GRUPUL CLASELOR DE RESTURI MODULO N

1. DEFINITIA CLASEI DE RESTURI MODULO N A NUMĂRULUI ÎNTREG X

Fie n ≥1, un număr întreg fixat. Oricare ar fi x  Z  , submultimea lui Z definită prin :
∈

ˆ ={ x +nk  | k ∈ Z } se numeste clasa de resturi modulo n a numărului întreg  x .

 x
Dacă notăm cu r  restul împătirii lui  x  prin n din teorema împărtirii cu rest se obtine:
 x =nq + r , unde q  Z  , r   N  si 0 ≤ r  ≤n −1. Asadar :
∈ ∈

ˆ ={ x +nk  | k ∈ Z } = {nq + r  + nk  | k ∈ Z } ={r  + n( q + k )} ={ r  + np |  p ∈ Z } = r 

 x ˆ . Prin urmare,
în determinarea clasei de resturi modulo n a unui număr   x  Z  este important de stiut restul
∈

 pe care îl dă  x la împărtirea cu n , de unde si denumirea de « clasă de resturi » .

2. OBSERVATII
Pentru  x ,  y  Z  si n ≥
∈ 1 , următoarele observatii sunt echivalente:
a)  xˆ =yˆ; b)  x si  y dau acelasi rest la împărtirea cu n ; c)  x − y se divide cu n.
Fiecare din afirmatiile echivalente b) sau c) se mai scrie  x ≡ y ( mod n ) si se citeste
,, x congruent cu  y modulo n . Prin urmare observatia arată că:  xˆ = yˆ
ʼʼ
 x ≡ y ( mod n ) .

3. MULTIMEA Z n .
Deoarece resturile posibile pe care le dau diversele numere  x ∈  Z  la împărtirea prin n sunt:
resturi modulo n , (adică sirul ( xˆ ) n  Z , )
0, 1, 2, 3, 4,….., n-1 , rezultă că printre clasele de resturi ∈

există numai n clase distincte două câte două

două si acestea sunt de exemplu:
exemplu:
ˆ , 1̂
0̂
0 ˆ , 2̂
1 ˆ , ...,
2
∧
. Multimea claselor de resturi modulo n o notăm cu Z n .
n−1
 ∧ 
Deci Z n = 

ˆ , 1̂
0̂
0 ˆ , 2̂
1 2 ˆ , ... , n −
ˆ , 3̂
3 1

={ x
ˆ |  x ∈ Z }.

4. OPERATII DEFINITE PE MULTIMEA Z n .

Pe multimea Z n a claselor de resturi modulo
m odulo n definim două operatii:
∧
+ : Z n × Z n → Z n ,  xˆ + yˆ = x + y numită adunarea
adunarea claselor
claselor de resturi si
∧
⋅ : Z n × Z n → Z n ,  xˆ ⋅  yˆ = x ⋅ y numit produsul claselor de resturi.
Pentru ca aceste legi să fie corect definite trebuie să arătăm că rezultatul este independent
∧ ∧
de reprezentantii alesi din clasele  x̂ ˆ pentru operatiile :  x + y si  x ⋅ y , adică
ˆ si  ŷ
 x  y

dacă  x ≡ x′( mod  p ) si  y ≡ y ′( mod  p ) atunci  x +  y = x′ +  y′(mod p) si  xy

 xy = x′ y′ (mod p ).
∧
Fie deci  xˆ = xˆ ′ si  yˆ = y ′. Atunci  xˆ + yˆ = xˆ ′ + yˆ ′, deoarece  x′ − x =np ,  y ′ − y =mp ,
∧ ∧ ∧ ∧
cu m , n∈Z  . Trebuie să arătăm că  x +  y = x′ + y′ si  x ⋅ y =  x′⋅ y ′; avem:
 x′ + y′ −( x +  y ) = ( m + n)  p ,  x′ y′ − xy  xy = x(  y′ −  y ) +  y( x′ − x ) =
 xy = x′ y′ − x′ y + x′ y − xy
= x(  y′ −  y ) +  y( x′ − x ) =( m x′ + ny )  p, ceea ce înseam
înseamn ă  că   x′ +  y′ ≡ x +  y ( mod  p ) ,
si mai înseamnă că  x′ y ′ = xy  xy ( mod  p ) si proprietatea este demonstrată.

EXEMPLE:
∧
Pe multimea Z6 avem : a) ˆ +4̂
3̂
3 ˆ =
4 ˆ  pentru
1̂
1 că ˆ
3 + 4 =7̂
7 si restul împărtirii lui 7 la 6 este 1;
 b) ˆ ⋅4̂
3̂
3 ˆ =
4 ˆ
0̂
0 pentru că 3 ⋅4 =12 ⁞ 6.

5. TEOREMĂ
5.1. ( Z n , +) este grup abelian numit grupul aditiv al claselor de resturi modulo n.

5.2.
( Z n )
, ⋅
este un monoid comutativ, adică înmultirea claselor de resturi modulo n este:

asociativă; admite elementul neutru pe 1 si este comutativă.

5.3. Notând cu U ( Z n ) ={ k ˆ ∈ Z n | ( k , n ) =1} atunci (U ( Z n ) , ⋅ ) se mai numeste
grupul multiplicativ al claselor de resturi modulo n relativ pr ime cu n.
OBSERVATII:
Grupul (U ( Z n ) , ⋅ ) are ordinul φ(n) = numărul numerelor naturale cel mult egale cu n si relativ
 prime cu n.
Functia φ: N *→ N* se numeste indicatorul lui Euler.
EXEMPLU: Pentru n = 10, multimea claselor de resturi modulo 10 este Z10 = 0̂ , 1̂ ,...., 9̂
si în legătură cu această multime avem următoarele structuri algebrice:
grupul aditiv (  Z 10 , + ) ; monoidul multiplicativ (  Z 10 , ⋅ ) si grupul multiplicativ al
elementelor inversabile din acest monoid U ( Z 10 ) = 1̂ , 3̂ , 7̂, 9̂ care are ordinul 4.