P. 1
Ochiul - Fizica

Ochiul - Fizica

5.0

|Views: 18,978|Likes:
Published by *denysa

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: *denysa on Dec 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPSX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2015

pdf

text

original

Ochiul şi defectele vederii

Ochiul este o sferă simplă de circa 2,5 cm în diametru, dar de o putere incredibilă.

Lumină pătrunde în ochi prin cornee, străbate 3 medii transparente şi ajunge pe retină, unde se formează o imagine mai mică, reală şi răsturnată a obiectelor. Ramificaţiile nervului optic de pe retină transformă imaginile în semnale, care ajung la creier, acesta le analizează şi creează senzaţia de văz.

Ochiul uman ca aparat optic
Privind din punct de vedere al opticii geometrice, ochiul constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau vitroasă). Acestea se găsesc în interiorul globului ocular, mărginit în exterior de o membrană rezistentă, numită sclerotică. Sclerotica este opacă peste tot, exceptând o porţiune din faţă, care este transparentă şi de formă sferică, numită corneea transparentă.

Lumina pătrunde în ochi prin cornee, străbate cele trei medii transparente şi cade pe retină, unde se formează o imagine reală şi resturnată a obiectelor privite. Fluxul luminos este regulat automat prin acţiunea involuntară (reflexă) a irisului. Aceasta este o membrană (ai cărei pigmenţi dau ,,culoarea ochilor”) perforată în centru printr-o deschidere circulară, de diametrul variabil, numită pupilă.

Sub acţiunea involuntară a unor muşchi speciali ai ochiului, globul ocular suferă mişcări de rotaţie în orbita sa, astfel încât imaginea să se formeze totdeauna în regiunea petei galbene, cea mai importantă regiune fotosensibilă a ochiului. Cristalinul are forma unei lentile nesimetric biconvexe şi poate fi mai bombat sau mai puţin bombat sub acţiunea reflexă a muşchilor ciliari, modificându-şi astfel convergenţa, încât imaginea să cadă pe retină. El are o structură stratificată, prezentând spre margine indicele de refracţie de aproximativ 1,38 iar în interior de aproximativ 1,41.

Acomodarea.
Un ochi normal, aflat în stare de repaus, are focarul situat pe retină. Din această cauză, pentru obiectele situate la infinit (practic, la distanţe mai mari de circa 15 m) ochiul formează imaginile pe retină fără nici un efort de modificare a cristalinului.
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level

Vederea Stereoscopică
Oamenii şi celelalte animale care sunt capabile să focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt capabile de vedere stereoscopică, care este fundamentală pentru o percepţie mai adânca a lucrurilor. Principiul consta în prezentarea unei imagini din doua unghiuri , puţin diferite, pentru ca apoi ochiul să contopească aceste imagini în una singură, tridimensională.

Una din categoriile de imagini stereoscopice sunt numite autostereograme, care nu necesită intrumente speciale pentru a fi vizualizate, şi au putut fi realizare cu ajutorul graficii, pe calculator. Două imagini, reprezentând ochiul stâng, respectiv drept, sunt suprapuse. Văzuta normal, imaginea rezultată arată ca un model abstract. Imaginea tridimensională apare atunci când ochii privitorului sunt focalizaţi, şi de exemplu, două puncte diferite sunt suprapuse, şi se vede numai unul.

Globul ocular:

Defecte ale vederii:
-Miopia -Hipermetropia -Astigmatismul -Prezbitismul -Daltonismul -Cataracta -Glaucomul -Conjunctivita

Miopia

Miopia

Razele de lumină se întâlnesc într-un focar situat înaintea retinei. Miopia este cauzată de lipsa simetriei globului ocular, sau lipsa abilitaţii muşchilor oculari de a schimba forma lentilelor pentru a focaliza corect imaginea pe retină. Miopul se caracterizează prin vedere foarte bună de aproape, dar cu o vedere neclară la distanţă.

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level

Diametrul antero-posterior al ochiului este foarte alungit şi astfel imaginea se formează înaintea retinei. Miopia se corectează cu lentile divergente. Datorită lentilei biconcave imaginea se formează unde trebuie, adică pe retina.

Hipermetropia

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level

Hipermetropia
Razele de lumina se întâlnesc într-un focar situat în spatele retinei. Din această cauză hipermetropul nu vede bine nici la distanţă, nici aproape. La lucrul de aproape (care solicita cel mai mult ochiul) – citit, învăţat, lucratul la calculator – hipermetropul acuză înţepături oculare, lăcrimare, roşeaţă oculară, tulburări de vedere (literele se amestecă, vederea devine neclară pentru câteva momente).

Defectul se corecteaza cu ajutorul unei lentile biconvexe (convergente).

Astigmatismul
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level

Astigmatismul
O cornee normală este rotundă şi netedă ca o minge de fotbal. Afectată de astigmatism, corneea se alungeşte sever devenind ca o minge de rugby. Astigmatismul se moşteneşte şi poate apărea în combinaţie cu miopia sau hipermetropia. Imaginile sunt neclare pentru că unele din fasciculele luminoase sunt focalizate, altele nu.

Astigmatismul se corectează prin aducerea fasciculelor luminoase pe acelaşi plan. Se corectează cu lentile cilindrice.

Prezbitismul

Prezbitismul
Prezbitismul e fenomenul datorat diminuării puterii de acomodare a ochiului. La tineri, cristalinul este moale şi flexibil şi îşi schimbă cu usurinţă forma pentru a se concentra. Cu timpul se petrece o întărire graduală a cristalinului; drept urmare, scade constant şi abilitatea lui de a se concentra (pierderea progresivă a elasticităţii cristalinului). Prezbitismul nu este o boală, ci o condiţie care se întâmplă mai devreme sau mai tarziu cu oricine. Simptomele apar între 40 şi 50 de ani.

Daltonismul

Daltonismul
Este o stare patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roşul de verde). Fie receptorul responsabil pentru culoarea verde, fie cel pentru culoarea roşie nu funcţionează deloc. Este o boala genetica, care se manifestă doar la bărbaţi, dar se transmite pe linie maternă.

Cataracta
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level

Cataracta
Cataracta este o stare degenerativă a ochiului în care cristalinul devine treptat tot mai opac, iar vederea devine înceţoşată. Simptomele uzuale ale cataractei sunt: înceţoşarea vederii, fără senzaţie de durere; lumina devine prea orbitoare. Culorile par fade şi maronii, vederea nocturna e slăbită, iar sensibilitatea la lumina pare prea slabă. Alte cauze ale cataractei pot fi: ereditatea, defecte din naştere, boli cronice (diabet), folosirea în exces a medicaţiei steroidice, răni ale ochiului.

Glaucom ul

Glaucomul
Apare când o formaţiune de fluid în interiorul ochiului crează presiune, deteriorând nervul optic. Poate fi cauzat de un blocaj treptat al canalului prin care se drenează de obicei excesul de fluid din ochi. De multe ori, odată cu vârsta, unghiul de drenaj devine tot mai puţin eficient.

Conjunctivita
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level

Conjunctivi ta
Conjunctivita este o boală oculară foarte frecventă, în special la copii, care se caracterizează prin inflamarea mucoasei conjunctive. Majoritatea conjunctivitelor sunt produse de microbi obişnuiţi sau de microbi care îmbolnăvesc în mod special conjunctiva. Factorii care pot duce la apariţia sau la agravarea simptomelor conjunctivitei sunt: fumul, praful, corpii străini conjunctivali, gazele toxice.

Ochiul are un rol foarte important în viaţa omului, fiind considerat cel mai important organ de simţ. El trebuie protejat şi îngrijit încă din copilărie, prevenindu-se acţiunea factorilor de risc. Dacă se constată apariţia unei probleme se recomandă consultarea medicului, pentru ca aceasta să nu se agraveze.

ck to edit Master text styles cond level Third level ● Fourth level ● Fifth level
*Lentilele pot cauza serioase probleme ale ochiului. Pentru evitarea acestora trebuie urmate indicaţii simple de curăţire şi purtare a acestora. *La ora actuală din ce in ce mai multe persoane folosesc lentile de contact pentru a scăpa de ochelari (lentile de contact cu dioptrii), ori din motive estetice (colorate). *Unele lentile de contact sunt neobişnuite, chiar şocante.

Autori: Carteş Mădălina Ioana Gal Ioana Alexandra Munteanu Denisa Elena Popa Georgiana

Clasa a IX-a B Prof. Apietroaei Cristina

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->