Fizica reprezinta o stiinta ce are ca scop

studierea componentelor materiei si

interactiunile lor naturale.

n functie de aceste interactiuni cercetatorul
explica proprietatile materiei n ansamblul ei, tot
asa de bine ca si alte fenomene naturale pe care
le observam.
Primul bec a fost construit in anul 1802 de
catre omul de stiinta englez Humphry Davy.

Acesta a inventat in urma unor experimente
in domeniul electricitatii o baterie si a
conectat la ea doua fire si o bucata de carbon,
care s-a aprins, producand lumina.

Aceasta tehnica de obtinere a luminii a
ramas in fizica sub denumirea de arc electric.

Se considera insa ca lumina electrica a fost
inventata concomitent de doi oameni:
-Thomas Edison in SUA ;
-Sir Joseph Wilson Swan in Anglia.

n 1910 fizicianul francez George Claude inventeaz
lumina de neon.

Clepsidra a fost primul aparat cu care a fost
masurat timpul.

Ceasurile atomice sunt extrem de precise: au o
eroare de doar 1 secunda la 1.7 milioane de ani.

Conform uneia din teoriile lui Einstein, relativitatea
generalizata, forta gravitationala face ca timpul sa se
scurga mai incet.

Un singur nor de mrime mijlocie, poate
atinge 300 000 de t.
Aproximativ 6.000 de fulgere lovesc
Pmntul in fiecare minut.
Curcubeul este un fenomen optic si
meteorologic care apare atunci cand razele
Soarelui se reflecta prin picaturile de apa din
atmosfera.

Temperatura zero absolut, ( 0 Kelvin sau
273.15C ) este temperatura ce teoretic corespunde
starii materiei in care moleculele si atomii inceteaza
sa se mai miste, sistemul neputand sa mai cedeze
nicio cantitate de caldura in exterior.
Temperatura de zero absolut nu poate fi atinsa
in practica, insa se fac pasi pentru a ajunge la o
temperatura cat mai apropiata.
Temperatura de fierbere a apei scade cu
altitudinea. Astfel, la o inaltime de 1800 metri, apa
va fierbe la 94,4 grade Celsius, iar nu la 100 grade
Celsius, asa cum fierbe la nivelul marii.
Cea mai mare temperatura atinsa intr-un
laborator de pe Terra a fost de 511.000.000 grade
Celsius (920.000.000 grade Fahrenheit).
Performanta a fost reusita in cadrul Tokamak Fusion
Test Reactor din Princeton, USA.


Luminii de la Soare ii ia 8 minute pana atinge
Pamantul; daca Soarele s-ar stinge acum, in 8 minute
am ramane in intuneric.

Daca Soarele ar fi facut din banane ar avea
aceeasi temperatura pentru ca temperatura soarelui
este data de masa sa, masa ce exercita asupra
miezului o presiune enorma ce este transformata in
caldura.



n spaiu, astronauii nu pot plnge. n lipsa
gravitaiei, lacrimile nu pot curge.

Se poate sri mai sus pe Lun. Cnd se afl pe
Lun, astronauii pot s alerge i s sar cu mult mai
departe dect pe Pmnt. Acest lucru se ntmpl
pentru c gravitaia este cu mult mai slab. Cnd se
afla pe Lun, greutatea lor este de ase ori mai mic
dect greutatea lor de pe Pmnt.




Nu exist aer n spaiul cosmic. Pe msura ce
Pmntul rmne in urma ta, stratul de aer este din ce
in ce mai subire.
n momentul in care ajungi in spaiul cosmic la o
nlime de 400 km aerul a disprut cu totul. Spaiul
cosmic e un vid.
Fragmentele zburtoare pot sa ucid un astronaut
neprotejat dac pn atunci a scpat de cldura
excesiva, frig sau radiaii. Este primejdios sa fii acolo
sus!



Rachetele pot calatori cu 40 000 km/h. Aceasta
este viteza necesara pentru a scapa de gravitatia
terestra si a patrunde in spatiu. O viteza constanta
de 29 000 km/h pastreaza racheta pe orbita.
De pe Luna cerul se vede negru pentru ca Luna nu
are atmosfera care sa imprastie lumina.

Romanul Aurel Persu a realizat primul autovehicul
perfect aerodinamic, in 1920, cand automobilele inca
aratau ca in filmele cu Stan si Bran, ca niste trasuri
cu volan.

Primul ascensor cunoscut a fost construit sub
domnia lui Ludovic XVI, la Versailles, in 1703 si era
folosit doar de rege personal.

Prima locomotiv cu aburi a atins viteza de 8 km/h
in timp ce trenurile moderne cltoresc cu 500 km/h
sau chiar 900 km/h.
Sunetul are o viteza mai mare in metal decat in
aer. Viteza sunetului in metal este de 5100 m/s, 1480
m/s prin apa si 330 m/s prin aer.
Viteza de propagare a durerii n corpul uman este
de: 110 m/s.


Nikola Tesla s-a nascut in 10 iulie 1856 in satul
Smiljan, in Croatia.
A fost un inventator, fizician, inginer mecanic si
inginer electrician american de origine sarba.
Una dintre cele mai importante inventii ale sale
este generatorul de curent alternativ, contribuind de
asemenea la construirea hidrocentralei de langa
Cascada Niagara.


Marie Curie a fost prima femeie care a
primit un premiu Nobel.
In acelasi timp aceasta este si singurul
savant care a primit doua premii Nobel in doua
domenii stiintifice diferite, fizica si chimie.


Materiale:
-dou baloane rotunde;
-chibrituri;
-ap.

https://www.youtube.com/watch?v=VDEL9bxXSls

Umflam unul dintre baloane i il legam astfel
nct s nu scape aerul. Punem 60 ml de ap n
celalalt balon, apoi il umflam i il legam bine.

Aprindem un chibrit i il tinem sub primul
balon. Lasam flacra s ating balonul.
Balonul se sparge, poate chiar nainte ca
flacra s l ating.

Aprindem un alt chibrit.Il tinem exact
dedesubtul apei din al doilea balon.


Acest balon nu se sparge. S-ar putea s
vedem chiar i o mic pat de funingine pe
partea balonului ce a intrat n contact cu flacra.

Pentru ca flacra nclzete orice este plasat n ea.
nclzete cauciucul din ambele baloane.
Cauciucul din balonul fr ap devine att de
fierbinte, nct devine prea slab s reziste la presiunea
aerului din interiorul balonului.

Cum se face c balonul cu apa n el rezist la
flacr?

Cnd apa din balon este plasat n dreptul
flcrii, ea va absorbi aproape toat cldura
emis de flacr.
Astfel, cauciucul balonului nu se va mai
nclzi aa de tare. Deoarece cauciucul nu se
nclzete excesiv, nu se slbete i balonul nu
cedeaz.

Apa este un foarte bun absorbant de cldur.
Este necesar o cantitate mare de cldur
pentru a ridica temperatura apei cu 1 grad
Celsius.
Este necesar de 10 ori mai mult cldur
pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu
1 grad Celsius dect pentru a ridica temperatura
unui gram de fier cu aceeai cantitate.
Pe de alt parte, cnd se rcete, apa
elibereaz o cantitate foarte mare de cldur.
De aceea i zonele mai apropiate de o
ntindere mare de ap (mare sau ocean) nu au
temperaturi la fel de sczute iarna ca interiorul
continentului.

Coada Cristina Maria
Mateescu Alexandra-Lorena
Mesto Sarah Salwa

Clasa a IX-a G
Prof: Dragomirescu Liliana