TRSNETUL Trsnetul este o descrcare electric luminoas, care se produce n atmosfer, de obicei, dar nu totdeauna, n timpul furtunilor.

Datorit acumulrii n nor a unei importante sarcini electrice, crete intensitatea cmpului electric n vecintatea corpurilor proeminente i se formeaz canale de aer ionizat de-a lungul crora se produce descrcarea. Exist mai multe tipuri de trsnete: care se produc n interiorul aceluiai nor, care se produc ntre nori, care se produc dinspre nor spre pmnt, care se produc dinspre pmnt spre nor, trsnete ce au loc n straturile nalte ale atmosferei i trsnete sub form de bil (fulgere globulare). Durata unui trsnet este de cteva microsecunde, intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi iar temperatura n interiorul acestuia poate depi 28.000 grade Celsius. Protecia mpotriva consecinelor duntoare ale trsnetului se realizeaz cu ajutorul paratrsnetului, un dispozitiv inventat la jumtatea secolului XVIII de ctre Benjamin Franklin. n sistemul solar au fost observate trsnete i pe Venus i pe Jupiter, acestea din urm, fiind considerate a fi de 100 ori mai puternice dar de 80 ori mai rare dect cele de pe Pmnt.

CURCUBEUL Curcubeul este un fenomen optic i meteorologic manifestat prin apariia spectrului luminos atunci cnd lumina se refract prin atmosfera suprasaturat de vapori de ap, de cele mai multe ori aprnd dup ploaie. Curcubeul ia forma unui arc rou la exterior i violet la interior. Secvena de culori cea mai acceptat este aceeai cu cea a spectrului luminii albe, adic: rou, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo i violet (ROGVAIV). Lumina alb se separ n diverse culori (lungimi de und) atunci cnd intr ntr-un strop de ap fiindc roul se refract sub un unghi mai mic dect albastrul. La ieirea din strop, raza roie prsete stropul sub un unghi mai mic dect unghiul de refracie al razei albastre, iar separarea culorilor realizeaz curcubeul, care n final, se produce pe retina privitorului. Uneori apare si un al doilea curcubeu, mai mic dect primul i cu culorile in ordine invers, de la violet spre rou.

PLOAIA ACID Ploaia acid (sau precipitaiile acide) sunt precipitaiile care au un pH mai mic dect 5.6, avnd un caracter acid. Precipitaiile acide apar de obicei n situaiile n care emisiile de dioxid de sulf sau de oxid de azot sunt emise n atmosfer, fac obiectul unor transformri chimice, i apoi sunt absorbite de picturile de ap din nori. Uneori acizii poluani apar ca particule uscate i sub form de gaze care pot atinge solul fr ajutorul apei. Cnd aceti acizi uscai sunt splai de ploaie, combinndu-se cu aceasta, formeaz o soluie cu aciune mult mai coroziv. Combinaia dintre ploaie acid i acizi uscai este cunoscut sub numele de depunere de acid.

Efectele ploii acide n Munii Jizera din Republica Ceh

TUNURILE SONICE
Tunurile sonice sau tunurile antigrindin sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii n care se formeaz grindina n scopul de a opri procesul de formare a particulelor de ghea. Dintre rile n care s-au produs asemenea tunuri sonice sunt de menionat, Canada, Belgia, Spania i Noua Zeeland. Un tun antigrindin modern este un generator de unde de oc care sunt trimise spre norii n care se formeaz grindina. Un amestec exploziv de acetilen i aer este mpins n camera inferioar a mainii. Unele sisteme utilizeaz i oxigen sub presiune pentru a mri efectul exploziv. Prin trecerea brusc a acestui amestec prin partea strangulat a mainii pn n con, se produce o und de oc, care poate fi perceput ca un uierat puternic. Unda se propag cu viteza sunetului pn la nlimi de 15.000 m, n norii de deasupra, determinnd o disrupere a fazei de cretere a particulelor de grindin.Unii fabricani de tunuri sonice pretind c undele de oc ar avea un efect ionizant asupra aerului, modificnd astfel comportarea fizic a norului. Zgomotul produs de instalaiile moderne este de ordinul a 130 dB n imediata proximitate a tunului i scade la 60 dB la distan de 1 km. Zgomotul funcionrii tunurilor nu derajeaz cldirile cele mai apropiate, care se afl la o distan de 400 m.

n jurul anului 600 naintea erei noastre, n Grecia Antic s-a descoperit c anumite rine de conifere, dac sunt frecate de euturi de hain, capt proprietatea s atrag obiecte foarte mici. Aceste rine poart denumirea de chihlimbar, iar n limba greac antic se numeau "electron". Acum nelegem c prin frecare de fapt chihlimbarul se electriza, prin pierderea sau primirea de electroni. Din 11 inventii patentate de Nikolai Tesla, pentru industria hidroenergetica, azi sunt in folosinta 9 dintre ele, neschimbate. Nicolaus Copernic, astronom polonez, preot i prelat catolic, nscut n 1473, este autorul teoriei heliocentrice a sistemului solar? (Soarele se afl n centrul sistemului nostru planetar). nainte de asta se credea c Soarele se nvrte n jurul Pmntului. Un kilogram de uraniu are energie cat sase milioane de kilograme de carbune.

FIZICA DISTRACTIVA
1. PROBLEMA DE CINCI PARALE Asezati pe masa un pahar de apa gol. Acoperiti-l cu o bucata de carton patrat, putin mai mare decat gura paharului. Peste carton, la mijloc, asezati o moneda usoara (500 de lei). Ce spuneti: puteti lua cartonul fara a trage si moneda? Fireste, ea nu trebuie sa ramana suspendata in aer, ci sa cada in interiorul paharului, dar fara a o atinge cu nimic Da, este posibil. Se apuca de marginea cartonului cu doua degete si se trage brusc sau, pur si simplu, se da un bobarnac cam la mijlocul cartonului. In ambele cazuri, moneda nu va urma miscarea cartonului, ci va cadea in interiorul paharului, Stiti insa de ce? 2. ACEEASI MONEDA ALTFEL ARANJATA Luati o scobitoare sau un bat de chibrit si frangeti-l putin la jumatate, dar fara a-l rupe complet, astfel incat sa formeze un unghi obtuz. In aceasta pozitie, asezati-l deasupra gurii unei sticle de lapte sau a unui paharel. Pe indoitura lemnului puneti o moneda mai mica si incercati sa rezolvati urmatoarea problema: Cum poate fi introdusa moneda in sticla fara a o atinge, scutura sau suflani, spre deosebire de lucrarea de mai sus, aici nu aveti voie sa trageti de chibrit. Cautati alta modalitate Lasati sa cada pe indoitura chibritului o picatura de apa. Fibrele lemnului vor tinde sa se indrepte, cele doua capete se vor indeparta simoneda va cadea de la sine, in sticla.

3. CARE ESTE MONEDA? De data aceasta aveti nevoie de monede de mai multe dimensiuni. Aruncati-le pe toate intr-un saculet de panza sau intr-o caciula si anuntati pe cei din jur ca sunteti gata sa le aratati o scamatorie , care va decurge astfel: Rugati pe cineva sa scoata una dintre monede, fara sa v-o arate, si s-o tina strans in pumn pana ce ve-ti numara cu glas tare pana la 100. Cand ati terminat numaratoarea ( la care nu este nevoie sa va grabiti ), cereti sa dea drumul monedei inapoi in sac, tot pe nevazute. Apoi, introduceti si dv. Mana in sac, numarati pana la cinci sispre surprinderea celor de fata , scoateti exact moneda pe care a ales-o persoana de mai inainte. Cum ati reusit sa ghiciti despre care moneda a fost vorba vorba? Explicatia este cat se poate de simpla: moneda respectiva, care a fost tinuta in pumn cca. doua minute, este calda, in timp ce toate celelalte sunt mai reci. Puteti pune in sac chiar 6-7 monede , de preferinta mai mari. 4. MANA MIRACULOASA Luati un balon de laborator din sticla, inchis la gura cu un dop perforat prin care trece un tub de sticla subtire indoit in unghi drept. In tub introduceti ( prin suflare ) o picatura de apa colorata cu cerneala. Asezati apoi balonul, astfel aranjat pe un suport oarecare. Acum, cereti cuiva sa incerce a misca picatura colorata catre capatul liber al tubului, fara a misca instalatia si fara a folosi vreun obiect. Rezolvarea e cat se poate de usoara. E suficient sa cuprindeti peretii balonului intre palme, si picatura se va pune in miscare. In alta varianta, puteti cere ca picatura sa fie miscat de la distanta, fara a atinge cu nimic instalatia. Acum este suficient sa tineti un chibrit aprins sub fundul balonului. Dar stiti care este explicatia fenomenului? Mentionam ca dupa ce nu se mi incalzeste balonul (cu mainile sau cu chibritul ), picatura revine exact la locul initial. Cine misca picatura de apa?

5. MONEDA IN ECHILIBRU Indoiti o bucata de sarma sub orma unei piese ca cea din figura nr.1 . I In clema formata la capatul din dreapta, fixati o moneda , iar in carligul de la celalalt capat, atarnati un mic obiect cu o greutate asemanatoare , de exemplu un inel, o veriga de lantetc. Aceasta mica instalatie poate fi acum asezata in echilibru ...pe varful unui ac!asa cum vedeti in imagine. Mai mult, daca veti sufla usor, ii veti putea da o miscare de rotatie rapida, iar, ca urmare, daca acul e din otel, in scurt timp moneda va fi gaurita! 6. O CUTIE NAZDRAVANA O cutie de chibrituri goala si putina istetime va pot oferi prilejul unor scamatorii amuzante, pe care le veti pregati si prezenta astfel: Luati o agrafa de birou si indoiti-I bratul mai scurt, asa cum rezulta din figura nr.2. Dupa aceasta , luati o cutie de chibrituri goala, scoateti-i sertarasul in care au fost betele si dati in partile laterale cate un orificiu.Montati in interiorul cutiei agrafa indoita, conform pozitiei pe care o vedeti in desen, treceti un fir de ata groasa prin cele doua orificii si prin agrafa, dupa care inchideti cutia. Lungimea firului va fi de cca. 1.5 m. Astfel pregatita, cutia poate fi prezentata in societate sau in cadrul unei serbari, drept o cutie nazdravana, care aude si intelege comenzile oricarui spectator. Daca, de exemplu, in caderea ei lina de la un capat al atei catre celalalt, cineva ii striga Stop! cutia se va opriascultatoare in punctul la care se va gasi, ramanand in pozitie verticala. La comanda Porneste! , isi va relua cursa s.a.m.d. Fireste, comenzile le veti executa voi. In acest scop, luati fiecare capat al atei in cate o mana si tineti-o in pozitie verticala. Daca veti lasa ata lejer, cutia va aluneca incet in jos. Cand un spectator va striga: Stop!, va fi suficient sa intindeti putin de ambele capete ale atei si cutia va asculta de comanda, oprindu-se. Fenomenul se explica prin aceea ca agrafa din interiorul cutiei actioneaza asupra atei ca o frana.

7. EFECT SURPRIZA Pe o masa, asezati o linie dreptunghiulara, lunga de 40-50 cm, in asa fel incat unul din capetele ei sa iasa in afara tabliei de la masa cu cca. 5 cm. Deasupra liniei, asezati foaia dubla , deschisa, a unui ziar de format mare. Neteziti bine foile cu mana, a. i. hartia ziarului sa fie cat mai bine intinsa pe suprafata mesei, fara a depasi marginile acesteia. Cand aceste pregatiri sunt terminate, rugati pe cineva sa incerce a ridica si rasturna hartia de pe masa, aplicand o lovitura tare de pumn pe capatul liniei care iese in afara mesei. Lucrul pare teribil de simplu, tinand cont ca hartia nu cantareste decat cateva grame Lovitura va fi data siziarul se va ridica abia putin,doar cativa centimetri! Nici gand ca hartia sa fie azvarlita de pe masa. Efectul va fi surprinzator pentru toti cei de fata, carenu prea cunosc fizica. 8. OUL MIRACULOS Cu ajutorul unei seringi, goliti un ou de gaina de continutul sau, printr-un mic orificiu practicat in partea mai lata. Lasati apoi oul gol sa se usuce bine in interior(il puteti chiar aseza intr-un cuptor). Dupa uscare, turnati in ou nisip fin, cam pana la o treime din volumul sau, apoi astupati orificiul cu ceara alba de lumanare, cautand sa-l faceti cat mai putin vizibil. Oul astfel perparat va ajuta sa faceti o serie de scamatorii de echilibru. La masa, de exemplu, il puteti aseza pe o farfurie printre alte oua normale, de unde il veti lua inapoi la intamplare si veti demonstra ca stiti sa-ldresati. Astfel, oul va fi gata sa stea linistit in pozitiile cele mai de necrezut: pe marginea gurii unei sticle, pe lama unui cutit, ori va putea fi asezat pe masa in varful sau cel mai ascutit etc. In orice pozitie il veti aseza, nisipul va aluneca si se va aranja a. i. sa formeze un centru de greutate jos, favorabil mentinerii intregului ou in pozitii greu de imaginat pentru un ou obisnuit.