Aldea Igor Clasa a VII-a

Fişa de lucru
Recapitulare
Tema1: Lentila convergentă

Priviţi cu atenţie desenul de mai jos. Folosindu-vă de informaţiile legate de refracţia luminii notaţi în
coloana din dreapta observaţiile voastre.

Se ştie că razele de lumină ce trec din aer printr-o prismă

optică sunt deviate spre baza prismei.
Un set de prisme aşezate aşa cum apar în desenul din
stânga (centrate pe aceeaşi verticală) acţionează ca o
lentilă convergentă.

Tema 2: Identificarea lentilelor

Priviţi cu atenţie desenul de mai jos. Ce fel de sisteme optice sunt prezentate?

Lentile convergente- mărginite de suprafeţe sferice

Tema 3: Elementele unei lentile

Identificaţi în imaginea de mai jos elementele unei lentile convergente (ajutaţi-vă de noţiunile cunoscute de
la oglinzile sferice)

Refracţia luminii -Lentile convergente 1

Axa optică principală – pe care sunt este aşezată
lentila
F – focarul principal al lentilei
2F – centrul de curbură
distanţa focar – lentilă – distanţa focală
verticala ce trece prin mijlocul lentilei
perpendiculară pe axa optică principală se
intersectează cu aceasta în centrul optic al
lenilei.
 Tema 4: Refracţia luminii printr-o lentilă convergentă

Priviţi cu atenţie desenul de mai jos. Urmăriţi mersul razelor de lumină prin lentilă şi răspundeţi la întrebările:
1. Care sunt legile pe care le respectă desenul?- pentru A
2. Căte refracţii identificaţi?- pentru A
3. De ce raza refractată se apropie de normală când intră în lentilă?-pentru A
4. De ce raza refractază se îndepărtează de normală de la ieşire?-pentru A
5. Cum sunt cele două raze incidente? Dar razele emergente (care ies din lentilă)? pentru A,B,C

1. Legile refracţiei
2. Două refracţii succesive
3. Trece dintr-un mediu mai puţin
dens într-un mediu mai dens-
A schimbă viteza de propagare
4. Trece dintr-un mediu mai dens întrt
un mediu mai puţin dens-schimbă
viteza de propagare
5. Razele incidente sunt paralele iar
razele emergente sun convergente
în focarul lentilei

Razele incidente trec prin focar

iar razele emergente ies paralel
cu axa optică principală

Razele incidente ce trec prin focar

Concluzie: vor ieşi din lentilă paralel cu axa
optică principală

Razele incidente ce trec prin

centrul optic al lentilei vor trece
C nedeviate.

Razele de lumină ce cad pe lentilă

Concluzie: pe direcţia centrului optic vor tece
nedeviate.

2 Refracţia luminii -Lentile convergente

Tema 5: Construcţia imaginii unui punct într-o lentilă convergentă

Priviţi cu atenţie desenul de mai jos. Urmăriţi mersul razelor de lumină prin lentilă şi răspundeţi la întrebările:
1. Ce fel de imagine se formează?
2. Care este poziţia punctului obiect faţă de axa optică principală?
3. Care este poziţia punctului imagine faţă de axa optică principală?

1. Imagine reală-se formează la

intersecţia razelor emergente
2. Punctul obiect deasupra axei
optice principale
3. Punctul imagine sub axa
optică principală

Tema 6: Construcţia imaginii unui obiect într-o lentilă convergentă

Urmăriţi cu atenţie desenele ce urmează şi descrieţi în coloana din dreapta ceea ce s-a făcut pentru a
obţine desenul dat
În desen punctul 2F corespunde dublului distanţei focale -adică centrului de curbură al lentilei

Din vârful obiectului se duc trei raze de

lumină. paralelă cu axa optică principală
Pas 1
pe direcţia focarului 2
pe direcţia centrului optic

Sunt trasate razele refractate astfel:

Raza paralelă cu axa optică principală va
fi refractată prin primul focar
Raza ce are direcţia focarului 2 va fi
Pas 2 refractată paralel cu axa optică
principală
Raza trasată pe direcţia centrului optic
trece nedeviată

Trasat locul de intersecţie al razelor

Pas 3
refractater imaginea vârfului obiectului

Trastă imaginea obiectului care este paralel

cu lentila şi perpendicular pe axa optică
Pas 4 principală, imaginea va fi la fel- paralelă cu
lentila şi perpendiculară pe axa optică
principală.

Refracţia luminii -Lentile convergente 3

Tema 7: Descrierea imaginii formate de o lentilă convergentă

Urmăriţi cu atenţie desenele şi identificaţi următoarele caracteristici:

Obiectul: poziţia faţă de lentilă (aşa cum este rezolvat cazul
2) Imaginea:
poziţia faţă de lentilă
reală/virtuală
dreaptă/răsturnată
dimensiunea faţă de obiect

Obiectul:
plasat la o distanţă mai mare decât dublul
distanţei focale adică dincolo de centrul
de
curbură al lentilei
Caz 1. Imagine:
se formează la între focar şi centru
de curbură în partea opusă obictului
reală
răsturnată
mai mică

Obiectul:
plasat la o distanţă egală cu dublul
distanţei
focale adică în centrul de curbură al
lentilei Imagine:
Caz 2. se formează la o distanţă egală cu
dublul distanţei focale faţă de lentilă
reală
răsturnată
egală cu obiectul

Obiectul:
plasat la o între centru de curbură şi
focar Imagine:
se formează dincolo de centru de curbură
Caz 3. în partea opusă obiectului
reală
răsturnată
mai mare

Caz 4. Nu se formează imagine-razele refractate paralele

4 Refracţia luminii -Lentile convergente

 Obiectul:
plasat între focar şi lentilă
Imagine:
se formează dincolo de centrul de
Caz 5. curbură de aceeaşi parte cu obiectul
virtuală
dreaptă
mai mare

Tema 8: Generalizare
În urma observaţiilor obţinute latema 7se poate construi următoarea diagramă:

Obiectele sunt desenate cu roşu iar imaginile acestora sunt albastre şi corespund
cazurilor urmărite la tema precedentă.
Încercaţi în câteva rânduri să descrieţi ce fel de imagini poate forma o lentilă convergentă
răspunzând la următoarele întrebări:
1. Care sunt poziţiile obiectului pentru care lentila convergentă dă imagini reale?
2. Ce dimensiuni au aceste imagini dacă apropiem obiectul de lentilă?
3. Care sunt poziţiile obiectului pentru care lentila convergentă dă imagini virtuale?
4. Ce dimensiuni au aceste imagini faţă de dimensiunile obiectului? De cine depinde
dimensiunea imaginii?
5. Lentilă convergentă este folosită ca o lupă pentru a mări imaginea obiectelor. Explică cum
lucrează aceasta şi identifică regiunile unde trebuie plasat obiectul pentru a produce efectul
de mărire.

Rezolvare

Imagini reale- obiectul plasat într-o poziţie situată dincolo de centrul de curbură până la
focar Cu cât obiectul este mai aproape de lentilă imaginile reale sunt mai
mari
Dacă obiectul este plasat în centrul de curbură şi imaginea se formează -în partea opusă
lentilei- tot în centrul de curbură
Imaginile reale sunt toate răsturnate.
Refracţia luminii -Lentile convergente 5
Dacă obiectul este plasat în focar nu se formează imagine
Imagini virtuale-obiectul plasat între focar şi lentilă. Cu cât este mai aproape de lentilă cu atât
imaginea este mai mare şi se formează mai departe de lentilă de aceeaşi parte cu obiectul. Sunt drepte.
Lentila convergentă este lupă-vezi caz 3 în tabel şi cazul 4 şi 5 din diagramă. Obiectul trebuie plasat
între centrul de curbură şi focar, mai aproape de focar pentru a obţine o imagine mai mare.

Folosind rezultatele studiului rezolvaţi următoarea problemă:

Diagrama următoare ne indică o lentilă convergentă. Sunt plasate: axa optică

principală, focarul şi centrul de curbură ce corespunde dublei distanţe focale.
Regiunea din jurul lentilei este împărţită în 12 secţiuni: M, N, P, Q, R, S, T, U, V,
W, X, Z. Cinci obiecte-notate cu 1,2,3,4,5- se află în diferite locuri faţă de lentilă.

Folosind diagrama răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Imaginea obiectului 1 este situată în secţinea: W

2. Imaginea obiectului 2 este situată în secţiunea: Z
3. Imaginea obiectului 3 este situată în secţiunea: N
4. Imaginea obiectului 4 este situată în secţiunea: P
5. Imaginea obiectului 5 este situată în secţiunea: M
6. Lentila dă imagini virtuale pentru obiectele:
a. 1, 2 şi 4
b. 1, 2 şi 3
c. 3, şi 5
d. numai 4
6 Refracţia luminii -Lentile convergente