Dofinilio

ApIicalii
encmenul 3e in!cnrcere n luminii in me3iul 3in cnre n eni!,
n!unci cnn3 in!nlne!e unrnfn!n 3e ennrnre 3in!re 3cun me3ii 3iferi!e e
nume!e reflexin luminii.
ecnrece 3rumul unei rnze 3e luming nu 3enin3e 3e enul
ei 3e nrcnnanre , imnainen 3in fiaurg ncn!e fi ccni3ern!g
izcr i izcrul imnaine. Jele 3cug nunc!e , ciec! i
imnaine e numec nunc!e ccnuan!e. Imnainen unui
nunc! cxinu!g cu nu!crul unui i!em cn!ic e nume!e
renlg, n!unci cnn3 e cxine 3in in!erecxin rnzelcr 3e
luming i ir!unlg 3ncg e cxine 3in in!erecxin
nrelunairilcr nce!cr rnze.
ncg c rnzg 3e luming nunae ln unrnfnxn 3e ennrnre
3in!re 3cug me3ii, en e n!cnrce n me3iul 3in cnre n eni!
cAimnn3u-i 3irecxin 3e nrcnnanre. encmenul e
nume!e reflexie.
$
#

7
i
c!nxii:
I~ncrmnln ln unrnfnxn 3e ennrnre
5I~rnzn inci3en!g
IK~rnzn reflec!n!g
i~unaAi 3e inci3enxg
r~unaAi 3e reflexie
eaile reflexiei un!:
) rnzn inci3en!n, ncrmnln i rnzn reflec!n!n e anec
in ncelni nlnn;
z) unaAiul 3e reflexie e!e eanl cu unaAiul 3e
inci3en!n.
&necri, reflexin e nrc3uce fgrg refrncxie. Ace! fencmen e
nume!e reflexin !c!nlg i e nrc3uce n!unci cnn3 luminn !rece
3in!r-un me3iu cu in3ice 3e refrnc!ie mni mnre {ex.nnn),in!r-unul
cu in3ice 3e refrnc!ie mni mic {ner), nen!ru un nnumi! unaAi 3e
inci3en!n numi! unaAi limi!n {l) r ~ ?^, rnzn refrnc!n!n nnn3
3irec!in unrnfe!ei 3e ennrnre 3in!re cele 3cun me3ii.
&naAiul limi!n e cnlculenzncu fcrmuln
1
2
sin
3
3

!7in inte72ediul 7eIlexiei totale se pot
t7ans2ite se2nale TV,7adio, inte7net,
p7in Iib7e optice, chia7 daca acestea
nu sunt d7epte
RefIexia totaIa este un
fenomen optic care are loc
atunci cand o radiatie
electromagnetica atinge
limita dintre doua medii cu
indici de refractie diferiti,la un
unghi cu normala la
suprafata de separatie mai
mare decat un unghi
limta,numit unghi critic.
Cu rosu, incidenta
unei raze la suprafata de
separatie la un unghi mai mic
dect unghiul critic.. Cu
albastru, incidenta la un
unghi mai mare dect
unghiul critic .
ibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor,
unde permit transmisii pe distane mai mari i la largimi de banda mai
mari dect alte medii de comunicaie.
umina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne
totale. Aceasta face fibra s se comporte caghid de unda. ibrele care
suport mai multe ci de propagare sau moduri transversale se numesc
fibre multimodale (MM, iar cele ce suport un singur mod sunt fibre
monomodale (SM.
Dac lo uili alonl Ia o singu7 fil7 oplic o s vozi c a7o u72loa7oIo
p7li
W2iozuI - conl7uI sulli7o aI fil7oi po undo ci7cuI Iu2ina:
WLnvoIisuI- 2alo7iaIuI oplic din afa7 ca7o Lnconjoa7 2iozuI si 7ofIocl
Iu2in Lnapoi Ln oI:
W2odiuI p7oloclo7- LnvoIis do pIaslic ca7o p7olojoaz fil7a do sl7icaciuni si
u2ozoaIa.
Tohnic vo7lind, l7ans2isia daloIo7 p7in fil7a oplica so lazoaza po
convo7sia i2puIsu7iIo7 oIocl7ico in Iu2ina. Acoasla oslo apoi l7ans2isa
p7in 2anunchiu7i do fil7o oplico pana Ia doslinalio, undo oslo
7oconvo7lila in i2puIsu7i oIocl7ico.
glinzile sunt elemente optice cu suprafete metalizate care au
proprietatea de a reflecta lumina. n functie de forma suprafetelor
reflecttoare exist mai multe tipuri de oglinzi: plane, sferice,
parabolice.
efinitie
ApIicatii
#efractia luminii este fenomenul de schimbare a directiei
de propagare a luminii atunci cnd traverseaz suprafata
de separatie a dou medii.
otatii:
i = unghi de incident
r = unghi de refractie
N = normala
S = raza incidenta
# = raza refractata
Raza de Iumin incident, raza de Iumin refractat si normaIa n punctuI de incident
sunt copIanare
RaportuI dintre sinusuI unghiuIui de incident si sinusuI unghiuIui de refractie este o
constant specific unei perechi de medii date
unde:
n - este indiceIe de refractie reIativ aI mediuIui fat de mediuI
n - este indiceIe de refractie absoIut aI mediuIui
Pentru mediuI , respectiv mediuI avem:
n c/ v
n c/ v
Atunci:
si Iegea refractiei se poate scrie:
ac n > n r < i, raza refractat se apropie de normaI
ac n < n r > i, raza refractat se departeaz de normaI
raz incident pe o suprafat care separ dou medii
transparente cu indici de refractie diferiti, este partial reflectat si
partial transmis. Suprafata de separare dintre cele doua medii se
numeste dioptru
ioptrul plan este un caz particular al dioptrului sferic.
. Centrul dioptrului C ( centrul
suprafetei sferice
. Axa optic principal (axa de
simetrie a dioptrului
. Vrful dioptrului V ( punctul de
intersectie al axei optice principale
cu dioptrul
. eschiderea dioptrului q (unghiul pe
care l face cu axa optica principal
oricare raz a sferei indreptat spre
cele mai indeprtate puncte ale
dioptrului de vrful acestuia.
Raza de Iumina emergent E ( care iese din Iama cu fete pIan-
paraIeIe dup ce a strabatut-o) este paraIeI cu raza incident (ii')
&nghiul dintre directia razei incidente
S si directia razei emergente 'E se
numeste unghi de deviatie.
ormuIeIe prismei:
. egea refractiei pentru fata AB:
. egea refractiei pentru fata AC:
. &nghiul A:
. eviatia:
eviatia este minim cnd unghiul de
incident este egal cu unghiul de emergent (i
= i', ceea ce presupune mersul simetric al
razei de lumin prin prism.
e aici rezuIt c r r'
ormuIa deviatiei minime:
Pozitia aparenta a soareIui
irajuI
3 aIouI
Ca urmare a variatiei
densitatii atmosferei terestre
cu altitudinea, prin urmare si
a indicelui de refractie, razele
solare sunt deviate prin
refractie, parcurgand o
traiectorie curba.
Astfel se explica de ce
soarele mai este vazut
cateva minute dupa apus,
repectiv cateva inainte de
rasarit.
Acest fenomen optic
duce la marirea zilei cu 7-8
minute.
Terra
Pozitia aparenta
3 Pozitia reaIa
Mirajul sau "fata morgana
este efectul opus pozitiei
aparente a Soarelui.
Se produce in zilele toride
sau in zonele calde.
n imediata apropiere a
solului, aerul este mai putin
dens, deci indicii de
refractie sunt mai mici.
Prin reflectie totala se
formeaza imaginea
rasturnata a unui obiect
care apare ca reflectat de
suprafata unui lac.
Pe sosele apare "apa, care
este, in realitate, imaginea
cerului albastru.
aloul este un fenomen optic
care se produce in jurul
Soarelui, unii sau chiar in
jurul luminilor artificiale.
Exista mai multe tipuri de
halouri, dar toate sunt
cauzate de reflexia si
refractia luminii in cristalele
de gheata din troposfera
superioara (5- km.
Cele care apar in jurul
luminilor artificiale sunt
datorate cristalelor de gheata
care se aduna in aer in
anotimpul rece.
Aceste cristale functioneaza
precum oglinzile si prismele
si pot char separa lumina in
diferite culori.
Nu toata lumina care atinge o oglinda este reflectata: o
parte din lumina poate trece prin oglinda, sau poate fi
absorbita de aceasta. Multi oameni de stiinta au crezut
ca o oglinda perfecta (care sa reflecte lumina nu
poate exista.
Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul
indicilor de reflexie pentru cele doua medii.
#eflexia interna totala juxtapune atat reflexie, cat si
refractie.
ata concava ata convex
imensiune real imensiune aparent
18O
45
12O
Burnete Bianca -> fibra optica,dioptrul,prisme optice,oglinzi
Cernica Bianca -> refractia luminii
Mocanu Stefania -> reflexia totala
Pertea aniel -> fenomene naturale,imagini in paint
Postelnicu orena -> reflexia luminii
State Mihaela -> curiozitati,imagini
Clasa a X -a C
W anuaI cIasa a IX a
Whllp.7ofIoxiasi7of7aclia.2ofli2
io.ho2o.7o
W.ikipodia.7o
Whllp.7ofo7al.7o7ofo7aloil7a
_oplica_6O76.hl2I
W.7ofo7alo.7o
Whllp.fIick7.co2pholos146
688O5pago2