Cap.

1 CÂMPUL ELECTROSTATIC

1.1 Forţa lui Coulomb

Trei sarcini punctiforme q1=3µC, q2=-2µC, q3=5µC sunt plasate în colţurile unui dreptunghi de
laturi 3x4 cm (q1 şi q3 sunt pe diagonală). Ce forţă se exercită asupra lui q3 ? (R:35,1N).

Două sfere metalice de mici dimensiuni, identice, încărcate cu sarcinile q1, respectiv q1, situate la
distanţa r’ una de cealaltă, se atrag cu o forţă F’. Se aduc sferele în contact, apoi se depărtează la
distanţa r” una de cealaltă. În această situaţie corpurile se resping cu forţa F”. Să se calculeze q1
şi q2, ştiind că r’=1 cm, r”=2 cm, F’=1 N, F”= 1 N. Indicaţie: prin punerea în contact, are loc o
redistribuţie a sarcinilor.

Două sarcini punctiforme q1, q2, sunt situate în punctele de coordonate (0, 5, -1), respectiv (0, -2,
6). Determinaţi relaţia dintre q1, q2 astfel încât forţa care acţionează asupra unei sarcini de probă
pozitive plasată în punctul (0, 2, 3) să aibe:a) componenta după y nulă;b) componenta după z
nulă.

Trei sarcini punctiforme, Q1 >0, Q2=2Q1 şi Q3= − 8Q1 sunt situate în vârfurile unui triunghi
echilateral ca în Fig.2. Să se calculeze:
a). Forţa electrică exercitată asupra sarcinii Q1.
b). Poziţia şi valoarea unei sarcini Q4, astfel încât forţa rezultantă asupra sarcinii Q1 să fie
nulă.

1.2 Câmpul electric produs de sarcinile punctiforme

O sarcină q=-1nC este plasată în originea sistemului de coordonate. Ce sarcină trebuie plasată în
punctul P(2, 0, 0) astfel încât în punctul M(3, 1, 1) Ex=0 ?

Două sarcini punctiforme q1=30µC şi q2=40µC sunt situate la distanţa AB=10 cm una de cealaltă.
Ce valoare are câmpul electric în mijlocul segmentului AB şi cum este orientat acesta ?
(R:36.000V/m; către q1).

Două sarcini punctiforme Q1 respectiv Q2 sunt plasate la distanţa 2d una de celaltă. Să se

deseneze vectorul intensitate câmp electric E în punctele P1(0, 0), P2 (0, d) şi P3 (4d, 0) şi apoi să
se calculeze modulul acestuia, în următoarele două cazuri:
a). Q1=Q2=Q>0; b). Q1=Q>0, Q2=-Q.

1.3 Câmpul electric produs de distribuţii continue de sarcini electrice

Problemă rezolvată O sarcină electrică este uniform distribuită, cu densitatea ρl, pe un fir
rectiliniu de lungime 2L . Să se calculeze intensitatea câmpului electric într-un punct situat pe
mediatoarea segmentului, la distanţa r de acesta.

1-1
Rezolvare. Din motive de simetrie, E în P este perpendicular pe fir. În adevăr, două elemente de
linie simetrice faţă de punctul O dau un câmp rezultant după axa x; întreg segmentul se poate
descompune în astfel de perechi, deci câmpul rezultant al segmentului este orientat şi el după axa
x. Modulul vectorului rezultă din relaţia
ρ l dl
∫
E = dE cos θ = ∫
4 πε 0 R 2
cos θ

Cu ajutorul relaţiilor
r r
R = ( r 2 + l 2 )1 / 2 , cosθ = =
R ( r + l 2 )1 / 2
2

obţinem în final
ρl L
rdl ρ L
E=
4πε 0 ∫(r
−L
2 +l )
2 3 / 2
= l
2πε 0 r L2 + r 2
.

Pentru un fir de lungime infinită, prin trecere la limită (L→∞) , obţinem

ρl
E= .
2πε 0 r

Probleme propuse

Un fir semicircular, de rază a, conţinut în planul yz, cu centrul în O, este încărcat cu sarcină,
distribuită uniform cu densitatea ρl. Să se calculeze câmpul electric în punctul arbitrar P(x, 0, 0).

Un disc de rază a este uniform încărcat cu sarcina totală q. Să se calculeze E într-un punct arbitrar
de pe axa discului, situat la distanţa z de acesta. Începând de la ce distanţă câmpul diferă de cel al
unei sarcini punctiforme cu mai puţin de 1% ?. (R: E=q/(2πε0a2).[1-z(a2+z2)-1/2]uz, z>0; zmin≥9a).

O fâşie dreptunghiulară de lăţime d şi lungime infinită este uniform încărcată cu sarcină electrică,
cu densitatea ρs. Se consideră planul perpendicular pe fâşie şi care trece prin axa de simetrie a
acesteia. Să se calculeze câmpul electric dintr-un punct conţinut în acest plaan, la distanţa y de
fâşie. (R: E=ρs/(πε0).arctg(d/2y) ).

1-2
1.4 Calculul campului electric cu ajutorul legii lui Gauss

Problema rezolvată 1. Folosind legea lui Gauss să se determine intensitatea câmpului electric
produs de o sarcină punctiformă Q într-un punct arbitrar P , aflat la distanţa r de aceasta.

Rezolvare. Datoritǎ simetriei, câmpul este radial, deci vectorul E în punctul P este dirijat după
dreapta care uneşte acel punct cu sarcina Q, iar mǎrimea sa este aceiaşi în orice punct situat la
distanţa r de sarcina Q. Aplicǎm legea lui Gauss pentru o suprafaţǎ Σ sfericǎ, cu centrul în Q, care
trece prin punctul P. Fluxul lui E prin această suprafaţă are expresia
∫ E ⋅ ds = Σ∫ E .ds = E .Σ∫ ds = 4πr
Σ
2 E

Sarcina din volumul delimitat de Σ este chiar Q. Înlocuind în expresia teoremei lui Gauss,
Q Q Q r
obţinem 4πr 2 E = , de unde rezultǎ E = , respectiv E == ⋅ , unde r este
ε0 4πε 0 r 2 4πε 0 r 3
vectorul de poziţie al punctului P faţă de Q. Se observǎ cǎ E variazǎ invers proporţional cu
pătratul distanţei faţă de sarcină.

Problema rezolvată 2. O sarcină electrică este uniform distribuită cu densitatea ρl în lungul

unui fir rectiliniu infinit lung. Să se calculeze câmpul electric într-un punct arbitrar P situat la
distanţa r de firul încǎrcat.

Rezolvare. Din motive de simetrie, vectorul E este perpendicular pe firul încărcat, iar valoarea s-
a este aceiaşi în orice punct situat la distanţa r de fir. Vom aplica legea lui Gauss pentru o
suprafaţǎ închisă Σ cilindricǎ, coaxialǎ cu firul, de lungime l, având bazele perpendiculare pe fir,
şi care trece prin P. Pe suprafaţa laterală a cilindrului E este coliniar cu ds, iar pe oricare din
baze, este perpendicular pe ds. Fluxul lui E prin Σ este deci ∫ΣE .ds = ∫Slat E ds = E .2πrl .
În volumul delimitat de Σ , sarcinǎ electricǎ se gǎseşte doar pe segmentul de lungime l al
firului, delimitat de cele două baze ale cilindrului, deci QVΣ = ρ l l . Înlocuind aceste rezultate în
ρll ρl
legea lui Gauss rezultǎ 2πrlE = , respectiv E = .
ε0 2πε 0 r

1-3
Problema rezolvată 3. O sarcină electrică este uniform repartizată, cu densitatea ρs, pe
suprafaţa unui plan. Să se calculeze câmpul electric într-un punct arbitrar P, situat la distanţa r de
plan.

Rezolvare. Consideraţii de simetrie ne conduc la concluzia că în orice punct vectorul E este

perpendicular pe plan, iar modulul său are aceiaşi valoare în orice punct situat la aceiaşi distanţă r
faţă de plan. Vom aplica legea lui Gauss pentru o suprafaţă închisă Σ de forma unui cilindru
având bazele paralele cu planul încărcat, situate simetric de o parte şi cealaltǎ a planului; una din
baze trece prin P. Pe oricare din baze vectorii E şi ds sunt coliniari, iar pe suprafaţa laterală sunt
perpendiculari. Fluxul prin Σ este deci ∫Σ E ⋅ ds = 2 ∫ E .ds = 2 E .S , unde S este aria uneia din
baza
baze. În volumul delimitat de Σ sarcinǎ se gaseşte doar pe porţiunea planului intersectată de
cilindru (haşuratǎ în figurǎ), QVΣ = ρ s .S . Înlocuind cele două rezultate în legea lui Gauss,
ρs
obţinem E = . Se observă că mǎrimea câmpului electric nu depinde de poziţia punctului,
2ε 0
deci câmpul electric este uniform.

Problema rezolvată 4. O sarcină electrică este uniform distribuită, cu densitatea ρv, în

interiorul unei suprafeţe sferice de rază a. Să se calculeze câmpul electric într-un punct arbitrar P,
situat la distanţa r de centrul sferei. Să se reprezinte apoi graficul funcţiei E(r).
Rezolvare. Datoritǎ simetriei, vectorul E este orientat radial, iar valoarea lui este aceiaşi în orice
punct situat la distanţa r de centrul sferei. Vom aplica legea lui Gauss pentru suprafaţǎ sferică Σ,
concentrică cu sfera încărcată, şi care trece prin P. Trebuie sǎ considerǎm două cazuri, după cum
P este în interiorul sferei încǎrcate, respectiv în exteriorul ei.

a). r<a . Fluxul prin Σ este ∫ E ⋅ ds = Σ∫ E .ds = E Σ∫ ds = 4πr

Σ
2 E . Suprafaţa Σ fiind inclusǎ în

sfera încǎrcatǎ, sarcina electricǎ din volumul delimitat de Σ este QvΣ = ( 4πr 3 ρ v ) / 3 . Înlocuind
r
aceste rezultate în legea lui Gauss obţinem E = ρv .
3ε 0
b). r>a. Fluxul prin Σ are aceiaşi expresie ca în cazul precedent. Suprafaţa Σ include sfera
încǎrcatǎ, astfel cǎ sarcina din volumul închis de Σ este acuma

1-4
 4πa 3 a3
Q vΣ = ∫ ρ v dv = ∫ ρ v dv = 3
ρ v . Cu ajutorul teoremei lui Gauss, rezultǎ E =
3ε 0 r 2
ρv .
vΣ va
Graficul funcţiei E(r) este reprezentat mai jos.

Probleme propuse

Două fire de lungime infinită, situate la distanţa d unul de celălalt, sunt uniform încărcate cu
sarcină, având densitatea ρl, respectiv -ρl. Să se calculeze câmpul E produs de aceast sistem.
Indicaţie: se aplică principiul superpoziţiei câmpurilor.

Două plane paralele sunt încărcate cu sarcină, uniform distribuită cu densitatea ρs respectiv -ρs.
Să se calculeze câmpul electric între plane, respectiv în exteriorul lor. (R: E=ρs/ε0 între plane, şi 0
în exterior). Indicaţie: se aplică principiul superpoziţiei câmpurilor.

O sarcină electrică este uniform distribuită, cu densitatea ρs, pe suprafaţa laterală a unui cilindru
de lungime foarte mare şi rază a. Să se calculeze E într-un punct arbitrar situat la distanţa r
arbitrară de axa cilindrului.

Două suprafeţe cilindrice coaxiale, foarte lungi, de raze a, respectiv b>a, sunt uniform încărcate
cu sarcină, cu densităţile ρsa, respectiv ρsb. a) să se calculeze intensitatea câmpului electric într-un
punct arbitrar situat la distanţa r de axa cilindrilor; b) să se determine relaţia dintre a şi b astfel
încât E=0 pentru r>b; c) cum se modifică rezultatele de la a) dacă sarcinile pe cele două suprafeţe
sunt egale şi opuse ca semn, a şi b fiind arbitrare ?

Pe suprafaţa unei sfere de rază a este uniform repartizată sarcina q. Să se calculeze câmpul
electric într-un punct arbitrar, situat la distanţa r de centrul sferei.

Două sfere concentrice, de raze a, b>a, sunt uniform încărcate cu sarcină electrică, cu densitatea
ρsa, respectiv ρsb. a) să se calculeze intensitatea câmpului electric într-un punct arbitrar situat la
distanţa r de centrul sferelor; b) să se determine relaţia dintre a şi b astfel încât E=0 pentru r>b;
c) cum se modifică rezultatele de la a) dacă sarcinile pe cele două suprafeţe sunt egale şi opuse ca
semn, a şi b fiind arbitrare ?

1.5 Potenţialul electric

Problema rezolvată 1. O sarcină electrică este uniform distribuită cu densitatea ρl, pe un fir
rectiliniu de lungime 2L. Să se calculeze potenţialul V într-un punct P situat pe mediatoarea
segmentului, la distanţa r de acesta.

1-5
Rezolvare. Alegem punctul de referinţă pentru potenţial la infinit (V∞=0). Avem atunci
ρ dl
dV = l , de unde rezultă
4 πε 0 R
ρl L
dl ρl L
dl ρl ρl L2 + r 2 + L
V= ∫ = ∫ = l n  l + l 2 + r 2  −L =
L
ln .
4 πε 0 R 4 πε 0 l2 +r2 4 πε 0   2 πε 0 r
−L −L

Problema rezolvată 2. O sarcină electrică este uniform distribuită cu densitatea ρl, pe un fir
rectiliniu de lungime infinită. Să se calculeze V într-un punct arbitrar P situat la distanţa r de fir.
Rezolvare. Nu putem folosi metoda de la problema precedentă deoarece corpul încărcat fiind de
extensie infinită punctul de referinţă nu mai poate fi ales la infinit. Putem însă alege un punct de
referinţă situat la distanţa arbitrară r0 de fir.

Calculăm diferenţa de potenţial dintre punctul curent şi cel de referinţă P0 , integrând E pe drumul
PMP0:
P0 M P0 P0 r0
ρl ρ r
V P − V P0 = ∫ E .dl = ∫ E .dl + ∫ E .dl = 0 + ∫ E .dl = ∫ 2πε 0 x dx , de unde VP = 2πεl 0 ln r0 .
P P M M r

Problema rezolvată 3. O sarcină electrică este uniform distribuită cu densitatea ρv într-o sferă
de rază a. Să se determine potenţialul electric într-un punct arbitrar P situat la distanţa r de centrul
sferei.
Rezolvare. Sarcina fiind distribuită într-un volum finit, putem folosi relaţia integrală pentru
potenţial. Mai simplu este să calculăm diferenţa de potenţial dintre punctul curent şi cel de
referinţă prin integrarea lui E între cele două puncte în lungul unui drum arbitrar, ca în problema
2. Expresia lui E o găsim aplicând legea lui Gauss. Alegem punctul de referinţă pentru potenţial
la infinit şi integrăm E în lungul unei linii de câmp. Considerăm două cazuri.

1-6
 ∞ ∞ a ρv x ∞ a 3ρ v ρv a 2 − r 2 a 2ρv
a) r<a: V = ∫P ∫r
E ⋅ dl = E .dx = ∫r 3ε 0
dx + ∫a 3ε 0 x 2
dx =
3ε 0
⋅
2
+
3ε 0
.

∞ ∞ ∞ a 3ρv a 3ρv
b) r>a: V = ∫P ∫r
E ⋅ dl = E .dx = ∫r 3ε 0 x 2
dx =
3ε 0 r
.

Problema rezolvată 4. Un dipol electric este un sistem de două sarcini punctiforme egale si
opuse ca semn, aflate la o distanţă foarte mică una de cealaltă. Să se calculeze potenţialul electric
produs de un dipol într-un punct arbitrar P situat la mare distanţă de acesta.

Rezolvare. Cu principiul superpoziţieie obţinem

q −q q R 2 − R1
V= + = ⋅ .
4π ε 0 R 1 4 π ε 0 R 2 4 π ε 0 R 1 R 2
Pentru un punct situat la mare distanţă de dipol (r >> ∆l), putem aproxima R1 ≅ R2 ≅ r la numitor;
la numărător însă nu putem face aceiaşi aproximare deoarece intervine diferenţa a două mărimi
foarte apropiate. Pe de altă parte putem admite că segmentele AP, OP şi BP sunt practic paralele,
astfel că R 2 − R1 ≅ BM = ∆l . cos θ . Ţinând cont de aceste observaţii obţinem
cos θ p cos θ
V ~= ( q∆ l ) = , unde p = q ∆l este momentul electric al dipolului. Câmpul
4πε 0 r 2
4πε 0 r 2
electric se obţine din E = −∇V folosind un sistem de coordonate sferic cu centrul în centrul
dipolului.

Probleme propuse

Trei sarcini punctiforme, q1=1nC, q2=2nC, q3=3nC, sunt plasate în vârfurile unui triunghi
echilateral de latură l=1cm. Ce lucru mecanic este necesar pentru a apropia sarcinile până când
latura triunghiului devine l’=1/2 cm?

Trei sarcini punctiforme, q1=q, q2=2q, q3= - 4q, unde q=100nC, sunt plasate în vârfurile unui
triunghi echilateral de latură l=10cm. Ce energie potenţială are sistemul? (R: -9.10-3 J)

1-7
Un câmp electric are o distribuţie spaţială dată de expresia E=a(yux+xuy), unde a=100V/m2. a) să
se verifice dacă este conservativ: b) să se calculeze potenţialul, luând ca referinţă originea
sistemului de coordonate; c) să se calculeze lucrul mecanic efectuat de câmp pentru a deplasa
sarcina punctiformă q=10nC din punctul (-1, -2) în punctul (2, 3), coordonatele fiind în metrii; d)
cu cât creşte energia potenţială a sarcinii punctiforme?

Patru sarcini punctiforme, q1=10nC, q2=-20nC, q3=30nC, q4=20nC, sunt plasate în colţurile unui
pătrat de latură l=10 cm. Să se calculeze potenţialul în centrul pătratului.

Două sarcini punctiforme q1=2nC, q2=5nC sunt plasate în plan în punctele (0, 0) respectiv (0,8,
0). a) să se calculeze V în punctul (0,4, 0,3); b) să se calculeze E în acest punct .

Trei sarcini punctiforme sunt plasate în planul xy astfel: q1=q în A(1/2, 0), q2=q în B(-1, 0), q3=-q
în C(0, 1). Să se calculeze câmpul electric în O(0, 0) pe două căi: a) direct, folosind principiul
superpoziţiei pentru câmpuri; b) indirect, folosind principiul superpoziţiei pentru potenţiale, iar
apoi aplicând relaţia E=-gradV. (R:E=(3q/(4πε0))(ux-uy))

Două fire rectilinii, paralele, infinit lungi, situate la distanţa 2a una de cealaltă, sunt uniform
încărcate cu sarcină, distribuită cu densităţile ±ρl. Să se calculeze potenţialul într-un punct arbitrar
situat la distanţa r1 de unul din fire şi r2 de celălalt..

O spiră circulară de rază a este uniform încărcată cu sarcină electrică, distribuită cu densitatea ρl.
Să se calculeze potenţialul dintr-un punct arbitrar situat pe axa spirei la distanţa x de centru.

Două spire circulare, coplanare şi concentrice, de raze a, b>a, sunt încărcate cu sarcini egale şi
opuse ca semn, ±q. Să se calculeze potenţialul într-un punct arbitrar situat pe dreapta
perpendiculară pe planul discurilor în centru, la distanţa r de acesta. Ce expresia are potenţialul
dacă punctul este foarte departe de centrul spirelor? (R: pentru r>>b, V=q(b2-a2)/(8πε0r3)).

Se consideră două plane paralele, uniform încărcate cu sarcină distribuită cu densitatea ρs

respectiv –ρs. Să se determine potenţialul electric într-un punct arbitrar situat la distanţa x de
planul încărcat pozitiv şi să se reprezinte grafic dependenţa lui de x.

Să se calculeze potenţialul într-un punct arbitrar situat pe axul unui disc de rază a, uniform
încărcat cu ρs, la distanţa r de centrul acestuia. Particularizaţi rezultatul pentru cazul r >> a. (R:
V=ρs/2ε0((x2+a2)-1/2-x))

1.6 Conductoare în echilibru electrostatic

O sarcină punctiformă q este plasată în centrul unei coji metalice sferice, de raze a, b>a,
neîncărcată electric. Să se calculeze: a) câmpul electric în cele trei zone; b) sarcina care apare pe
cele două feţe sferice ale cojii; c) potenţialul cojii. (R: c) V=q/(4πε0b)).

Coaja metalică din problema precedentă este conectată la o sursă care menţine potenţialul cojii la
valoarea V0. a) să se calculeze sarcina de pe cele două feţe ale cojii; b) câmpul electric în
exteriorul cojii dacă aceasta este legată la pământ (adică V0=0). (R: a) Qb=4πε0bV0; b) E=0).

1-8
O placă metalică de grosime g şi dimensiuni foarte mari se introduce într-un câmp electric
uniform E0 , perpendicular pe direcţia acestuia. După stabilirea echilibrului electrostatic să se
calculeze densitatea de sarcină de pe cele două feţe ale plăcii.

1.7 Dielectrici în câmp electrostatic

Problema rezolvată 1. Într-un câmp electric uniform, de mǎrime datǎ E0, se introduce o placă
dielectrică din teflon (εr=2,1), perpendicular pe acesta. Să se calculeze D, E şi P în placă şi în
exteriorul acesteia.

Rezolvare. Placa se polarizează uniform; pe cele două feţe ale plăcii apar sarcini de polarizaţie
distribuite cu densitatea ρs’, respectiv -ρs’ . Câmpul E’ produs de placa polarizată va fi deci
acelaşi cu câmpul produs de două plane uniform încărcate cu sarcinile ρs’, respectiv -ρs’ . Prin
urmare E’=0 în exteriorul planelor, respectiv E’=ρ’s/ε0 între plane. Câmpul rezultant E=E0+E’
are atunci valoarea

ρ 's
E ext = E 0 , E int = E0 − (1)
ε0
Conform legii polarizaţiei temporare
P = ε 0 χ e E int . (2)
Pe de altă parte ρs’=P, care înlocuit în (2) ne dă

ρ 's = ε 0 (ε r − 1) E int . (3)

Rel.(1) devine
E0
E int = = 0,476 E 0 . (4)
εr
Se observă că intensitatea câmpului electric în placă este de εr ori mai mic decât în exteriorul ei,
dar nu este zero, aşa cum este cazul la metale în regim electrostatic.
Pentru inducţia electrică se obţin rezultatele
Dext = ε 0 E ext = ε 0 E 0 , Dint = εE int = ε 0 E 0 . (5)
Se observă că D are aceiaşi valoare în exterior ca şi în placă. Din (2) şi (4) obţinem

1-9
 ε 0 (ε r − 1)
P= E 0 = 0,524ε 0 E 0 . (6)
εr

Problema rezolvată 2. O sferă dielectrică de rază a şi permitivitate ε, uniform încărcată cu

sarcină distribuită cu densitatea de sarcină ρv este plasatǎ în vid. Să se calculeze D, E şi P într-un
punct arbitrar din sferǎ, respectiv din exteriorul ei.

a) b) c)

Rezolvare. a). Din motive de simetrie, câmpul electric are o simetrie sferică. Aplicând legea
fluxului electric pentru o suprafaţă sferică de rază r (Fig.b şi c) obţinem câmpul D, iar din rel.
D=εE , câmpul E:
 r  r
D = ρ v 3 r < a E = ρ v 3ε r<a
 
D= 3 E= 3
D = ρ v a r > a E = ρ v a r>a
 3r 2  3 ε r 2
 0

Datorită simetriei, vectorii D şi E au o orientare radială; versorul lor este r/r, unde r este vectorul
de poziţie al punctului considerat.
Dacă notăm cu Q sarcina totală cu care este încărcată sfera, atunci ρv=Q/(4πa3/3), iar
expresiile lui D şi E pentru un punct din exteriorul sferei devin
Q Q
D= , E=
4 πr 2
4 πε 0 r 2
care corespund câmpului produs de o sarcină punctiform, de valoare Q, plasată în centrul sferei.
Se mai observă că la suprafaţa sferei dielectrice (r=a) D este continuu, în timp ce E are
un salt de valoare ρva/3(1/ε0-1/ε) .
c). În exteriorul sferei dielectrice P=0. În sfera dielectrică, presupunând materialul liniar,
din legea polarizaţiei temporare rezultă că P are aceiaşi orientare ca şi E, iar modulul are valoarea
ρ r ε − 1 ρv r
P = ε 0 χ e E = ε 0 (ε r − 1) ⋅ v = r ⋅ .
3ε 0 ε r εr 3

Problema rezolvată 3. O sarcina punctiformă Q este plasată într-un dielectric omogen şi

izotrop. Să se calculeze D într-un punct arbitrar P, situat la distanţa r de sarcină.
Rezolvare. Dielectricul fiind omogen şi izotrop, D are simetrie radială. Aplicând legea fluxului
electric pentru o suprafaţă sferică cu centrul în Q, obţinem

1-10
 2
∫ D ⋅ ds = ∫ D.ds = D ∫ ds = 4πr D = Q,
Σ Σ Σ

de unde
Q Q r
D= u =
2 r
⋅
4πr 4π r 3
De remarcat că în expresia lui D, pentru un mediu dielectric omogen şi izotrop, nu apare nici un
parametru electric referitor la materialul considerat.

Probleme propuse

O sarcină punctiformă q este plasată în centrul unei coji dielectrice sferice, de raze a, b>a,
neîncărcată electric, având permitivitatea relativă εr. Întreg sistemul se găseşte în vid. Să se
calculeze D, E şi P într-un punct arbitrar din coajă, situat la distanţa r de centrul cojii.

Spaţiul dintre doi cilindrii coaxiali, foarte lungi, de raze a, b>a, este uniform umplut cu un
dielectric de permitivitate ε. În axul cilindrilor este plasat un fir foarte lung, uniform încărcat cu
sarcină, distribuită cu densitatea ρl. Să se calculeze D, E şi P într-un punct arbitrar situat la
distanţa r de axul sistemului.

Pe suprafaţa unui cilindru de rază a şi lungime foarte mare, este uniform distribuită o sarcină
electrică cu densitatea ρl. Cilindrul este imersat într-un dielectric de permitivitate ε. Să se
calculeze D, E şi P într-un punct arbitrar situat la distanţa r de axul cilindrului.

În centrul unei coji sferice dielectrice, de raze a, b>a, permitivitate ε, este plasată sarcina
punctiformă q. Coaja dielectrică este înconjurată de un strat metalic, de raze b, c>b, neîncărcat
electric. Să se calculeze: a) D, E, P în funcţie de distanţa r la centrul sistemului; b) densitatea de
sarcină pe faţa de rază b a stratului metalic; c) densitatea sarcinilor de polarizaţie.

Se consideră două plăci metalice plane, foarte mari, aflate la distanţa d=50 mm una de cealaltă în
aer. a) cât este tensiunea de străpungere a sistemului, ştiind că rigiditatea dielectrică a aerului
uscat este Er=30kV/cm ?; b) se umple spaţiul dintre plăci cu o placă din plexiglas, având εr=3 şi
Er=20kV/m; cât este acuma tensiunea de străpungere ?; c) se înlocuieşte placa de la b) cu o placă
tot din plexiglas, dar de grosime d’=10mm; cât devine tensiunea de străpungere ?.

O sarcină electrică este uniform repartizată în volumul unui cilindru foarte lung, realizat dintr-un
dielectric de permitivitate relativă εr. Să se calculeze D, E şi P într-un punct arbitrar situat la
distanţa r de axul cilindrului.

Spaţiul dintre doi cilindrii metalici coaxiali, foarte lungi, de raze a, b>a, este umplut cu doi
dielectrici de permitivităţi ε1, respectiv ε2. Planul de separaţie al celor două medii dielectrice trece
prin axa cilindrilor. Cilindrii sunt conectaţi la o sursă de tensiune continuă, care menţine
potenţialele lor la valorile V1, respectiv V2. Să se calculeze:a) E şi D într-un punct din fiecare
dielectric; b) Densitatea de sarcină pe suprafaţa cilindrului interior; c) Sarcina totală de pe
cilindrul interior.

1-11
1.8 Capacitatea electrică

Problema rezolvată 1. Un condensator plan este format din două plăci metalice paralele una
cu cealaltă. Aria unei plăci este S, iar distanţa dintre ele este d. Spaţiul dintre plăci este umplut cu
un dielectric de permitivitate ε. Să se calculeze capacitea electrică a acestui condensator plan-
paralel presupunând distanţa dintre plăci mult mai mică decât lăţimea (sau lungimea) plăcii.
Rezolvare. Presupunem condensatorul conectat la o sursă de tensiune U=V1-V2; cele
două plăci se încarcă cu sarcinile ±Q.

Ipoteza din enunţ ne permite, pe de-o parte să neglijăm câmpul din exteriorul plăcilor, iar pe de
altă parte să considerăm câmpul dintre plăci ca fiind uniform. Aplicând legea fluxului electric
pentru o suprafaţă închisă de formă paralelipipedică, care închide una din plăci, obţinem:
D Q
D.S = Q , de unde E = = .
ε εS
Integrăm E în lungul unei linii de câmp:
Q.d
∫ ∫ ∫
V1 − V2 = E .dl = E .dl = E dl = E .d =
εS
.
12 12 12
Înlocuind această expresie în relaţia de definiţie a capacităţii electrice, obţinem:
Q εS
C= = .
V1 − V2 d

Problema rezolvată 2. Un condensator este format din doi cilindrii metalici coaxiali, de raze a
şi b>a şi lungime l foarte mare, între care se găseşte un mediu dielectric de permitivitate ε. Să se
calculeze capacitatea acestui sistem.
Rezolvare. Presupunem condensatorul conectat la o sursă de tensiune U=V1-V2; cele
două plăci se încarcă cu sarcinile ±Q. Liniile de câmp electric sunt radiale şi se închid de la o
armătură la alta prin interiorul condensatorului. Simetria problemei ne permite să calculăm
câmpul electric din condensator cu ajutorul legii fluxului electric, aplicată pe o suprafaţă închisă
Σ de formă cilindrică, coaxială cu armăturile, de rază a<r<b.

1-12
Ţinând cont că pe cele două baze D şi cu ds sunt perpendiculari, iar pe suprafaţa laterală Sl sunt
coliniari, rezultă

∫ D ⋅ ds = ∫ D ⋅ ds = D ⋅ 2πrl = Q , de unde
Σ Sl
D Q
E= = ,
ε 2 πεrl
Q fiind sarcina de pe armătura interioară închisă de Σ. Calculăm acum diferenţa de
potenţial dintre armături în funcţie de Q:
2 b Q Q b
V1 − V2 = ∫1 E ⋅ dl = ∫a 2πε rl dr = 2πε l ln a .
Înlocuind această expresie în relaţia de definiţie a capacităţii electrice, obţinem
Q 2 πε l
C= = .
V1 − V 2 b
ln
a

Problema rezolvată 3. O sarcină este uniform distribuită cu densitatea ρv într-o sferă

dielectrică de rază a şi permitivitate ε. Să se calculeze energia înmagazinată în câmpul electric
produs de această sarcină.
Rezolvare. Vom calcula energia folosind relaţia

∫( )
1
We = D ⋅ E dv ,
2
v
v fiind volumul In care există câmp. Câmpul electric produs de această distribuţie de sarcină se
poate calcula folosind legea fluxului electric –vezi 1.7, problema rezolvată 2.
Energia înmagazinată în câmpul din sfera dielectrică este
2
 ρv r  2 π a 5 ρ 2v
a
1 ε ε
= ∫ ( D ⋅ E ) dv = ∫ 
E dv = 
∫
 3 ε  4 π r dr = 45ε .
2 2
( W e )int
2 2 2
r ≤a r ≤a 0  
La integrarea pe volum s-a folosit un element de volum de forma unei coji sferice de raze r,
respectiv r+dr , deci dv=4πr2dr.
Energia înmagazinată în câmpul din exteriorul sferei este

1-13
 2
1 ε ε 0 ∞  ρ v a 3 
 4 π r 2 dr = 2 π a ρ v .
5 2
= ∫ D ⋅ Edv = 0 ∫ E dv= ∫
2
( W e )ext
2 2 2  3ε 0 r 2  9ε 0
r ≥a r ≥a a  
Energia înmagazinată în întreg câmpul este atunci W e = ( We ) int + ( We ) ext . Se observă că

(We )ext
= 5ε r ,
(We )int
rezultat care nu depinde de raza sferei încărcate.

Probleme propuse

Un condensator sferic este format din două sfere metalice concentrice, de raze a şi b>a, între care
se găseşte un dielectric de permitivitate ε. Să se calculeze capacitatea lui.

Un condensator sferic izolat este format dintr-o sferă metalică, plasată într-un mediu dielectric,
departe de orice alt obiect metalic. Ce expresie are capacitatea acestui condensator ?

O sferă conductoare, de rază a, se acoperă cu un strat subţire de lac izolant, de permitivitate

relativă εr şi grosime d. De câte ori creşte capacitatea sferei ? (R: εr(a+d)/(εra+d)).

(n) Spaţiul dintre plăcile unui condensator plan-paralel este umplut cu doi dielectrici de
permitivitate ε1, respectiv ε2, suprafaţa de separaţie fiind paralelă cu plăcile. Condensatorul este
încărcat cu sarcina ±Q. Să se calculeze:a) D, E şi P în fiecare dielectric; b) densitatea sarcinilor de
polarizaţie pe suprafeţa dielectric-dielectric, respectiv dielectric-conductor; c) diferenţa de
potenţial dintre plăci; d) capacitatea condensatorului. Se presupun cunoscute toate dimensiunile
geometrice necesare.

(n+1) Acelaşi enunţ ca la problema (n), dar se cunoaşte diferenţa de potenţial dintre plăci în loc
de sarcini, iar întrebarea c) se înlocuieşte cu “sarcina de pe armături”

(n+2) Acelaşi enunţ ca la problema (n), dar suprafaţa de separaţie dintre dielectrici este
perpendiculară pe plăcile condensatorului.

(n+3) Acelaşi enunţ ca la problema (n+2), dar se cunoaşte diferenţa de potenţial dintre plăci în loc
de sarcini, iar întrebarea c) se înlocuieşte cu “sarcina de pe armături.

Un condensator plan cu aer (εr=1) are distanţa dintre plăci d=0,5 cm şi aria unei plăci S=1500
cm2. Se distanţează plăcile la d’=0,61 cm şi se introduce între ele, paralel cu plăcile, o placă de
ebonită (εr=2,57) de grosime g=0,18 cm. Se constată că capacitatea condensatorului nu se
modifică. Se readuc acuma plăcile la distanţa iniţială d, cu placa de ebonită prezentă. Cât este
capacitatea condensatorului în această situaţie ? (R: 340,8pF)

Un condensator plan, având S=2000 cm2, d=1 cm şi dielectric aer, se încarcă de la o sursă de U0=
3000 V; apoi se deconectează şi se introduce între armături, paralel cu acestea, o placă dielectrică.
Tensiunea dintre armături scade la U=1000V. Să se calculeze: a) capacitatea fără placa
dielectrică; b) sarcina electrică de pe una din armături; c) capacitatea cu placa introdusă; d)
permitivitatea relativă a plăcii; e) E în placa dielectrică şi în spaţiul liber dintre placă şi armături;

1-14
f) sarcina de polarizaţie de pe feţele plăcii paralele cu armăturile. (R: 177pF; 531nC; 531pF;3;
354nC;100kV/m, 300kV/m)

Un condensator plan, cu S=100 cm2, d=1 cm şi dielectric aer, se încarcă de la o sursă de tensiune
U0= 100 V, după care se deconectează şi se introduce între armături, paralel cu acestea, o placă
dielectrică (εr=7) de grosime b=0,5 cm. Să se calculeze: a) sarcina electrică de pe una din
armături;b) E în placa dielectrică şi în spaţiul liber dintre placă şi armături; c) diferenţa de
potenţial dintre armături d) capacitatea condensatorului cu placa introdusă. (R: 57V)

Plăcile dreptunghiulare, de dimensiuni axb, ale unui

condensator plan formează un unghi diedru α (v. Fig).
Dielectric fiind aerul, să se calculeze capacitatea
condensatorului. Indicaţie: se aproximează liniile de câmp
electric prin arce de cerc. (R: C=(ε0b/α)ln2).

1.9 Energia câmpului electric

Ce energie este înmagazinată în câmpul electrostatic din exteriorul unei suprafaţe sferice de rază
r, concentrică cu sarcina punctiformă q=10 µC, dacă: a) r=10 m; b) r=1 m; c) r=10 cm; d) r=1
cm ? (R: 0,01 J; 0,1 J; 1 J; 10 J)

Un nor sferic de sarcină electrică de densitate constantă ρ0, are raza a. Ce lucru mecanic s-a
cheltuit pentru a “asambla” acest nor ? (R: 3q2/(20πε0a), q fiind sarcina totală).

În centrul unei coji metalice sferice, de raze a, b>a, este plasată sarcina punctiformă q. Ce energie
electrică are sistemul? (R: (q2/(8πε0))(1/b-1/a)

Ce energie înmagazinează câmpul electrostatic dintre două sfere metalice concentrice, de raze R,
respectiv 2R, încărcate cu sarcinile ±Q ? (R: Q2/(16πε0R))

Un condensator plan, de dimensiuni cunoscute, este iniţial conectat la o sursă de tensiune U.

După încărcarea condensatorului, acesta se deconectează de la sursă, iar distanţa dintre plăci se
dublează. De câte ori se modifică: a) tensiunea dintre plăci; b) sarcina de pe armături; c)
intensitatea câmpului electric; d) energia.

Un bloc dielectric de permitivitate ε este introdus complet între armăturile unui condensator plan
conectat la o sursă cu tensiunea U=V1-V2. Se extrage blocul dintre armături pe o distanţă x. Ce
lucru mecanic efectuează forţa aplicată ?

1-15