Ochiul uman

1. Perspectiva anatomo-fiziologic

2. Formarea imaginii n ochiul uman Lumina ptrunde n ochi prin cornee, strbate cele trei medii transparente i ajunge pe retin, unde se formeaz o imagine mai mic , real i rsturnat a obiectelor. Ramificaiile nervului optic de pe retin transform imaginile n semnale, care ajung la creier; acesta le analizeaz i creeaz senzaia de vz.

Formarea imaginii unui obiect ndeprtat

Formarea imaginii unui obiect apropiat

3. Deficiene de vedere Miopia este deficient de vedere care nu permite observarea clar a obiectelor ndeprtate se corecteaz cu lentile divergente

A A

Retin

Hipermoetropia este deficient de vedere care nu permite observarea clar a obiectelor apropiate se corecteaz cu lentil convergente

Prezbitismul este acelai lucru ca hipermetopia i apare la persoanele n vrst , datorit scderii capacitii de acomodare a cristalinului Daltonismul este o boal congenital cauzat de o defeciune a retinei sau a unei poriuni din nervul optic i const n ncapacitatea persoanei respective de a distinge culorile verde i rou. Dei boala este motenit pe linie matern, de daltonism sufer doar brbaii. Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Cel mai adesea apare in copilarie. Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati", "privire crucisa". Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vrst naintat, aceasta fiind cauzat de pierderea treptat a transparenei(opacifierea) cristalinului. n cazul cataractei congenitale, aceasta este corectat prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei cristaliniene ori prin extragerea cristalinului i nlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de ctre o lentil biconvex. Astigmatismul este o boal oftalmologic manifestat printr-o deformare a corneei care atrage dup sine o refracie defectuoas a razei de lumin n globul ocular. n cazul astigmatismului, razele de incidenta de lumin alb ce sosesc la ochi sub form de raze paralele vor suferi un proces intens i inegal de refracie, i prin urmare, cu ct aceast refracie difereniat va fi mai mare, cu att astigmatismul va fi considerat mai grav.