Optica Ondulatorie

OPTICA ONDULATORIE
Ștefan Ștefănescu, Costin-Ionuț Dobrotă
COLEGIUL NAȚIONAL „DIMITRIE CANTEMIR” ONEȘTI

Mai, 2020
https://fizicaliceu.com
Optica ondulatorie
• Natura luminii
• Dispersia luminii
• Interferența luminii
• Interferență nelocalizată: dispozitivul Young
• Interferență localizată: lama cu fețe plan-paralele, pana
optică
• Difracția luminii. Rețeaua de difracție

• Polarizarea luminii
DCI©2020
Natura luminii http://www.quarq.ro/optica/natura%20luminii.html
Ce este lumina?
În anul 1690 fizicianul şi matematicianul olandez Christiaan Huygens publică cartea
intitulată “Tratat despre lumină” în care explică faptul că lumina ar fi un fel de vibraţie a
unui mediu pe care l-a numit eter. Eterul ar umple tot spaţiul dintre obiecte . Lumina s-ar
propaga în eter până ar întâlnii diverse obiecte. Huygens credea că dacă lumina întâlneşte
ochiul atunci determină vederea.
În anul 1704 Isaac Newton a descoperit că lumina este de fapt compusă din raze de diferite
culori, fenomen cunoscut azi ca fiind dispersia luminii. Pornind de aici Newton a
considerat că lumina ar fi alcătuită din mici corpusculi, un fel de bile mici colorate, care se
mişcă foarte foarte repede în aşa fel încât ochiul nu le poate percepe. Newton elaborează în
fapt prima teorie corpusculară privind natura luminii.
DCI©2020
Ce este lumina?
În 1890 fizicianul scoţian James Clerk Maxwell descrie lumina ca un caz particular de
undă şi anume undă electromagnetică. Unda electromagnetică este compusă dintr-un câmp
electric şi un câmp magnetic care se generează reciproc şi se propagă împreună. Doar o
mică parte din undele electromagnetice pot fi percepute de către ochiul uman, acelea le
numim lumină sau radiaţie vizibilă. Radiaţia vizibilă are lungimi de undă cuprinse
aproximativ în intervalul 350nm - 750 nm.
In 1905 Albert Einstein readuce în discuţie natura luminii arătând că anumite fenomene
fizice nu pot fi explicate decât dacă se admite că în anumite situaţii lumina se comportă ca
un grup de particule cu proprietăţi extrem de speciale numite fotoni.
DCI©2020
Ce este lumina?
„dualismul undă – corpuscul”
La ora actuală se consideră că
lumina are o comportare duală adică
poate fi atât undă cât şi particulă.
DCI©2020
Optica ondulatorie
• Natura luminii
optică

DCI©2020
Dispersia luminii
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Light_dispersion_conceptual_waves.gif
Dispersia luminii în prisma optică
DCI©2020
A – unghiul prismei (unghiul refringent)
Dispersia luminii
A n – indicele de refracție al prismei
naer  1 naer  1 i – unghi de incidență
i’ – unghi de emergență
SI1 – raza incidentă

i'
i r' I2
I1 r I2E – raza emergentă
E
S
n Legea refracției:
B C sin i sin r ' 1
 n, 
sin r sin i ' n
DCI©2020
http://oer2go.org/mods/en-
Dispersia luminii boundless/www.boundless.com/physics/textbooks/boundless-
physics-textbook/wave-optics-26/further-topics-
Dispersia luminii în prisma optică 176/dispersion-of-the-visible-spectrum-645-6065/index.html
Dispersia luminii este

fenomenul de variație
a indicelui de refracție
cu lungimea de undă
(frecvența undei
electromagnetice)
Roșu
Orange
n   r r Galben
Verde
Albastru
Indigo
Violet
DCI©2020
Dispersia luminii
https://www.britannica.com/science/light
Spectrul vizibil:
DCI©2020
Dispersia luminii
Dispersia luminii în prisma optică
Legea refracției:
sin i sin i
 nR ,  nV
sin rR sin rV
i rV rR
sin rV nR
 , Roșu
Orange
sin rR nV Galben
Verde
rV  rR  nR  nV Albastru
Indigo
Violet
DCI©2020
Dispersia luminii
sin rV nR
 , rV  rR  nR  nV
sin rR nV
Dar R  V ,  R  V , nR  nV  dispersie normală
Dacă R  V ,  R  V , nR  nV  dispersie anormală
Dispersie normală: indicele de refracție crește cu creșterea frecvenței (descreșterea lungimii

de undă)
Dispersie anomală: indicele de refracție scade cu creșterea frecvenței (descreșterea lungimii
de undă)
DCI©2020
http://oer2go.org/mods/en-
Dispersia luminii boundless/www.boundless.com/physics/textbooks/boundless-
physics-textbook/wave-optics-26/further-topics-
176/dispersion-of-the-visible-spectrum-645-6065/index.html
Dispersia luminii explică formarea

curcubeului:
DCI©2020
Dispersia luminii https://nature.desktopnexus.com/wallpaper/2389039/
Dispersia luminii explică formarea

curcubeului
DCI©2020
Optica ondulatorie
• Natura luminii
optică

DCI©2020
Interferența luminii
Interferența luminii este fenomenul de suprapunere (compunere) a undelor luminoase
coerente.
Undele coerente sunt unde care au aceeași frecvență și diferența de fază constantă.
Condiții:
• Sursele de lumină trebuie să fie coerente, adică să se mențină diferența de fază
între ele constantă.
• Sursele de lumină trebuie să fie monocromatice, având o singură lungime de undă
(o singură frecvență)
Rezultatul interferenței este o distribuție spațială de maxime și minime ale intensității

undei luminoase, numite franje de interferență.
DCI©2020
Interferența undelor pe apă:

• A – maxim de interferență Interferența luminii:
• B – minim de interferență • (a) compunerea undelor sferice
• (b) figura de interferență (franje de interferență)
DCI©2020
Interferența constructivă
produce maxime de interferență
(franje luminoase)
în fază
Interferența distructivă produce

minime de interferență (franje
întunecoase)
în
opoziție
DCI©2020
(a), (b): interferență constructivă (c): interferență distructivă
DCI©2020
DISTRIBUȚIA INTENSITĂȚII LUMINII
Intensitatea undei electromagnetice (I) reprezintă energia câmpului electromagnetic

transportată de undă prin unitatea de arie, în unitatea de timp.
Wel  mg 1 0 !!! Intensitatea undei

I  I  E0
2
S  t 2 0 electromagnetice este direct

proporțională cu pătratul
JW amplitudinii intensității
 I SI  2  2
m s m câmpului electric.
DCI©2020
În punctul P:
E1  E01 sin t
x E2  E02 sin t   
S1
S2 2
  r

Diferența de fază Diferența de drum
DCI©2020
În punctul P:
E1  E01 sin t
x E2  E02 sin t   
S1
Câmpul rezultant în punctul P:
S2
EP  E1  E2
Intensitatea luminii în punctul P:

I  EP2  E1  E2  E12  E22  2 E1  E2
DCI©2020
I  EP2  E1  E2  E12  E22  2 E1  E2
x
S1 termen de
interferență
S2
E1  E2  0  EP2  E12  E22  I  I1  I 2  distribuție uniformă a

intensității luminii
distribuție neuniformă a
E1  E2  0  E 2
P  E
1
2
 E  I  I1  I 2  intensității luminii, apar
2
2
franje de interferență
DCI©2020
I  EP2  E1  E2  E12  E22  2 E1  E2
x
S1 termen de
interferență
S2 Condiția necesară și suficientă pentru ca două unde
să interfere într-un anumit loc din spațiu este:
E1  E2  0
I  I1  I 2  Energia luminoasă este distribuită în spațiu în mod neuniform

(nu este contrazisă legea conservării energiei)
DCI©2020
INTERFERENȚĂ NELOCALIZATĂ: DISPOZITIVUL YOUNG
În fiecare punct de pe ecran se compun două
unde coerente care provin de la aceeași sursă:
E1  E0 sin t
E2  E0 sin t   
Sursă de EP  E1  E2  E0 sin t  sin t    

lumină Ecran cu Ecran de
două fante observație
ab a b
sin a  sin b  2sin cos
2 2
DCI©2020
ab a b
sin a  sin b  2sin cos
2 2
Sursă de
lumină Ecran cu       
EP  2 E0 cos sin  t    EP 0 sin  t 
Ecran de

2  2   2 
Amplitudinea câmpului rezultant
depinde de diferența de fază
 2  
I E 2
P  4 E cos
2
0 sin  t 
2

2  2 
DCI©2020
   1
Valoarea medie în timp de o perioadă: sin  t 
2
 
 2  2
Sursă de
lumină Ecran cu
Ecran de
 2 
I  2 E cos
2
0
2
 I  I max cos 
2 2
 
I  I max dacă cos 1  2
 0,  , 2 ,...    2k , k 
2 2
2    3
I  0 dacă cos 0    ,  ,...     2k  1  , k 
2 2 2 2
DCI©2020
2
  r

x
S1
S2 Diferența de fază Diferența de drum

r  r2  r1
2 
Condiția de maxim de interferență:   r  2k  r  2k  k, k 
 2
2 
Condiția de minim de interferență:   r   2k  1   r   2k  1 , k 
 2
DCI©2020
Drumul optic este produsul dintre drumul geometric
parcurs de lumină printr-un mediu și indicele de refracție
al acelui mediu.
S1
x
Drumul optic: r   n  r (n – indice de refracție)
S2 Diferența de drum optic:    r   n  r  n  r2  r1 

r  r2  r1
Condiția de maxim de interferență: diferența de 
drum optic este multiplu par de λ/2
n  r  2k  k, k 
2
Condiția de minim de interferență: diferența de 
n  r   2k  1 , k 
drum optic este multiplu impar de λ/2 2
DCI©2020
POZIȚIILE MAXIMELOR ȘI MINIMELOR PE ECRAN
r1
S1 x
2l r2
S
S2 D
Cu dispozitivul Young de obține interferență nelocalizată. Figura de interferență
se observă pentru diferite poziții ale ecranului, distanța dintre paravanul cu fante
și ecran, D, fiind de ordinul metrilor (de regulă, 1m – 4m).
DCI©2020
θ r1
S1 x
2l θ r2
S
S2 r  r2  r1
D
x r r  D
tg sin     x
D 2l 2l
DCI©2020
r  D Considerăm că dispozitivul Young se află în aer, naer=1.
x
2l

Condiția de maxim de interferență: r  2k  k, k   x
2
D
xk _ max k
2l

Condiția de minim de interferență: r   2k  1 , k 
2
2k  1 D
xk _ min  
2 2l
DCI©2020
Considerăm că dispozitivul Young se află în aer, naer=1.
k  2  maximul de ordinul al II-lea

i D
k  1  maximul de ordinul I xk _ max k
2l
i
k  0  maximul central
i
k  1  maximul de ordinul I 2k  1 D
xk _ min  
i 2 2l
k  2  maximul de ordinul al II-lea
INTERFRANJA (i) reprezintă distanța dintre două maxime (sau

dintre două minime) de interferență consecutive.
DCI©2020
Considerăm că dispozitivul Young se află în aer, naer=1.
i INTERFRANJA (i) reprezintă distanța dintre două maxime
i (sau dintre două minime) de interferență consecutive
i
i D D
i i  xk 1_ max  xk _ max   k  1  k 
2l 2l
i
i D
i
i
i
2l
DCI©2020
DISPOZITIVUL YOUNG: cazuri particulare
1. Considerăm că dispozitivul Young se află într-un lichid cu indicele de refracție n
 
Condiția de maxim de interferență: n  r  2k  k, k   r  k
2 n
x r r  D
Pozițiile maximelor pe ecran: tg sin     x
D 2l 2l
D D iaer
 xk _ max k
2l  n
 i  Interfranja devine de n ori nai
2l  n n mică dacă dispozitivul Young

se introduce într-un lichid cu
indicele de refracție n.
DCI©2020
2. Considerăm că dispozitivul Young este iluminat cu lumină albă
Maxime de ordin superior: colorate
Maximul central: lumină albă
Maxime de ordin superior: colorate
DCI©2020

Pentru maximul central condiția de maxim de interferență
este îndeplinită pentru toate lungimile de undă:

r  2k  k,
2
Maxim central: k  0, r  0  k  0
DCI©2020
Maximul k = 1, pentru λroșu

iroșu
Maximul k = 1, pentru λviolet
iviolet
Diferențele de drum și rrosu  k rosu , rviolet  k violet ,
interfranjele sunt Drosu Dviolet
diferite pentru diferite irosu  , iviolet  ,
2l 2l
lungimi de undă:
rosu  violet  irosu  iviolet
DCI©2020
Interferența luminii Sursa S
coborâtă sub
DISPOZITIVUL YOUNG: cazuri particulare axa de
3. Dispozitivul Young cu sursa deplasată paralel cu planul fantelor simetrie
θ r1
r0 Δx
2l θ r2
h α
S
α r Sursa S pe
axa de
d D simetrie
Δx – deplasarea figurii de interferență

(deplasarea maximului central)
DCI©2020
coborâtă sub
θ r1
r0 Δx
2l θ r2
h α
S
α r Sursa S pe
axa de
d D simetrie
   r02  r2    r01  r1   0 (pentru maximul central)  r2  r1  r01  r02  r  r0

x r x  2l h r0 h  2l
tg sin     r  , tg sin     r0 
D 2l D d 2l d
DCI©2020
coborâtă sub
θ r1
r0 Δx
2l θ r2
h α
S
α r Sursa S pe
axa de
d D simetrie
x  2l h  2l hD
Din r  r0 , r  , r0   x 
D d d
DCI©2020
coborâtă sub
θ r1
r0 Δx
2l θ r2
h α
S
α r Sursa S pe
axa de
d D simetrie
• Figura de interferență se deplasează cu Δx în sens opus
deplasării sursei (sistemul de franje urcă dacă sursa de lumină hD
coboară). x 
• Interfranja nu se modifică.
d
DCI©2020
Interferența luminii Lama plasată
în dreptul
DISPOZITIVUL YOUNG: cazuri particulare fantei
4. Dispozitivul Young cu lamă transparentă în calea unui fascicul superioare
e r1
S1 Δx
n
S 2l θ r2
θ n – indicele de refracție al lamei
e – grosimea lamei Fără lamă
S2 r
D
  r2   r1  e  ne   0 (pentru maximul central)  r2  r1  e  n  1  r  e  n  1
x r r  D e  n  1  D
tg sin     x   x 
D 2l 2l 2l
DCI©2020
Interferența luminii Lama plasată
în dreptul
DISPOZITIVUL YOUNG: cazuri particulare fantei
4. Dispozitivul Young cu lamă transparentă în calea unui fascicul superioare
e r1
S1 Δx
n
S 2l θ r2
θ n – indicele de refracție al lamei
e – grosimea lamei Fără lamă
S2 r
D
• Figura de interferență se deplasează cu Δx în sensul în care se
află fanta în dreptul căreia a fost plasată lama (sistemul de
franje urcă dacă fanta S1 este acoperită de lamă). e  n  1  D
x 
• Interfranja nu se modifică. 2l
DCI©2020
https://en.wikipedia.org/wiki/Thin-film_optics
INTERFERENȚĂ LOCALIZATĂ: LAMA CU FEȚE PLAN-PARALELE

Interferența în lame (”thin film” = peliculă subțire) este un fenomen natural în care undele
luminoase reflectate (sau refractate) de limitele superioară și inferioară ale unei pelicule subțiri
interferă, producând maxime și minime de interferență în lumină reflectată (sau refractată).
Interferență în lumină monocromatică Interferență în lumină albă Interferență în lumină reflectată pe

(galbenă) pe o peliculă de apă cu reflectată pe o peliculă stratul degivrant care acoperă
săpun. Zonele întunecoase sunt cele în neuniformă de motorină pe geamul. Grosimea peliculei este
care se produce interferență distructivă, apa de pe asfalt. neuniformă.
iar culoarea galbenă nu se vede. În benzile colorate lipsesc culori pentru care se produce interferență distructivă.
DCI©2020
S 1
2 n – indicele de refracție al lamei
d – grosimea lamei
Aer
• Interferența în lumină reflectată se

Lamă n d datorează suprapunerii razelor 1 și 2
• Interferența în lumină refractată se
datorează suprapunerii razelor 3 și 4.
Aer
4
3
DCI©2020
1 Interferența în lumină reflectată
S 2
D Diferența de drum optic (razele 1 și 2):
Aer i   
i   n  AB  BC    AD      2nAB  AD 
A E C 
2  2
Lamă r !!! Prin reflexie pe un mediu mai refringent, în punctul A, se
n d
r schimbă faza undei 1 cu π, echivalentă cu o diferență de drum
de λ/2 („pierde o semilungime de undă”).
B BE d d
Aer cos r    AB 
AB AB cos r
AD AD AE
sin i   , tgr   AD  2d sin i tgr
AC 2 AE d
DCI©2020
S 2 Diferența de drum optic (razele 1 și 2):
D
 d
Aer i   2nAB  AD  , AB  , AD  2d sin i tgr 
i 2 cos r
A E C d 
  2n  2d sin i tgr  
Lamă r cos r 2
n d d sin r 
r   2n  2d sin i 
cos r cos r 2
B
Aer
sin i d sin 2 r 
Legea refracției:  n  sin i  n sin r    2n  2nd  
sin r cos r cos r 2
  
  2n
d
cos r
1  sin 2
r  
2
   2n
d
cos r
cos 2 r  
2
  2nd cos r 
2
DCI©2020
S 2
D
Aer i
i Diferența de drum optic (razele 1 și 2):
A E C

Lamă r
n d
  2nd cos r 
r 2
B
Aer
 
Dacă   2nd cos r   2k , k  MAXIM DE INTERFERENŢĂ
2 2
 
Dacă   2nd cos r    2k  1 , k   MINIM DE INTERFERENŢĂ
2 2
DCI©2020
1 2
Interferența în lumină refractată (transmisă)
S
La incidență normală:
Aer i=0 
r=0 i0  r0    2nd 
2
Lamă n d
Aer
 
Dacă   2nd   2k , k  MAXIM DE INTERFERENŢĂ
2 2
 
Dacă   2nd    2k  1 , k   MINIM DE INTERFERENŢĂ
2 2
DCI©2020
S Interferența în lumină refractată (transmisă)
Diferența de drum optic (razele 3 și 4):
i
Aer B
  n  AB  BC   AD    2nAB  AD
Lamă r n d
  2nd cos r
C
Aer
A i
D i
4
3
DCI©2020
S Interferența în lumină refractată (transmisă)
La incidență normală:
Aer i=0
i0  r0    2nd
Lamă n d
Aer
3 4
DCI©2020
• În lama cu fețe plan-paralele de obține interferență

localizată. Figura de interferență se observă pe
suprafața lamei cu privirea neacomodată sau în
planul focal al unei lentile convergente.
• Figura de interferență conține franje de egală
înclinare la care contribuie raze care ajung pe lamă
sub același unghi de incidență.
DCI©2020
APLICAȚIE: stratul antireflex depus pe lentile
d
Exemplu :
n0 1
n1  1, 22
!!! Ambele raze reflectate R1 și R2 se întorc ns  1,5
cu pierdere de λ/2 datorată reflexiei pe un

mediu mai refringent (n1>n0, ns>n1), deci la d
incidență normală diferența de drum optic 4n1
este 𝛿 = 2𝑛1 𝑑.
 
  2n1d  2   interferență distructivă, deci unda transmisă (T) are intensitate mare.
4 2
DCI©2020
INTERFERENȚĂ LOCALIZATĂ: PANA OPTICĂ
Pana optică reprezintă un mediu optic semitransparent cu fețe plane și de grosime variabilă,
cu ajutorul căruia se obțin franje de interferență în reflexie sau în transmisie. Pentru variații
mici ale grosimii penei și pentru incidențe ale radiației apropiate incidenței normale, franjele
sunt localizate pe fața penei și se numesc franje de egală grosime.
S 1 2
Unghiul penei:  o
1
Pana
Aer optică
α n
Aer
Planul de localizarea a franjelor de interferență
DCI©2020

  2nd  
2
 
1  2nd k   k  ,  2  2nd k 1    k  1  
2 2 2
1 
 2  1  2n  d k 1  d k     d k 1  d k 
2n
d k 1  d k 
α
Dar tg   
Aer i 2ni
dk dk+1
α n 
INTERFRANJA: i
2n
Aer i
DCI©2020
https://www.animations.physics.unsw.ed
u.au/jw/light/soap-bubbles.htm

APLICAȚIE: peliculă de apă, detergent și glicerină
Pelicula are grosimi diferite deoarece glicerina

coboară sub efectul gravitației. Pelicula este
mai subțire în regiunea superioară decât în
regiunea inferioară.
În lumină albă se observă franje orizontale

colorate, numite franje „de egală grosime”
(se vede aceeași culoare în zone în care
pelicula are aceeași grosime).
DCI©2020
APLICAȚIE: inelele lui Newton
DCI©2020
APLICAȚIE: verificarea planeității unei suprafețe: pana cu aer
Fig. a Fig. b
Imperfecțiunile suprafețelor se observă în figura de interferență. Franjele inegale și
având curburi diferite indică diferite grosimi ale lentilei (fig. a) sau lamei (fig. b).
DCI©2020
Aplicație: interferometrul Michelson, unde gravitaționale
Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory (LIGO)

Observăm cele două brațe perpendiculare (4 km) ale interferometrului Michelson.
DCI©2020
Optica ondulatorie
• Natura luminii
optică

DCI©2020
Difracția luminii
Difracția luminii este fenomenul de ocolire a obstacolelor de către undele luminoase, când
dimensiunile obstacolelor sunt comparabile, ca ordin de mărime, cu lungimea de undă a
luminii. Fenomenul este însoțit de formarea maximelor și minimelor intensității luminoase la
limita de separare între lumină și umbra geometrică.
Difracția undelor
mecanice (valurilor)
DCI©2020
Difracția luminii https://en.wikipedia.org/wiki/Huyge
ns%E2%80%93Fresnel_principle
Principiul Huygens – Fresnel:
Fiecare punct al unui front de undă poate fi considerat
o sursă secundară de unde sferice, iar frontul undei la
un moment ulterior reprezintă înfășurătoarea
(suprafața tangentă) fronturilor undelor secundare.
Undele secundare sunt coerente și interferă unele
cu altele.
Zonă întunecoasă observată

prin difracția luminii care
trece printre degetele foarte
apropiate
DCI©2020
Difracția luminii
Difracția Fraunhoffer și difracția Fresnel
Difracția Fraunhoffer (far-field diffraction): difracție în lumină paralelă, se poate neglija
curbura frontului de undă, se consideră că unda incidentă este undă plană.
Difracția Fresnel (near-field diffraction): difracție în lumină divergentă, nu se poate neglija

curbura frontului de undă, unda incidentă este undă sferică.
DCI©2020
https://openstax.org/subjects/science
Difracția luminii http://hyperphysics.phy-
Difracția Fraunhoffer pe o fantă astr.gsu.edu/hbase/phyopt/fraungeo.html#c2
DCI©2020
Difracția luminii
DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție
Rețeaua de difracție: este un sistem de fante înguste, rectilinii, paralele, echidistante și
foarte apropiate una de alta.
• L: lungimea totală a rețelei
b • N: numărul de trăsături (zgârieturi)
a • a: lățimea unui spațiu transparent
• b: lățimea unei trăsături
• l = a + b: constanta rețelei
L l • n: numărul de trăsături (zgârieturi)
pe unitatea de lungime.
N L 1
n , l 
L N n
DCI©2020
Difracția luminii • i: unghiul de incidență
DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție • α: unghiul de difracție
k  2  maximul de ordinul al II-lea

i α k  1  maximul de ordinul I
k  1  maximul de ordinul I
Rețea de difracție
k  2  maximul de ordinul al II-lea
DCI©2020
Lentilă convergentă https://fizicaliceu.com Ecran
DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție: • α: unghiul de difracție
diferența de drum
i f
α Diferența de drum optic:   1   2
  l sin i  l sin  
i l α α   l  sin i  sin  
δ1 δ2
DCI©2020
diferența de drum
i f
α Diferența de drum optic:   1   2
δ2   l sin i  l sin  
i l   l  sin i  sin  
δ1 α α
DCI©2020
Condiția de MAXIM
  1   2
Diferența de drum optic:
  l sin i  l sin     l  sin i  sin  
Condiția de maxim de difracție:   l  sin i  sin    k  , k 
DCI©2020
Numărul maxim de franje
Condiția de maxim de difracție:   l  sin i  sin    k  , k 

Numărul maxim de franje de difracție se obține din condiția:    sin   1
2
k
 sin    sin i 
l
 k l 1  sin i   l 1  sin i  
  sin i  1  k   k1max    (deasupra maximului central)
 l    
 
 k l 1  sin i   l 1  sin i  
 l  sin i  1   k  
  k2max  

 (sub maximul central)
  
N max_ franje  k1max  k2max  1

franja centrală
DCI©2020
Difracția luminii • i = 0: unghiul de incidență
DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție. • α: unghiul de difracție
Incidență normală (i = 0):
Diferența de drum optic:   l  sin 0  sin      l sin 
Condiția de maxim de difracție:   l sin   k  , k 

Numărul maxim de franje de difracție, la incidență normală:    sin   1
2
k k l l 
sin    1  k  kmax   
l l   
N max_ franje  2kmax  1
franja centrală
DCI©2020
Difracția luminii • i = 0: unghiul de incidență
DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție. • α: unghiul de difracție
Incidență normală (i = 0), determinarea lungimii de undă:
Condiția de maxim de difracție:   l sin   k  , k 

x x lx x
Pentru unghiuri de difracție foarte mici: sin  tg   l  k    
f f kf kfn
α α x
f
DCI©2020
https://courses.lumenlearning.com/physics/chapter/27-4-
Difracția luminii multiple-slit-diffraction/
DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție:

lumină albă kf  kf rosu kf violet
x  xrosu  , xviolet  ,
l l l
rosu  violet  xrosu  xviolet
xviolet xroșu Rețea de

difracție
Prismă
optică
DCI©2020
https://www.researchgate.net/publication/261263539
Difracția luminii https://en.wikipedia.org/wiki/X-ray_crystallography
Aplicații:
Difracție Bragg cu raze X pe cristale:

determinarea distanțelor interatomice
Difracție în lumină reflectată pe un CD.
Structura suprafeței acționează ca o rețea Condiția de maxim de difracție:
de difracție. 2d sin   k  , k 
DCI©2020
Difracția luminii
Aplicații:
Difracție în lumină reflectată pe o aripă de fluture care acționează

ca o rețea de difracție.
DCI©2020
Optica ondulatorie
• Natura luminii
optică

DCI©2020
Polarizarea luminii
LUMINĂ NATURALĂ (NEPOLARIZATĂ). LUMINĂ POLARIZATĂ
E
E E
E
E
axa de
polarizare
Lumină naturală (nepolarizată): vectorul Lumină liniar polarizată: vectorul

intensitate a câmpului electric oscilează pe intensitate a câmpului electric
toate direcțiile conținute în planul oscilează pe o singură direcție
perpendicular pe direcția de propagare. perpendiculară pe direcția de
propagare, numită axă de polarizare.
DCI©2020
Polarizarea luminii
LUMINĂ NATURALĂ (NEPOLARIZATĂ). LUMINĂ POLARIZATĂ
Lumină parțial polarizată: vectorul

intensitate a câmpului electric oscilează pe
E diferite direcții perpendiculare pe direcția de
E propagare, dar există o direcție privilegiată
de oscilație.
E
E
axa principală
de polarizare
DCI©2020
Polarizarea luminii
METODE DE POLARIZARE
• Polarizare prin reflexie (pe suprafețe dielectrice)

• Polarizare prin dicroism (filtru polarizor, cristal dicroic)
• Polarizare prin refracție (birefringența)
• Polarizare prin împrăștiere (scattering)
DCI©2020
Polarizarea luminii În general, raza reflectată și
POLARIZAREA PRIN REFLEXIE cea refractată sunt parțial
polarizate:
E • Raza reflectată: axa
E principală de polarizare
este paralelă cu suprafața
E i i’ de separare a celor două
E medii
n1 • Raza reflectată: axa
n2 r principală de polarizare
este conținută în planul de
incidență (determinat de
razele de lumină)
DCI©2020
Legea lui Brewster:
Polarizarea luminii Raza reflectată este liniar polarizată
POLARIZAREA PRIN REFLEXIE când unghiul dintre razele reflectată și
refractată este 𝟗𝟎o , adică la incidență
E Brewster (iB – unghiul Brewster).
E
E iB i’ i ' r  90o , i '  iB  r  90o  iB

E o
n1 90 sin iB n2 sin iB n2
n2    
r sin r n1 sin  90  iB  n1
o
sin iB n2

cos iB n1
n2
Legea lui Brewster: tgiB   n21
n1
DCI©2020
Polarizarea luminii
POLARIZAREA PRIN DICROISM (FILTRU POLARIZOR, CRISTAL DICROIC)
Dicroism: absorbția selectivă a unei componente ortogonale a fasciculului incident.
axa de polarizare axa de polarizare
O fantă verticală permite trecerea undei polarizate vertical, dar blochează unda polarizată
orizontal.
DCI©2020
Polarizarea luminii
Polarizor Polarizor
Axa Polarizor (analizor)

Axa Polarizor (analizor)
Axa
Axa
Axele de polarizare sunt paralele Axele de polarizare sunt perpendiculare
Axa de polarizare este direcția pe care intensitatea câmpului electric al undei trece prin
filtrul polarizor, celelalte componente ale câmpului fiind absorbite.
DCI©2020
Polarizarea luminii
Polarizor (analizor)
Polarizor
DCI©2020
Polarizarea luminii
FILTRU POLARIZOR: conține molecule lungi.
Axa de polarizare • Componenta câmpului electric perpendiculară pe
lanțul molecular trece prin filtru.
• Componenta câmpului electric paralelă la lanțul
molecular nu trece prin filtru (este absorbită).
moleculă lungă (atomii sunt

dispuși în formă de „lanț”)
Axa de polarizare este direcția pe care intensitatea câmpului electric al undei trece prin
filtrul polarizor, celelalte componente ale câmpului fiind absorbite.
DCI©2020
Polarizarea luminii
POLARIZAREA PRIN DICROISM (FILTRU POLAROID, CRISTAL DICROIC)
0 Polarizor E  E0 cos 
Axa Intensitatea undei este direct proporțională

cu pătratul intensității câmpului electric.
0
E 2  E02 cos 2  
0
Legea lui Malus: I  I 0 cos  2
DCI©2020
Polarizarea luminii
POLARIZAREA PRIN BIREFRINGENȚĂ
Birefringența: proprietatea optică a unor materiale care au indicele de refracție dependent de
polarizare și de direcția de propagare a luminii. Materialele birefringente sunt anizotrope,
având indici de refracție diferiți pe diferite direcții.
Lumină
nepolarizată Cristal birefringent
Fascicule polarizate pe
direcții perpendiculare
DCI©2020
https://www.dreamstime.com/photos-images/birefringence.html
Polarizarea luminii
POLARIZAREA PRIN BIREFRINGENȚĂ
Literele, privite prin refracție, apar

dublate datorită birefringenței.
Dublă refracție în carbonat de calciu cristalizat (calcit),
numit și „spat de Islanda”.
DCI©2020
Polarizarea luminii
POLARIZAREA PRIN ÎMPRĂȘTIERE (SCATTERING)
MOLECULĂ
Lumină nepolarizată Lumină nepolarizată
Lumină
parțial
polarizată
Lumină
polarizată
DCI©2020
Polarizarea luminii https://www.optipro.ro/lentile-
ochelari/cum-e-cu-lentile-polarizante/
Aplicație: ochelari de soare cu lentile polarizoare
Lumina soarelui, reflectată pe apă, este polarizată

pe direcție orizontală, paralelă cu suprafața apei.
Ochelarii de soare cu lentile polarizoare au în

interior folii subțiri polarizoare, care elimină
reflexiile deranjante din plan orizontal (de pe apă,
șosea, zăpadă etc.) și permit trecerea luminii
polarizate în plan vertical.
DCI©2020
Referințe
• http://www.quarq.ro/optica/natura%20luminii.html
• https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Light_dispersion_conceptual_waves.gif
• http://oer2go.org/mods/en-boundless/www.boundless.com/physics/textbooks/boundless-physics-textbook/wave-
optics-26/further-topics-176/dispersion-of-the-visible-spectrum-645-6065/index.html
• https://nature.desktopnexus.com/wallpaper/2389039/
• https://www.britannica.com/science/light
• https://www3.nd.edu/~amoukasi/CBE30361/Useful%20files/Interference%20of%20Light%20Waves.pdf
• https://en.wikipedia.org/wiki/Thin-film_optics
• https://www.animations.physics.unsw.edu.au/jw/light/soap-bubbles.htm
• https://en.wikipedia.org/wiki/Huygens%E2%80%93Fresnel_principle
• http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/phyopt/fraungeo.html#c2
• https://openstax.org/subjects/science
• https://en.wikipedia.org/wiki/Diffraction_grating
• https://courses.lumenlearning.com/physics/chapter/27-4-multiple-slit-diffraction/
• https://www.researchgate.net/publication/261263539
• https://en.wikipedia.org/wiki/X-ray_crystallography
• https://en.wikipedia.org/wiki/Birefringence
• https://www.dreamstime.com/photos-images/birefringence.html
• https://en.wikipedia.org/wiki/Polarization_(waves)
• https://www.optipro.ro/lentile-ochelari/cum-e-cu-lentile-polarizante/
DCI©2020

Optica Ondulatorie - Final .02

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Optica Ondulatorie - Final .02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ștefan Ștefănescu, Costin-Ionuț Dobrotă

COLEGIUL NAȚIONAL „DIMITRIE CANTEMIR” ONEȘTI

• Difracția luminii. Rețeaua de difracție

• Difracția luminii. Rețeaua de difracție

Dispersia luminii în prisma optică

naer  1 naer  1 i – unghi de incidență

SI1 – raza incidentă

Dispersia luminii este

Dacă R  V ,  R  V , nR  nV  dispersie anormală

Dispersie normală: indicele de refracție crește cu creșterea frecvenței (descreșterea lungimii

Dispersia luminii explică formarea

Dispersia luminii explică formarea

• Difracția luminii. Rețeaua de difracție

Rezultatul interferenței este o distribuție spațială de maxime și minime ale intensității

Interferența undelor pe apă:

Interferența distructivă produce

(a), (b): interferență constructivă (c): interferență distructivă

Intensitatea undei electromagnetice (I) reprezintă energia câmpului electromagnetic

Wel  mg 1 0 !!! Intensitatea undei

S  t 2 0 electromagnetice este direct

Diferența de fază Diferența de drum

Intensitatea luminii în punctul P:

E1  E2  0  EP2  E12  E22  I  I1  I 2  distribuție uniformă a

I  I1  I 2  Energia luminoasă este distribuită în spațiu în mod neuniform

Sursă de EP  E1  E2  E0 sin t  sin t    

S2 Diferența de fază Diferența de drum

S2 Diferența de drum optic:    r   n  r  n  r2  r1 

k  2  maximul de ordinul al II-lea

INTERFRANJA (i) reprezintă distanța dintre două maxime (sau

2l  n n mică dacă dispozitivul Young

Maxime de ordin superior: colorate

Maximul central: lumină albă

Maxime de ordin superior: colorate

Maximul central: lumină albă

Maximul k = 1, pentru λroșu

Δx – deplasarea figurii de interferență

   r02  r2    r01  r1   0 (pentru maximul central)  r2  r1  r01  r02  r  r0

INTERFERENȚĂ LOCALIZATĂ: LAMA CU FEȚE PLAN-PARALELE

Interferență în lumină monocromatică Interferență în lumină albă Interferență în lumină reflectată pe

• Interferența în lumină reflectată se

• În lama cu fețe plan-paralele de obține interferență

INTERFERENȚĂ LOCALIZATĂ: PANA OPTICĂ

Pelicula are grosimi diferite deoarece glicerina

În lumină albă se observă franje orizontale

Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory (LIGO)

• Difracția luminii. Rețeaua de difracție

Zonă întunecoasă observată

Difracția Fresnel (near-field diffraction): difracție în lumină divergentă, nu se poate neglija

k  2  maximul de ordinul al II-lea

Condiția de maxim de difracție:   l  sin i  sin    k  , k 

N max_ franje  k1max  k2max  1

Condiția de maxim de difracție:   l sin   k  , k 

Condiția de maxim de difracție:   l sin   k  , k 

DIFRACȚIA Fraunhoffer prin rețeaua de difracție:

xviolet xroșu Rețea de

Difracție Bragg cu raze X pe cristale:

Difracție în lumină reflectată pe o aripă de fluture care acționează

• Difracția luminii. Rețeaua de difracție

Lumină naturală (nepolarizată): vectorul Lumină liniar polarizată: vectorul

Lumină parțial polarizată: vectorul

• Polarizare prin reflexie (pe suprafețe dielectrice)

E iB i’ i ' r  90o , i '  iB  r  90o  iB