Instrumente optice

Un instrument optic este un ansamblu centrat de lentile, oglinzi i diafragme cu ajutorul cruia obtinem imagini ale diferitelor obiecte. D.p.d.v al naturii imaginilor instrumentele optice se clasifica n: A.Instrumente ce dau imagini reale B.Instrumente ce dau imagini virtuale A. Instrumentele care dau imagini reale, cum sunt ochiul, aparatul fotografic i aparatul de proiectie aceste imagini pot fi prinse pe un ecran de proiec!ie, pe o plac sau un film fotografic. B. "iind folosite, de obicei, pentru e#aminarea direct, cu ochiul, a obiectelor, aceste instrumente sunt formate din $ par!i %obiectivul si ocularul&: 'biectivul este un sistem optic convergent i formeaz o imagine real a obiectului. (ceasta imagine joac rolul de obiect pentru ocular care va da imaginea definitiv virtual, prelucrat de ochiul observator.

Caracteristici optice:
Un instrument optic se caracterizeaz prin mrimi fizice care permit s se compare ntre ele dou instrumente de acelai tip i deci s se aleag cel care ndeplinete anumite cerin!e. 1. Mrirea. )rirea unui instrumente este raportul dintre o anumit dimensiune liniar a imaginii i dimensiunea corespunztoare a obiectului.

=
unde

y$ x = $ y. x.

* lungimea imaginii perpendiculare pe a#a optica * lungimea obiectului respectiv, perpendicular de asemenea pe a#a optica 2. Puterea. +e numete putere raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede prin instrument un obiect i dimensiunea liniar a obiectului pe o direc!ie perpendicular pe a#a optic.
P= tg $ y.

3. Grosismentul. +e numeste grosisment sau mrire unghiular raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede obiectul prin instrument %diametru aparent al imaginii& i tangenta unghiului sub care se vede obiectul c,nd este privit cu ochiul liber %diametrul aparent al obiectului&.

4. Puterea de separaie este capacitatea instrumentului de a forma imagini distincte, separate, a dou puncte vecine.-u c,t valoarea sa este mai mare, cu at,t pot fi distinse puncte mai apropiate ale obiectului. Dup corectarea abera!iilor diferitelor piese ce compun instrumentul optic, puterea separatoare depinde doar de fenomenul de difractie.

Ochiul
/rin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea e#terioara. Dupa calculele unui cercetator 012 din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere. 'chiul are rolul de a ne furniza informatii 3 sub forma unor imagini colorate 3 despre adancimea, distanta si miscarea obiectelor. )iscandu*l in sus, in jos si lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.

Formarea imaginii
4n cazul ochiului emetrop %vederea normal&, imaginea se formeaz pe retin. /entru ca razele de lumin s se poat focaliza, acestea trebuie s se refracte. -antitatea de refracie depinde n mod direct de distana de la care este vzut obiectul. Un obiect situat la o distan mai mare necesit mai puin refracie dec,t unul situat la o distan mai mic. -el mai mare procentaj din procesul de refracie are loc n cornee, restul refraciei necesare av,nd loc n cristalin. 5umina trece prin mediile transparente %cornee, umoare apoas, umoare sticloas& i cristalinul i formeaz o imagine rsturnat pe retin. /e retin, celulele specializate transform imaginea n impulsuri nervoase. (cetia ajung prin nervul optic p,n la regiunea posterioar a creierului. (cesta din urm interpreteaz semnalele printr*un mecanism comple# care implic milioane deneuroni. 6azele de lumin sufer la nivelul ochiului o refracie tripl: .. razele de lumin i schimb direcia $. o refracie are loc la nivelul corneei i c,te una pe fiecare fa a cristalinului 7. imaginea se formeaz pe retin, pe pata galben i este real, mai mic i rsturnat.

Defecte de vedere
'rice deviere de la starea emetrop%vederea normal& reprezint un defect de vedere. -ele mai des nt,lnite defecte de vedere ale ochiului uman sunt: Diferen!ele dintre defectele principale de vedere

Miopia este cel mai des nt,lnit defect de vedere, aceasta av,nd un caracter patologic%apare la natere& i ia loc atunci c,nd globul ocular al ochiului miop este mai mare dec,t cel al ochiului normal, imaginea form,ndu*se n faa retinei. )iopia este corectat cu ajutorul lentilelor divergente. Hipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta ns lu,nd loc mai rar dec,t miopia. 8lobul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dec,t cel al ochiului normal, n consecin imaginea form,ndu*se n spatele retinei. 9ipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente. Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la btr,nee, acesta comport,ndu*se n acelai mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticitii cristalinului. /rezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente. Strabismul are drept cauz slbirea unuia dintre muchii e#terni ai globului ocular, acesta fiind corectat prin e#erciii de ntrire a musculaturii ciliare. Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o v,rst naintat, aceasta fiind cauzat de pierderea treptat a transparenei%opacifierea& cristalinului. 4n cazul cataractei congenitale, aceasta este corectat prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei cristaliniene ori prin e#tragerea cristalinului i nlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de ctre o lentil biconve#. Astigmatismul este o boal oftalmologic manifestat printr*o deformare a corneei care atrage dup sine o refracie defectuoas a razei de lumin n globul ocular. 4n cazul astigmatismului, razele de incidenta de lumin alb ce sosesc la ochi sub form de raze paralele vor suferi un proces intens i inegal de refracie, i prin urmare, cu c,t aceast refracie difereniat va fi mai mare, cu at,t astigmatismul va fi considerat mai grav. Glaucomul Dezlipire de retin etinopatia diabetic etinopatia !ipertensi" Con#uncti"ita $eratopatia

Lupa

6elativ puternice, lentilele conve#e sunt adesea folosite ca lupe. 5upa este alcatuita dintr*o lentila convergenta cu distanta focala de cativa centimetri. 5upa se foloseste pentru a mari obiecte. :a da o imagine virtuala, dreapta si marita a obiectului. (cesta se afla intre lentila si focar. 5upa trebuie tinuta cat mai aproape de ochi. /rima intentie de marire a unui obiect a aparut acum aproape $111 de ani in urma. ;echile documente grecesti si romane descriu cum un vas rotund de sticla umplut cu apa poate fi folosit pentru a mari obiecte. 5entilele de sticla au aparut mult mai tarziu si au fost folosite probabil prima data in anii .111 de calugarii care scriau manuscrise. Dupa anii .$11 , ochelarii cu lentile slabe au inceput sa fie folositi pentru a corecta hipermetropia. Dar numai prin anii .<11 s*a descoperit tehnica fabricarii ochelarilor cu lentile concave pentru a corecta miopia. )otivul pentru care o lup poate produce o imagine mrit a unui obiect este acela c o lentil biconve# are proprietatea de a curba traiectoria rezelor de lumin ce o traverseaz. 5umina reflectat de obiect intr n lentil n linii drepte. 5a ieirea din aceasta, rezele de lumin %ce sufer o deviere a direc!iei de deplasare, refrac!ie& sunt concentrate ntr*un punct numit focar %care este situat, la o lentil banal, de citit, la apro#imativ $= de centimetri&.

Aparatul Foto
Aparatul %otogra%ic este un instrument optic care formeaza pe o plac fotografic sau pe film, o imagine real a obiectului. /iesa optic principala a sa este obiectivul, compus din < sau mai multe lentile corectate de abera!ii.

:lementele principale ale aparatului fotografic sunt: ..obiecti"ul, care este un ansamblu de lentile cu ajutorul crora se obine o imagine real fr aberaie pe o plac fotografic, pelicul sau h,rtie, toate cu o emulsie fotosensibil. In interiorul aparatului fotografic se afl : $.culoarul peliculei%rama de fi#are a plcii& aflat ntr*un plan perpendicular pe a#ul optic, 7.%ereastra de expunere, <.materialul %otosensibil pe suportul su n funcie de tipul aparatului, =.bobine debitoare sau receptoare n cazul peliculei fotosensibile, >.dia%ragma "ariabil sau irisul necesar modificrii diametrului util al obiectivului, ?.sistemul de obturare care face reglarea timpului de e#punere, 0.sistemul de regla# al aducerii imaginii &n planul materialului %otogra%ic% pelicul, plac fotografic sau h,rtie fotografic. @.sistemul de antrenare al peliculei dup %iecare expunere i totodat de armare pentru a declaa urmtoarea expunere, .1.sistemul de "izare.

Microscopul

)icroscopul utilizeaza doua lentile convergente : obiectivul %cu o distanta focala de sub un centimetru& si ocularul %cu o distanta focala de cativa centimetri&. -ele doua lentile convergente sunt separate de o distanta mult mai mare decat distantele focale. 5upa este adeseori numita microscop simplu, pentru ca este utila in observarea obiectelor mici. /entru o marire accentuata cu un minimum de deformare a imaginii este folosit un sistem de doua sau mai multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus. -el mai simplu microscop compus contine doua lentile conve#e. Imaginea marita de lentilele obiective este marita mai departe de lentilele ocheanului. -a si la telescopul astronomic, imaginea este rasturnata, dar acest lucru nu este important la vizualizarea unor monstre minuscule. )ulte microscoape compuse au o gama de lentile obiective de diferite puteri.

Luneta
5uneta este un instrument optic alcatuit din mai multe lentile si prisme dispuse intr*un tub ea serveste* in astronomie, in topografie, in tehnica militara etc.* la observarea obiectelor foarte indepartate. -el care a introdus folosirea lunetei in astronomie este 8alileo 8alilei. Dar la aparitia si perfectionarea lunetei au contribuit multi inventataori ai epocii, mai ales ca instrumentul era deja cunoscut si utilizat, intr*o forma primitiva, in 'landa si "ranta. Mrirea imaginilor (ici este prezentat modul de funcionare a lunetei lui Aepler:

'biectivul %.& produce o imagine real i rsturnat %=& a obiectului %<&, situat departe de observator. /rin lentila ocularului %$& lumina ajunge la ochi %7&, care vede o imagine virtual mrit %>&. )rirea imaginii depinde de distana focal a lentilei obiectivului i ocularului.

Lunete terestre

5unetele militare 5unete pentru biologi i v,ntori Binoclul are un sistem de prisme de refracie cu focar mai scurt ca luneta, dar ofer o imagine mai larg i profund, vizarea fiind fcut cu am,ndoi ochii. 5uneta lui Aepler este monocular, are un focar mai scurt dar care, n comapraie cu luneta astronomic, realizeaz o imagine de perspectiv.

elescopul
5uneta a deschis calea inventarii telescopului, teoria acestuia fiind facuta in .>>7 de matematicianul si astronomul scotian Cames 8regorD %.>70 * .>?=&. -ateva telescoape s* au fabricat in .?$1, dar a fost nevoie de o perioada de maturizare de inca circa >1 de ani pentru ca opticienii sa poata pune la punct tehnica de producere a lentilelor si oglinzilor de buna calitate, iar aparatura optica de observatie stiintifica sa faca intr*adevar un mare salt. /roblema construirii de oglinzi cu diametru cat mai mare, care sa fie slefuite cu foarte mare precizie, este esentiala pentru producerea de telescoape cu rezolutii si mariri bune, pentru observatii astronomice. Eelescopul este de doua feluri : de refractie %cand lumina este captata de obiectivul aflat la capatul unui tub optic ce formeaza imaginea in planul sau focal.(ceasta imagine devine obiect pentru ocular care va forma imaginea finala, virtuala marita & si de refle#ie % cand este utilizata ca principal element optic o oglinda concava. 5umina nu traverseaza lentilele, ci este reflectata de un sistem de oglinzi&.

Formule Optice
Fr. crt. .. $. 7. <. =. >. ?. 0. @. .1. ( doua formula a dioptrului /entru dioptru, GH1 si D$H1 imaginea este /entru dioptru, GI1 si D$I1 imaginea este "ormula fundamentala a dioptrului plan ( doua formula a dipotrului plan /unctele pe directia carora se deplaseaza, dupa refractatie, razele ce se propaga paralel cu a#a optica principala dreapta, de aceeasi parte cu obiectul rasturnata, de partea cealalta a a#ei principale decat obiectul IFE6:B(6: "ormula fundamentala a dioptrului -e este dioptrul Eipuri de fascicule (pro#imatia gaussiana +uprafata care separa doua medii transparente cu indici de refractie diferiti /aralele, divergente, covergente Utilizarea razelor para#iale in obtinerea imaginilor prin dioptrii 6elatia punctelor conjugate prin distante focale 6(+/UF+

... "ocarele .$. "ormula indicelui de refractie

.7. Indice de refractie .<. 5egea refractiei .=. 5egea a doua a refle#iei .>. 6efractia .?. 6efle#ia .0. 6efle#ia totala .@. Unghi limita $1. 5egea refle#iei totale $.. Unghi de incidenta $$. -onditia producerii

)arimea fJzica ce caracterizeaza proprietatile optice ale mediului

)odificarea directiei de propagare a razei de lumina la trecerea dintr*un mediu optic in altul Intoarcerea razei luminoase in mediul din care a provenit sub unghi egal cu unghiul de incidenta, la intalnirea suprafetei unui dioptru -az particular de refractie Unghiul de incidenta pentru care unghiul de refractie este @11.

Unghi format de raza incidenta cu normala la dioptru +ursa se afla intr*un mediu cu indice de refractie

Fr. crt.

IFE6:B(6: refle#iei totale $7. Unghi de refractie $<. -onvergenta $=. 6elatia convergentei

6(+/UF+ superior si unghiul de incidenta este mai mare sau egal cu unghiul limita Unghi format de raza refractata cu normala la dioptru )arimea fizica care caracterizeaza proprietatile lentilelor