Sunteți pe pagina 1din 34

Ochiul

şi defectele
vederii
Ochiul este o sferă simplă de
circa 2,5 cm în diametru, dar de o
putere incredibilă.

Lumină pătrunde în ochi prin cornee, străbate 3


medii transparente şi ajunge pe retină, unde se
formează o imagine mai mică, reală şi
răsturnată a obiectelor. Ramificaţiile nervului
optic de pe retină transformă imaginile în
semnale, care ajung la creier, acesta le
analizează şi creează senzaţia de văz.
Ochiul uman ca aparat
optic
Privind din punct de vedere al opticii
geometrice, ochiul constituie un sistem optic
format din trei medii transparente: umoarea
apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau
vitroasă). Acestea se găsesc în interiorul
globului ocular, mărginit în exterior de o
membrană rezistentă, numită sclerotică.
Sclerotica este opacă peste tot, exceptând o
porţiune din faţă, care este transparentă şi de
formă sferică, numită corneea transparentă.
Lumina pătrunde în ochi prin cornee, străbate
cele trei medii transparente şi cade pe retină, unde
se formează o imagine reală şi resturnată a
obiectelor privite. Fluxul luminos este regulat
automat prin acţiunea involuntară (reflexă) a irisului.
Aceasta este o membrană (ai cărei pigmenţi dau
,,culoarea ochilor”) perforată în centru printr-o
deschidere circulară, de diametrul variabil, numită
pupilă.
Sub acţiunea involuntară a unor muşchi
speciali ai ochiului, globul ocular suferă mişcări de
rotaţie în orbita sa, astfel încât imaginea să se
formeze totdeauna în regiunea petei galbene, cea
mai importantă regiune fotosensibilă a ochiului.
Cristalinul are forma unei lentile nesimetric
biconvexe şi poate fi mai bombat sau mai puţin
bombat sub acţiunea reflexă a muşchilor ciliari,
modificându-şi astfel convergenţa, încât imaginea
să cadă pe retină. El are o structură stratificată,
prezentând spre margine indicele de refracţie de
aproximativ 1,38 iar în interior de aproximativ 1,41.
Acomodarea.
Un ochi normal, aflat în stare de repaus, are
focarul situat pe retină. Din această cauză, pentru
obiectele situate la infinit (practic, la distanţe mai
mari de circa 15 m) ochiul formează imaginile pe
retină fără nici un efort de modificare a cristalinului.
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level

● Fourth level

● Fifth level
Vederea Stereoscopică

Oamenii şi celelalte animale care sunt capabile să


focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt
capabile de vedere stereoscopică, care este
fundamentală pentru o percepţie mai adânca a lucrurilor.
Principiul consta în prezentarea unei imagini din doua
unghiuri , puţin diferite, pentru ca apoi ochiul să
contopească aceste imagini în una singură,
tridimensională.
Una din categoriile de imagini stereoscopice
sunt numite autostereograme, care nu necesită
intrumente speciale pentru a fi vizualizate, şi au putut
fi realizare cu ajutorul graficii, pe calculator. Două
imagini, reprezentând ochiul stâng, respectiv drept,
sunt suprapuse. Văzuta normal, imaginea rezultată
arată ca un model abstract. Imaginea
tridimensională apare atunci când ochii privitorului
sunt focalizaţi, şi de exemplu, două puncte diferite
sunt suprapuse, şi se vede numai unul.
Globul ocular:
Defecte ale
vederii:
-Miopia
-Hipermetropia
-Astigmatismul
-Prezbitismul
-Daltonismul
-Cataracta
-Glaucomul
-Conjunctivita
Miopia
Miopia

Razele de lumină se întâlnesc într-un focar situat


înaintea retinei.
Miopia este cauzată de lipsa simetriei globului
ocular, sau lipsa abilitaţii muşchilor oculari de a
schimba forma lentilelor pentru a focaliza corect
imaginea pe retină.
Miopul se caracterizează prin vedere foarte bună
de aproape, dar cu o vedere neclară la distanţă.
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level

● Fourth level

● Fifth level
Diametrul antero-posterior al ochiului este
foarte alungit şi astfel imaginea se formează
înaintea retinei.
Miopia se corectează cu lentile divergente.
Datorită lentilei biconcave imaginea se formează
unde trebuie, adică pe retina.
Hipermetropia
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level

● Fourth level

● Fifth level
Hipermetropia

Razele de lumina se întâlnesc într-un


focar situat în spatele retinei.
Din această cauză hipermetropul nu
vede bine nici la distanţă, nici aproape.
La lucrul de aproape (care solicita cel
mai mult ochiul) – citit, învăţat, lucratul la
calculator – hipermetropul acuză înţepături
oculare, lăcrimare, roşeaţă oculară, tulburări
de vedere (literele se amestecă, vederea
devine neclară pentru câteva momente).
Defectul se corecteaza cu ajutorul unei
lentile biconvexe (convergente).
Astigmatismul
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level

● Fourth level

● Fifth level
Astigmatismul

O cornee normală este rotundă şi netedă ca o


minge de fotbal.
Afectată de astigmatism, corneea se alungeşte
sever devenind ca o minge de rugby.
Astigmatismul se moşteneşte şi poate apărea
în combinaţie cu miopia sau hipermetropia.
Imaginile sunt neclare pentru că unele din
fasciculele luminoase sunt focalizate, altele nu.
Astigmatismul se corectează prin
aducerea fasciculelor luminoase pe acelaşi
plan.
Se corectează cu lentile cilindrice.
Prezbitismul
Prezbitismul
Prezbitismul e fenomenul datorat diminuării puterii
de acomodare a ochiului.
La tineri, cristalinul este moale şi flexibil şi îşi
schimbă cu usurinţă forma pentru a se concentra.
Cu timpul se petrece o întărire graduală a
cristalinului; drept urmare, scade constant şi abilitatea
lui de a se concentra (pierderea progresivă a
elasticităţii cristalinului).
Prezbitismul nu este o boală, ci o condiţie care se
întâmplă mai devreme sau mai tarziu cu oricine.
Simptomele apar între 40 şi 50 de ani.
Daltonismul
Daltonismul

Este o stare patologică, o tulburare a vederii


cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi
unele culori de altele (mai ales roşul de verde).
Fie receptorul responsabil pentru culoarea verde,
fie cel pentru culoarea roşie nu funcţionează deloc.
Este o boala genetica, care se manifestă doar la
bărbaţi, dar se transmite pe linie maternă.
Cataracta
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level

● Fourth level

● Fifth level
Cataracta

Cataracta este o stare degenerativă a ochiului în


care cristalinul devine treptat tot mai opac, iar
vederea devine înceţoşată.
Simptomele uzuale ale cataractei sunt:
înceţoşarea vederii, fără senzaţie de durere; lumina
devine prea orbitoare.
Culorile par fade şi maronii, vederea nocturna e
slăbită, iar sensibilitatea la lumina pare prea slabă.
Alte cauze ale cataractei pot fi: ereditatea, defecte
din naştere, boli cronice (diabet), folosirea în exces a
medicaţiei steroidice, răni ale ochiului.
Glaucom
ul
Glaucomul
Apare când o formaţiune de fluid în interiorul
ochiului crează presiune, deteriorând nervul optic.
Poate fi cauzat de un blocaj treptat al canalului prin
care se drenează de obicei excesul de fluid din ochi.
De multe ori, odată cu vârsta, unghiul de drenaj
devine tot mai puţin eficient.
Conjunctivita
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level

● Fourth level

● Fifth level
Conjunctivi
ta
Conjunctivita este o boală oculară foarte
frecventă, în special la copii, care se caracterizează
prin inflamarea mucoasei conjunctive.
Majoritatea conjunctivitelor sunt produse de
microbi obişnuiţi sau de microbi care îmbolnăvesc
în mod special conjunctiva.
Factorii care pot duce la apariţia sau la
agravarea simptomelor conjunctivitei sunt: fumul,
praful, corpii străini conjunctivali, gazele toxice.
Ochiul are un rol foarte important
în viaţa omului, fiind considerat cel mai
important organ de simţ.
El trebuie protejat şi îngrijit încă din
copilărie, prevenindu-se acţiunea
factorilor de risc.
Dacă se constată apariţia unei
probleme se recomandă consultarea
medicului, pentru ca aceasta să nu se
agraveze.
ck to edit Master text styles
cond level
Third level
● Fourth level

● Fifth level

*Lentilele pot cauza serioase probleme ale


ochiului. Pentru evitarea acestora trebuie
urmate indicaţii simple de curăţire şi purtare a
acestora.
*La ora actuală din ce in ce mai multe
persoane folosesc lentile de contact pentru a
scăpa de ochelari (lentile de contact cu dioptrii),
ori din motive estetice (colorate).
*Unele lentile de contact sunt neobişnuite,
chiar şocante.
Autori:
Carteş Mădălina Ioana
Gal Ioana Alexandra
Munteanu Denisa Elena
Popa Georgiana

Clasa a IX-a B

Prof. Apietroaei
Cristina