Sunteți pe pagina 1din 4

Instrumente optice care dau

imagini virtuale

Lupa
Relativ puternice, lentilele convexe sunt adesea folosite ca lupe. Lupa este alcatuita dintr-o lentila
convergenta cu distanta focala de cativa centimetri. Lupa se foloseste pentru a mari obiecte. Ea da o
imagine virtuala, dreapta si marita a obiectului. Acesta se afla intre lentila si focar. Lupa trebuie tinuta
cat mai aproape de ochi.

Lupa

Prima intentie de marire a unui obiect a aparut acum aproape 2000 de ani in urma. Vechile
documente grecesti si romane descriu cum un vas rotund de sticla umplut cu apa poate fi folosit
pentru a mari obiecte. Lentilele de sticla au aparut mult mai tarziu si au fost folosite probabil prima
data in anii 1000 de calugarii care scriau manuscrise. Dupa anii 1200 , ochelarii cu lentile slabe au
inceput sa fie folositi pentru a corecta hipermetropia. Dar numai prin anii 1400 s-a descoperit tehnica
fabricarii ochelarilor cu lentile concave pentru a corecta miopia.

Microscopul

Microscop

Microscopul utilizeaza doua lentile convergente : obiectivul (cu o distanta focala de sub un centimetru)
si ocularul (cu o distanta focala de cativa centimetri). Cele doua lentile convergente sunt separate de
o distanta mult mai mare decat distantele focale.
Lupa este adeseori numita microscop simplu, pentru ca este utila in observarea obiectelor mici. Pentru
o marire accentuata cu un minimum de deformare a imaginii este folosit un sistem de doua sau mai
multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus.
Cel mai simplu microscop compus contine doua lentile convexe. Imaginea marita de lentilele obiective
este marita mai departe de lentilele ocheanului. Ca si la telescopul astronomic, imaginea este
rasturnata, dar acest lucru nu este important la vizualizarea unor monstre minuscule. Multe
microscoape compuse au o gama de lentile obiective de diferite puteri.

Luneta

Luneta

Luneta este un instrument optic alcatuit din mai multe lentile si prisme dispuse intr-un tub; ea
serveste- in astronomie, in topografie, in tehnica militara etc.- la observarea obiectelor foarte
indepartate. Cel care a introdus folosirea lunetei in astronomie este Galileo Galilei. Dar la aparitia si
perfectionarea lunetei au contribuit multi inventataori ai epocii, mai ales ca instrumentul era deja
cunoscut si utilizat, intr-o forma primitiva, in Olanda si Franta.

Telescopul
Cand lupele au ajuns la indemana oricui s-a incercat sa se foloseasca cate doua lupe, una peste alta,
pentru a obtine o marire mai mare. In timp ce se experimenta acest lucru, cineva a descoperit ca o
distanta corespunzatoare intre lentile poate determina imagini marite ale obiectelor de la distanta. Un
asemenea aranjament de lentile a pus baza primului telescop. Inventia telescopului se datoreaza
filozofului englez Roger Bacon, care a trait in anii 1200. Dar este posibil ca aceasta inventie sa fi fost
facuta mai devreme de oameni de stiinta arabi.
Luneta a deschis calea inventarii telescopului, teoria acestuia fiind facuta in 1663 de matematicianul
si astronomul scotian James Gregory (1638 - 1675). Cateva telescoape s-au fabricat in 1720, dar a fost
nevoie de o perioada de maturizare de inca circa 60 de ani pentru ca opticienii sa poata pune la punct
tehnica de producere a lentilelor si oglinzilor de buna calitate, iar aparatura optica de observatie
stiintifica sa faca intr-adevar un mare salt. Problema construirii de oglinzi cu diametru cat mai mare,
care sa fie slefuite cu foarte mare precizie, este esentiala pentru producerea de telescoape cu rezolutii
si mariri bune, pentru observatii astronomice. In secolul al XVIII-lea s-au facut numeroase cercetari
pentru obtinerea unor aliaje metalice potrivite pentru fabricarea oglinzilor de telescop.
Astronomul anglez William Herschel a pus la punct constructia telescoapelor si slefuirea oglinzilor
metalice. Ca amator, a realizat numeroase telescoape si a descoperit, cu ajutorul lor planeta Uranus si
doi sateliti ai ei, apoi doi sateliti ai lui Saturn. Pe urma, cu un telescop a carui oclinda avea distanta
focala de 16 m si diametrul de 122 cm, el a descoperit la 24 octombrie 1788, cel de-al saselea satelit
al
planetei
Saturn.
Telescoapele s-au dezvoltat in epoca moderna, ajungand la dimensiuni impresionante si puteri de
separare a detaliilor, foarte mari. Astfel, la observatorul astronomic de pe muntele Palomar in S.U.A. a
fost instalat un telescop, avand o oglinda cu diamterul de 5m.
O data cu intrarea in epoca cu satelitii artificiali si ai explorarii Cosmosului de catre om, s-a pus
problema utilizarii telescoapelor in afara atmosferei terestre, astfel incat imaginile astronomice sa nu
fie influentate de aberatiile produse cand lumina strabate un mediu neomogen. In acest scop a fost
lansat in S.U.A., pe orbita in jurul pamantului un satelit artificial in care a fost instalat telescopul
Hubble, ce furnizeaza imagini deosebit de clare colectate de la planete si din diferite zone ale
Universului. Telescoapele moderne au permis extinderea limitei la care poate privi omul in Cosmos
pana la circa 15 miliarde de ani lumina, practic limita Universului nostru, asa cum rezulta din teoriile
moderne privind aparitia si evolutia lumii noastre.

Chiar i azi oamenii de tiin continua s se bazeze pe telescop n studierea stelelor , nebuloaselor i
galaxiilor aflate la mare distanta. Majoritatea telescoapelor funcioneaz colectnd lumina emis de
stele sau reflectat de suprafaa planetelor . Acestea se numesc telescoape optice . Ele folosesc o
lentil curb sau o oglind sferic sau parabolic pentru a colecta razele de lumin i a le trimite spre
o lentil mic plasat n focar care face posibil observarea obiectului.
n cercetrile astronomice se aeaz lng focar camere de luat vederi pentru a nregistra imaginile
adunate
de
telescop.
Lumina vizibil adunat de telescop e descompus n radiaiile componente cu ajutorul unui
spectroscop, n acest fel obinndu-se informaii despre temperatura obiectului, micare, compoziie
chimic sau prezena unor cmpuri magnetice. Multe telescoape sunt construite n observatoare
astronomice n jurul Pamntului dar numai undele radio, lumina vizibil i radiaia infraroie pot
penetra atmosfera Pmntului i pot ajunge la suprafaa planetei.
Pentru a depi aceast problem au fost lansate n spaiu telescoape care pot colecta unde din alte
regiuni ale spectrului electromagnetic.
Telescopul este de doua feluri : de refractie (cand lumina este captata de obiectivul aflat la capatul
unui tub optic ce formeaza imaginea in planul sau focal.Aceasta imagine devine obiect pentru ocular
care va forma imaginea finala, virtuala marita ) si de reflexie ( cand este utilizata ca principal element
optic o oglinda concava. Lumina nu traverseaza lentilele, ci este reflectata de un sistem de oglinzi).

Refractorul lui Galileo Galilei

Telescopul

Un telescop construit in 1608 de opticianul olandez Hans Lippershey a atras atentia omului de stiinta
italian Galileo, care a realizat cat de util ar fi acesta in astronomie. Galileo a imbunatatit rapid modelul
lui Lippershey si a inceput sa construiasca o serie din ce in ce mai mai buna de telescoape. Cu ele, el
a facut o serie de descoperiri, incluzand muntii si vaile de pe luna si patru din lunile lui Jupiter.
Dupa ce descoperirea lui Galileo a aratat cat de important este telescopul, modelul folosit de el a
devenit cunoscut ca fiind telescopul lui Galileo. Lentilele lui convexe adunau lumina de la obiecte,
facandu-le astfel vizibile. Iar lumina concava a ocheanului inclina razele de lumina incat forma o
imagine marita si verticala. Lentilele erau montate in tuburi, una alunecand in cealalta. Aceasta a
permis ca separarea dintre lentile sa poata fi ajustata pentru focalizarea imaginii. Acest tip de telescop
sta la baza binoclului modern.

Reflectorul lui Newton

Telescopul

Una din problemele telescopului refractar era ca din cauza unui defect de lentila numit aberatie
cromatica, se producea o margine colorata nedorita in jurul imaginii. Ca sa elimine aceasta problema
omul de stiinta englez Isaac Newton a proiectat un telescop reflexiv, in 1660. In locul lentilei obiective
a folosit o lentila concava care colecta lumina si forma o imagine care nu mai avea acea margine
colorata nedorita. O oglinda plata reflecta lumina intr-o lentila convexa aflata in ochean si montata pe
latura tubului principal. Acest tip de telescop este cunoscut ca telescopul lui Newton si este folosit de
astronomii amatori.

Telescoape refractatoare
Acestea folosesc o lentil de sticl pentru a forma imaginea n focar . Lentila este convex iar puterea
de a aduna razele de lumin a unui astfel de telescop este proporional cu mrimea obiectivului .
Aceste telescoape sunt mpiedicate de aberaii cromatice care cauzeaz venirea fiecrei culori ntr-un
focar diferit pentru c fiecare culoare are propriul su unghi de refracie. O alt limitare fundamental
a acestor telescoape este faptul c lentilele cu diametre mai mari de 1 metru sunt impractice
deoarece cntresc mai mult de jumtate de ton i se prbuesc sub propria lor greutate. Acestea nu
pot fi sprijinite de dedesupt ca oglinzile.

Telescoape reflecttoare

Interferometrul optic

Acestea folosesc o oglind concav pentru a aduna razele de lumin i formeaz imaginea ntr-un
focar aflat deasupra oglinzii. Telescoapele reflecttoare sunt n special folositoare pentru a aduna
lumina de la obiecte intunecate. Sensibilitatea luminii unui astfel de telescop crete cu ptratul
diametrului oglinzii telescopului . Rezoluia unui telescop optic crete cu mrimea oglinzii sau a lentilei
dar atmosfera terestr impune o limit acestei rezoluii pentru c nceoeaz razele de lumin . Acest
efect face ca stelele s licreasc noaptea. Cu ajutorul calculatoarelor astronomii pot filtra aceste raze
.