaptate la vederea nosturna si
insensibile la culori. Exista cazuri
patologice de ochi uman, manifestate
prin incapacitatea congenitala de a
percepe diferentiat culorile. In cele mai
multe cazuri, ochiul nu poate
recunoaste culoarea rosie sau verde
(sau amandoua). Aceasta anomalie a
Distingerea
culorilor

Daltonistii nu pot vedea aceste

numere.
Instrumente optice
Instrumentele optice

Au in alcatuirea lor oglinzi, lentile,

prisme optice. Ele sunt folosite pentru
obtinerea imaginilor unor obiecte.
Instrumentele optice

Cu ajutorul instrumentelor optice se pot obtine:

-Imagini reale, care pot fi proiectate pe un ecran sau
prinse pe un film fotografic (exemplu: aparatul de
fotografiat/de proiectie, ochiul);
-Imagini virtuale. Aceste instrumente sunt folosite
pentru examinatea obiectelor in mod direct (exemplu:
lupa, microscopul, telescopul);
Dispersia luminii
Dispersia
luminii

Lumina provenita de la Soare sau de la un bec

este o lumina alba
Dispersia
luminii

Isaac Newton a descoperit, acum 300 de ani, cu

ajutorul unei prisme, ca lumina alba este
formata din mai multe fascicule colorate diferit
Dispersia
luminii

Prisma optica este un mediu omogen si transparent,

marginit de doua fete plane si neparalele. La trecerea
prin prisma, lumina se descompune in fascicule
colorate in: rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo
si violet. (R.O.G.V.A.I.V.)
Dispersia
luminii

Fenomenul de descompunere, prin refractie, a

luminii albe in fascicule de lumina colorate
diferit se numeste DISPERSIA LUMINII.
 Curcubeul poate fi observat
vara, dupa ploaie. El apare
datorita fenomenelor de
refractie, reflexie si dispersie
a luminii provenite de la Soare
prin picaturile de apa din
atmosfera.