Masurarea efortului unitar si a tensiunii mecanice.

Marca tensometrica
Senzorii tensometrici rezistivi sunt utilizati la masurarea tensiunilor mecanice in diverse
zone a unor elemente structurale din constructii sau a unor organe de masini.
Senzorul tensometric rezistiv converteste alungirea relativa (intindere sau compresiune)
in variatie de rezistenta electrica. Variatia de rezistenta a senzorului tensomatric este
proportionala cu alungirea sa. Pe baza acestei proprietati se poate determina deformatia
din piesa studiata si in final marimea mecanica care a produs aceasta deformatie.
Deoarece senzorul are aspectul unui timbru el se mai numeste marca tensometrica.
Introducere

Efort unitar:
o Cand asupra unui material actionaza o forta, efortul unitar in material
este definit ca forta/unitate de suprafata
o Consideram un fir de material conductor, incastrat la un capat. Asupra
acestuia actioneaza la celalalt capat o forta:

A este aria initiala a sectiunii firului iar L este lugimea initiala a acestuia
o In aceasta situatie materialul va fi supus unui efort unitar numit efort
unitar axial dat de relatia
F
a = (1)
A
2
o Efortul unitar are dimensiunea unei presiuni (N/m )
Tensiunea mecanica :
o In exemplul dat, sub actiunea fortei, firul se va alungi in directie vericala:
L va creste iar aria sectiunii A se va micsora. Tensiunea mecanica este
definita ca o alungire relativa :

Alungirea relativa in directie axiala este definita ca

a =
o

L
L

(2)

Alungirea relativa este o marime adimensionala.

Legea lui Hooke:

o Pentru materiale elastice efortul unitar este proportional cu alungirea
relativa Matematic:

a = E a (3)
unde E = modulul lui Young, numit si modul de elasticitate.
o
o

Modulul lui Young este o marime constanta pentru un material dat .

Legea lui Hooke este valabila doar in regiunea elastica a deformatiilor

Deformare
elastica

Rezistenta electrica a firului supus unei tensiuni mecanice

Rezistenta R unui conductor de lungime L si sectiune A este data de relatia:
L
R=
(4)
A
unde este rezistivitatea materialului
Logaritmand relatia, se obtine;
ln R = ln + ln L ln A (5)

Relatia poate fi scrisa sub forma:

dR d dL dA
=
+

(6)
R

L
A
Conductorul se presupune ca are sectiune circulara, avand raza r. Aria acestuia va fi
A = r 2 iar dA = 2rdr . In consecinta:
dA
dr
= 2 (7)
A
r

Coeficientul Poisson reprezinta raportul intre deformatia transversala si cea longitudinala:

dr
= r (8)
dL
L
se poate scrie:
dA
dL
= 2
(9)
A
L

Daca (9) se inlocuieste in relatia (6):

dR
dL d
= (1 + 2 )
+
(10)
R
L

Experimental s-a stabilit o relatie intre variatia rezistivitatii si variatia de volum sub
forma:
d

=c

dV
dL dA
dL
= c( + ) = c(1 2 )
(11)
V
L
A
L

unde c este o constanta de material.

Se obtine astfel:
dR
dL
= [1 + 2 + c(1 2 )] (12)
R
L

Prin definitie sensibilitatea senzorului tensometric este raportul dintre variatia relativa a
rezistentei si variatia relativa a lungimii sale (alungirea relativa)
dR
S = R (13)
dL
L
Se poate scrie astfel:
dR
dL
=S
unde S = 1 + 2 + c(1 2 ) (14)
R
L

Se observa ca rezistenta electrica a firului (la temperatura constanta) creste

proportional cu alungirea relativa a acestuia

Matematic,
dR
= S a (15)
R
S este sensibilitatea marcii tensiomatrice ,

S=

dR / R

(16)

Valoarea tipica pentru S (constantan, crom-nichel) este 2.0

Marca tensometrica

Marcile tensometrice se realizeaza din fire metalice subtiri. Constructiv ele se

realizeaza prin lipirea unei retele rezistive de forma unei serpentine (pentru a
realiza un L mare, un R mare si deci o dR mare) pe o hartie sau inglobarea lor
intr-o foita din material plastic sau printr-un procedeu chimic de corodare, ca la
circuitele imprimate . Toate aceste tipuri de marci tensometrice sunt prevazute pe
spate cu un strat adeziv cu ajutorul caruia se fixeaza pe piesa a carei deformare se
masoara, ele preluand integral deformarea respectiva.
Directia solicitarii

Fir metalic

grinda

Material
suport
Marca
tensometrica
Fire de conectare

Sub actiunea fortei in directia indicata in figura, piesa metalica se alungeste si

odata cu ea si marca tensiometrica .Rezistenta marcii tensiomatrice creste odata
cu cresterea fortei.. Masurarea fortei aplicate (a solicitarii) inseamna masurarea
variatiei rezistentei marcii tensometrice

Valori tipice pentru marcile tensometrice

Rezistenta nominala in stare de repaus (netensionata) a marcii

tensiometrice poate fi 120 sau 350 .
o Sensibilitatea marcii tensometrice S=2
-6
-3
o Alungirea relativa a este in domeniul de 10 - 10 .
In aceste conditii:
o

dR
= S a , sau dR = RS a = (120)(2.0)(10 6 la 10 3 )
R
dR = 0,00024 la 0,24

Se remarca o valoare foarte mica pentru dR iar pentru dR/R = 2 x 10-6 la 2 x 10-3.
Concluzia: masurarea variatiei de rezistenta la marcile tensometrice nu se poate
face printr-o metoda directa, cu un ohmmetru, datorita valorii foarte mici a
acesteia. De aceea se foloste o metoda de comparatie prin utilizarea puntii
Wheatstone de curent continuu.

Puntea Wheatstone

Schema puntii Wheatstone .

Tensiunea de iesire poate fi calculata cu ajutorul legii lui Ohm.

Conditia de echilibru a puntii este

Puntea Wheatstone cu un brat activ

Pentru a masura o anumita tensiune mecanica in unul din bratele puntii (3) va fi
plasata o marca tensometrica (cu valoarea R3)

Sa presupunem ca initial (fara incarcare) puntea este echilibrata

R3iR1 - R4R2 = 0, si deci Vo =0

Presupunem ca marca tensometrica a fost supusa unei tensiuni mecanice. Ea isi va

schimba valoarea de la R3 la R3i + dR3.
Puntea se va dezechilibra iar tensiunea de iesire va fi:

S-a tinut cont de conditia de echilibru R3iR1 - R4R2 = 0 si de faptul ca dR3 << R3i.

Dar dR3=SaR3i , ceea ce conduce la:

Daca insa R1=R2=R3i=R4=120.

Alungirea relativa asociata marcii tensometrice este direct proportionala cu tensiunea

de dezechilibru a puntii Wheatstone.
Sensibilitatea puntii este:

V0 a S
=
4
VS

Problema

O marca tensometrica standard este folosita intr-o punte cu un brat activ pentru a
masura solicitarea intr-o grinda. Sensibilitatea marcii tensometrice este 2, iar
puntea Wheatstone se alimenteaza de la o sursa de cc cu Vs = 5.0 V. Initial puntea
este echilibrata si toate rezistentele au aceeasi valoare. La o anumita forta
exercitata asupra grinzii tensiunea de dezechilibru a puntii va fi: Vo = 1.13 mV. Sa
se calculeze alungirea relativa a grinzii.

Solutie:
o

a=45010-6

Puntea cu doua brate active

Se presupune acum ca de o parte si de alta a grinzii solicitate sunt montate doua

marci tensometrice:

Cele doua marci tensometrice sunt puse in punte conform figurii:

Marcile tensometrice se plaseaza in bratele 1 si 3 ale puntii Wheatstone.

Presupunand ca variatia rezistentei celor doua marci tensometrice este aceeasi
rezulta:

Daca valorile initiale ale rezistentelor din punte sunt identice (120)

Se observa ca sensibilitatea puntii cu doua brate active este de doua ori mai mare
decat cea a puntii cu un brat activ

Se pune intrebarea de ce au fost alese bratele opuse ale puntii (1 si 3) pentru a

plasa marcile tensometrice la care variatia rezistentei are acelasi sens (pozitivintindere)
Explicatia se obtine presupunand ca in toate bratele puntii apare o variatie a
rezistentei:

V0 ( R1i + dR1 )( R3i + dR3 ) ( R2i + dR2 )( R4i + dR4 ) R1i dR3 + R3i dR1 R2i dR4 R4i dR2
=

VS
( R2i + dR2 + R3i + dR3 )( R1i + dR1 + R4i + dR4 )
( R2i + R3i )( R1i R4i )

Dar
( R2i + R3i )( R1i R4i ) = R1i ( R2i + R3i )(1 +

R4i
R
R
) = R1i ( R2i + R3i )(1 + 3i ) = 1i ( R2i + R3i ) 2
R1i
R2i
R2i

Rezulta:
V0 R2i R1i dR3 + R3i dR1 R2 i dR4 R4i dR2
=
VS
R1i
( R2i + R3i ) 2

In final rezulta

Din relatie se observa ca dR1/R1i si dR3/R3i produc o variatie in sens pozitiv a

tensiunii de dezechilibru. De asemenea dR2/R2i si dR4/R4i produc o variatie in sens
negativ a tensiunii de dezechilibru.

Conform acestei relatii in exemplul considerat (unde ambele marci tensometrice

masoara o intindere -variatie a rezistentei in sens pozitiv) bratele 1 si 3 au fost alese
ca brate active
Example Grinda incastrata

La capatul liber al unei grinzi incastrate la un capat se aplica o forta ce trebuie

determinata. Se folosesc doua marci tensometrice montate simetric conform
figurii. Una din ele va fi supusa alungirii (variatie pozitiva a rezistentei) iar
cealalta compresiunii (variatie negativa).

Marci tensometrice

Daca cele doua marci tensometrice sunt identice dRsus = -dRjos.

In aceasta situatie puntea Wheatstone utilizata va folosi pentru marcile

tensometrice fie R3 si R2 fie R3 si R4

Presupunem ca initial R1= R2= R3= R4=R

( R + dR) R R( R dR) 2dR dR
=
=
2R 2R
4R 2 2R
V
dR
=2 0
R
VS

V0 = VS

Rezulta:

Tensiunea de iesire la puntea cu doua brate active va fi dubla fata de cea de la

puntea cu un brat activ. De asemenea sensibilitatea puntii se dubleaza.

Puntea cu patru brate active

Daca :
R1 = R3 = R + dR
R2 = R4 = R dR
Rezulta

Relatia pentru efortul unitar poate fi astfel generalizata:

n = 1 pentru puntea cu un brat activ,

n = 2 pentru puntea cu doua brate active
n = 4 pentru puntea cu 4 brate active,
Observatie : Daca tensiunea V0 nu este initial egala cu zero, ea poate fi considerata ca
valoare de referinta si: